484 matches
-
am despărțit, iar eu am luat-o Înapoi, pe panta ierboasă În jos, până la debarcader, unde m-am urcat În barcă. Am așezat-o pe fiica lui Six Întinsă pe scaunul din spate al șalupei. Într-un compartiment era o țoală și am scos-o ca să o pun peste trupul ei Încă Înconștient. M-am Întrebat dacă, atunci când Își va reveni, aș putea avea o altă șansă să o Întreb de Inge Lorenz. O să fie Haupthändler mai cooperant? Tocmai mă gândeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
le spele cu rouă strânsă-n noaptea asta și să le sorcovească apoi cu rămurele de pelin și de urzică. — Doamne ferește! Ștefan își făcu semnul crucii tocmai când cântecul femeilor se opri. Acum se întorceau, alergau gâfâind, ridicând de jos țoalele cu care se îmbrăcau în mers. Copila avea în mâna dreaptă o doniță pe care până atunci nu o băgaseră de seamă. În locul unde s-au întâlnit, fiecare femeie a pus în doniță bucățile ei de pânză. Erau îmbrăcate ca
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe cap o sumedenie de treburi și să robotești toată ziua fără să-ți dai seama măcar că de fapt ai muncit? N-ar fi fain să uiți de tine zile-n șir, săptămâni în șir, luni în șir? Să porți țoale vechi, să umbli nefardată și să nu faci pe dura toată ziua? Timpul zbura. Am auzit-o fluierând: — Nu că ar fi o chestie? — Ce să fie? — Să fii matur. Știi? — Uimitor, am făcut eu. — Ce anume? — Sunt aproape trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
din lăcașul lor. Apoi căzură pereții. Către seară, alături de-o stivă de lemne mâncare de cari, nu mai era decât un morman de moloz. în picioare rămase doar poiata lângă care se refugiase oarba. Nevestele muncitorilor adunară din casă țoale și cioveie, clituindu-le lângă bătrâna care, cu privirea goală, sta neclintită. îi tremura doar bărbia iar pe obraji îi curgeau, tulburi, două dâre ude. Voioși, copiii încărcau lemnele într-o remorcă și cărau snopii din acoperiș sub malul gârlei, să
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
-l ierte, că l-ați mâncat fript. Duceți-vă acasă și spuneți celor care se știu cu datorie să nu creadă c-au scăpat dacă l-ați omorât pe percitor. Unde nu s-a găsi parale vă ia vita și țoalele cu doba. Mergeți sănătoși și nu uitați ce zic ! Nehotărâtă, lumea rămase pe loc. Descumpănit și el, Zalomir se înscorțoșă și, prin ochelari, privi opac la oameni. Dând a lehamite din mână, ciungul porni cel dintâi. Ceilalți se mișcară, părăsind
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
se prăbușea pădurea de păr cărunt, mugea gros, bisericește. După ce mortul fu astrucat cu jale și bulgării galbeni astupară mormântul, după ce se împărțiră pomenile, neamurile și cei mai apropiați s-au adunat la casa lui Vasile Drobotă, măturată, primenită, cu țoale pe pereți și cu mese lungi aduse din sat, căci nurorile pregătiseră toate ale praznicului. Figurile țepene se destinseseră ca și cum ar fi scăpat toți de o povară, căci toate fuseseră împlinite bine. Se cunoștea asta după pofta de mâncare și
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
după zi: am fost acolo, ducând copiii la pădurea Andronache, traversând calea ferată plină de păcură, făcând meditații peste meditații ca să pot supraviețui... Duminicile mergeam la talciocul popular de la 38 Râul Colentina, vindeam și cumpăram discuri în coperți jerpelite, cărți, țoale, dar mai ales căscam gura la tot ce era etalat pe jos, într-o mizerie apocaliptică, într-o mare de lume. Tocmai în acești ani, cei mai mizerabili ai ceaușismului, m-am găsit și eu să scriu poezie, să iubesc
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
mijloace de seducție ar fi fost palatul în care mj se părea că locuiește - când am fost prima dată în casa ei tapetată cu icoane pe sticlă am crezut, literalmente, că am trecut prin zeci de camere - și fascinantele ei țoale și cosmeticale. N-aș fi iubit-o nici doar pentru că o dată, pe când o conduceam acasă, ca de obicei, într-un decembrie înzăpezit, s-a oprit cu mine într-o piațetă triunghiulară, luminată doar de un bec chior, și-a strecurat
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
tendință spre boierie, spre dolce vita, ceva din solzoșia-sa Mateiu, dar în registru ușor burlesc... O dată mi-a zis: "Măi Mircea, ești și tu acum unul dintre cei mai buni poeți din București, ce dracu, fă-ți și tu niște țoale mai ca lumea, ia uite, nici țintele de la canadiană nu le ai de aceeași culoare". M-am uitat și, într-adevăr: unele capse erau de fier, altele de alamă. Până și poemele și le dactilografia boierește, la un "Remington" străvechi
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
mama dracului...!” Înfricoșați, noii locatari ai penetenciarului Rahova se dezbrăcară Într-o Îngesuială greu de Înfăptuit. Și așa, Înainte de a primi ordinul de dezbrăcare arestații abea se puteau mișca fiind Înghesuiți la maximum, dar acum...? Unul din liberi, răgni. „Împachetați țoalele după care scriți pe ele numele vostru. Iar după această ispravă, pas alergător la baie nu Înainte Însă de-a vă tunde părțile păroase. Uite, aveți câteva foarfeci...! Să lucrați repede, În caz contrr, vă snopesc În bătaie jagardele dracului
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
îmi martiriza corpul și-mi răscolea subteranele minții. Și în dimineața plecării în tabără stăteam la o parte și-mi exersam grimasa dezgustată, ignorat complet de colegii care, în grupuri plictisite, așteptau să vină mașinile, ironizîndu-se unii pe alții pentru țoalele de stradă, moderne și bătătoare la ochi, care le înlocuiseră veșnicele uniforme: tangaleji cu ținte și franjuri, cămăși "cu păr pe piept", fuste mini și pantofi "ortopedici" butucănoși. Unii dintre ei cântau obișnuitele cântece porcoase care mi-au umplut adolescența
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
cu gâtul frânt de pernele sprijinite vertical de pereți, și lălăiau fără chef. După ce-au mai zăcut puțin, cu cămășile ieșite din pantaloni, au început să se scoale unul câte unul, întin-zîndu-se, și să se-apuce să-și caute țoalele bune prin cușete. Tuburi de spray nu se găseau atunci pe toate drumurile, așa că puținele disponibile au fost folosite de toată lumea până s-au terminat. După ce și-au tras pe ei tangalejii și cămășile înflorate, după ce și-au lustruit pantofii
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
mă făceau să visez la orele când, în altă singurătate, sub soarele negru al inspirației, aveam să-mi plătesc biletul, să-mi răscumpăr viața preschimbînd-o în Carte. N-aveam de ce să mă schimb pentru serbare. Nici nu aveam cu ce. Țoalele mele 120 erau destul de jalnice și mai ales puține. Aveam doar trei cămăși, dar pe două dintre ele aproape că nu le purtam. în schimb, cea prăzulie se rupsese la mâneci de-atîta purtat. Aveam o singură pereche de pantaloni și
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
întotdeauna spectacolul ăsta al unei beatitudini generale, de la care mă simțeam exclus, mă isteriza, mă consuma interior. Toți păreau să cunoască de la primele acorduri fiecare melodie. Toți participau, cu sudoarea curgîn-du-le pe gât, cu genunchii pătrunzând între pulpele fetelor, cu țoalele urmând cam aceeași croială, cu gesturi și ticuri și cuvinte asemănătoare, la o unică lume, la o secundă de strălucire, fără înainte și fără după. Dacă vezi, de pildă, filme sau poze din anii '60, te surprinde omogenitatea asta: fiecare
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
s-au așezat în poală, i-au șoptit la ureche, i-au scos ochelarii și-au încercat să-l sărute, dar tipul s-a ținut tare până la capăt. In fine, le-au trimis să se-mbrace cu cât mai multe țoale unele peste altele, încît arătau ca niște rusoaice bașoldine. S-au dezbrăcat apoi, dansând, până au rămas iar în costumele de baie. De la un timp râdeam, cântam și fluieram și eu o dată cu toți ceilalți. Conștiința mea se topise ca zahărul
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
față triunghiulară pe un gât lung, gălbui și slab, o piele uscată și părul aproape stacojiu. Ochi de maimuță amărâtă, asimetrici, mi se pare că inegali ca mărime. Făcea cumva o impresie de îngălare, de necurățenie. Așa arăta și în țoalele lui de la fermă, și în smokingurile lui de mai târziu. Doamne, ce tentat sânt să fac aici și puțină hagiografie, să-i arunc o lumină transfinită pe obraz și să-i pun o văpaie în ochi! Dar să strâng din
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
timp așa, arătând direct spre pieptul fantasmei, apoi se ridică de pe pat și întinse degetul până se atinse ușor de degetul chipului din oglindă. Cu un gest grăbit, își scoase rochia și o aruncă pe covor. Găsi în grămada de țoale o rochiță de vară, foarte înflorată, pe nuanțe liliachii stinse, croită simplu, cu pieptar ca de sarafan și două breteluțe pe umeri. O încercă, dar, deși îi venea bine, nu se potrivea cu capul acela de mare doamnă pe care
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și două breteluțe pe umeri. O încercă, dar, deși îi venea bine, nu se potrivea cu capul acela de mare doamnă pe care și-l făcuse. Se temu ca nu cumva să cedeze plăcerii de a proba la nesfârșit toate țoalele, depărtîndu-se de scop. Scoase și rochița asta și căută ceva mai sofisticat. Găsi pe un umeraș o altă rochie, de seară, neagră, cu fire de argint, foarte decoltată și terminîndu-se, sub talia înaltă, romantică, într-o spumă de volane. Materialul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
sâni, peste șolduri, își mângâie privind în gol părul lung, care-i cădea în bucle pe umeri. Se îndreptă spre marea sobă de teracotă și scoase de după ea bidonașul pregătit din vreme. Stropi bine toată acea îngrămădeală de mobile și țoale și apoi, întorcînd capul ca să nu inhaleze vaporii lichidului galben-brun, își turnă și pe rochie. "Asta-i tot", strigă. "Tot, tot!" Îi venea să verse și chiar vomă într-un colț de odaie. Dar reuși să-și păstreze pentru încă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
povestea asta, tăcem amândoi destulă vreme. Sânt înveninat, deși mult mai calm decât acum câteva zile. Tu... tu taci. Nu știu ce gândești. Becul din tavan luminează violent odaia asta halucinantă: vrafurile de cărți, măsuța cu coșulețul cu mere, gobelinurile. Pe fotoliu, țoalele noastre, claie peste grămadă. "Ce subțire ești, ca o fetiță" - spui până la urmă. Și apoi, fără legătură: "Ai observat ce am pe gît?" Te ridici iar, până ce fața îți ajunge în dreptul feței mele. Îți privesc gâtul ușor ridat. Gâtul femeii
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Despre comunism, altfel Pe tinerii din sixties-ul hippiot, îi interesau gașca, grupul, tovărășia. Residential community. Voința de a fi în gașca aceea care crede în sine din privire, din felul în care se mișcă, din felul în care își poartă țoalele, din negrul cămășii, din franjurii blugilor, din lanțuri, piele neagră, latex, bici, tricoul negru, satanism, hip-hoperii și hauserii cu tricouri Cannibal Corpse din material lucios. Gășcarii au o viziune în comun că de aceia fac parte din intentional community, ce
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
am păr deloc, uite! Și uite în fotografie ce păr bogat am avut, și salbă de aur. Mi-au luat tot comuniștii. Ginerele, cuscru, toți au făcut pușcărie pentru că eu am dat de mâncare la partizani. Mă aducea lumea cu țoala acasă. Ultima dată, a venit Cârnu cu ăla de cauciuc și o curea pe mână. “Spune!” N-am spus. M-a legat de mâini cu unu care-a murit și el pe șoseaua spre București. “Îți dăm 300 de lei
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
țara arde și baba se cheaptănă, pardon, râde de curcani. Dar să știți de la mine că râsul e sănătos și dezleagă mințile și ogoaie burțile. Ce să-i faci, așa-i românu : Râde și cântă cu burta goală și cu țoalele rupte pe el, că nici alea de duminică nu-i mai sunt Întregi de atâta cârpeală. Da nu-i bai ! Râzi În soare, copile ! Cântă cu ciocârlia, copilă ! Lasă cucuvelele să și cânte singure de noapte. Tu mergi pe drumul
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
mare valoare. — Domnule, White este un bătăuș criminal. Smith dădu să spună ceva. Parker ridică o mînă. — Cred că merită să luăm În considerare sfatul lui Ed. Fiule, fă-i praf mîine la audierile din fața marelui juriu. Pune-ți niște țoale de efect și fă-i praf. Da, domnule, răspunse Ed, silindu-se să nu sară În sus de bucurie. CAPITOLUL 12 În lumina reflectoarelor se măsoară Înălțimi: Jack are 1,80, Frank Doherty, Dick Stens și John Brownell sînt cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
dezvoltat subiectul la a șasea. Cea de-a șaptea a constat în a conduce o dubiță din Battersea până în West Hampstead și înapoi, ducând garderoba impresionantă a Lisei de la apartamentul ei către al lui. Va trebui să scapi de ceva țoale, iubita, spusese el alarmat. Altfel va trebui să cumpărăm un apartament mai mare. Poate, realizase Lisa ulterior, chiar de atunci existau semne că nu totul era așa cum trebuia să fie. Dar în acele momente era oarbă. Nimic nu i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]