364 matches
-
sărea în ochi. Lumea începuse să vorbească. Ilie mai glumea la o țuică cu ceilalți, scăpa câte o vorbă. Stere n-avea de unde să știe, degeaba bătea șaua și Spiridon, clătinând din capul său mare și sorbind cu zgomot din țoi. La urma urmei, fiecare cu treaba lui! Cârciumarul intrase în viitoare. Umbla după marfă, prinsese gustul banului. Mai plătise din datorie lui Pandele, mai împrumutase, nu se cunoștea. Vara trecuse. Venea vremea rea. Stere a plecat la Drăgășani, să umple
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de palmele bărbaților, trimiteau fetele de școală sau plozii. Copiii erau desculți și tremurau la ușă. Îi băga vreunul înăuntru. - Al cui ești tu, pută? - Al lui Vasile. Tatăl ieșea din fundul cârciumii, lua odrasla de mină și apuca iar țoiul. In prăvălie era cald. Fumul de tutun înnegrea pereții. Mirosea a unsoare de bocanci și a rachiu. Copilul se uita la mușterii și nu spunea nimic. Câte unul îl îndemna să-i guste țuica: -Ia, zgaibă! Băiatul punea țoiul la
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
iar țoiul. In prăvălie era cald. Fumul de tutun înnegrea pereții. Mirosea a unsoare de bocanci și a rachiu. Copilul se uita la mușterii și nu spunea nimic. Câte unul îl îndemna să-i guste țuica: -Ia, zgaibă! Băiatul punea țoiul la gură și-l dădea peste cap. - Bravo, seamănă lui tat-său! râdeau ăilalți. Se supăra vreunul mai deștept: - De ce vă bateți joc, mă, de sufletul țâncului ăsta? De ce-l otrăviți? - Cine-l otrăvește?! îl învățăm! se făleau ăilalți. - Să
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
roșu, parfumate cu odicolon. Mergeau la baluri în Grivița sau la Tarapana. Erau îmbrăcate cu ce aveau mai bun. Își puneau cercei în urechi și mărgele la gât. Voiau să placă bărbaților. Salahorii strigau după ele din ușa prăvăliei, cu țoiurile în mînă: - Un' te duci, fă? - Mă urîto, dă-te alături, hai de cinstește-un rachiu cu noi! - Firo, vezi că-ți cad ciorapii... 320 Ele nu întorceau capul. Glonț mergeau, chemate de viorile lăutarilor. În mahala răsunau gramofoane, și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și, cu mâna cealaltă, mâna micuță, strânsă ghem, a fetiței. Mă duc la tejghea. V-am spus, azi e lume multă. Mi-am luat ajutor, dar nu l-aș lăsa prea mult singur. Își mai toarnă și lui câte un țoi și încurcă socotelile. — Ți-am făcut safteaua, râse Maca. — Veneau ei oricum, spuse bătrânul, drumul spre cârciumă e neted. Dar nici asta nu mai ține mult. Silozul o să se închidă, nu mai sunt fabrici de nutrețuri, n-au cui să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
aer. Erau îmbrăcați la nimereală, care cu salopetele de la muncă și caschetele în cap, care cu haine desperecheate și îndeajuns de folosite ca să-și permită, fără stânjeneală, să-și șteargă pe ele degetele unsuroase de la cârnați. Unii beau țuică din țoiuri, alții bere, îndepărtându-și cu mâneca spuma rămasă pe obrajii nerași. Erau și dintre cei care beau și una, și alta, amestecate, ei se îmbătau primii. Lângă pancarta pe care scria „Fumatul interzis“, un bărbat în picioare vorbea mai tare
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
uriașul plecă. Nu mai avea chef de bere, dar era atât de absorbit de gândurile lui, încât nu-și dădu seama și mai bău. — Fiecare cu povestea lui... spuse Maca. Asta de-acum e povestea noastră. Bătrânul Coropciuc veni cu țoiul lui de țuică. Ciocniră, îl dădu peste cap și decise : Gata, am cam terminat pe ziua de azi. Acuma începe treaba găliganului. — Doar nu-l pui să spele paharele, pufni Maca, amintindu-și cum se opintea, fără s-o dibuie
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
locuitorii așezării, familia Voicu avea livezi de pruni, făcea mii de litri de țuică, pe care o comercializa și realiza venituri frumoase. Un fapt care m-a frapat era modul cum se scotea țuica din budană, pe vrană, cu ajutorul unui țoi legat cu sfoară, cu capacitate de 50 sau 100 de mililitri, numit ciocan. Gâga Rada, mama gospodarului, mă îmbia uneori și pe mine cu câte o măsură de licoare cu parfum de prune pe care ea o aprecia și o
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
i-au pus un pat pliant într-una din camere, să aibă unde dormi fostul chiriaș!), popularul Amza Pellea, cel care povestea la modul: "Ăsta de veni îi zice Gheorghe a lu' Dămijeană și e văr de frate cu Dumitru Țoi, de-o țîne pe Gherghița lu' Stan a lu' Vadră, nepotul lu' Stăncel a lu' Căldare, de-i zice lumea Fluierici și-l cunună naș Pantelică a lu' Marin Juvete"... (nu e ușor să transcrii, din memorie, asemenea enumerări... oltenești
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Chevalier Danceny: * "ces yeux charmants qui embellissaient encore l'expression de la tendresse" (Lettre 31, p. 95), "cette jolie main" (Lettre 31, p. 99 Le même va combler Madame de Merteuil de mots d'amour: * "o vous que j'aime! ô țoi que j'adore! ô vous qui avez commencé mon bonheur! ô țoi qui l'as comblé! Amie sensible, tendre Amante." (Lettre 148, p. 418) Leș indications d'âge șont peu nombreuses dans le român. Madame de Rosemonde a quatre-vingt-quatre ans
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Lettre 31, p. 95), "cette jolie main" (Lettre 31, p. 99 Le même va combler Madame de Merteuil de mots d'amour: * "o vous que j'aime! ô țoi que j'adore! ô vous qui avez commencé mon bonheur! ô țoi qui l'as comblé! Amie sensible, tendre Amante." (Lettre 148, p. 418) Leș indications d'âge șont peu nombreuses dans le român. Madame de Rosemonde a quatre-vingt-quatre ans et un esprit de vingt (Lettre 8, p. 49); Gercourt, le fiancé
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
-l identificăm pe Emanou. Tonul infantil este același din Oración, de vreme ce acest nou Crist face și bine și rău cu aceeași inocentă.") 107 "DILA: Oh! Très bien! Tu sais tout. Je te le dis: tu dois avoir quelque chose en țoi, ou bien tu dois être le fils (elle montre le ciel et dit gauchement) de quelqu'un... de quelqu'un, disons, de très haut placé. EMANOU: Non. Mă mère était pauvre. Elle m'a dit qu'elle était și pauvre
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
dit à mon père et à mă mère que j'allais jouer pour que ceux qui n'ont pas d'argent puissent quand même danser le soir. DILA: C'est à ce moment-là que țes amis se șont joints à țoi? EMANOU: Oui. La musique qu'on a entendue jusqu'ici s'arrête: le morceau de jazz est fini. On entend des cris qui viennent du fond à droite. C'est Topé qui crie: Emanou! Emanou! Emanou! Emanou! A droite entre
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
à mal. DILA: Tu fais tout sans penser à mal. Ils mangent avec l'air de se régaler. DILA: Și leș flics finissent par te prendre, plus tard, chaque fois que l'on mangera des amandes on se souviendra de țoi. TOPE: On te leș offrira en pensée." (Fernando Arrabal, Le cimetière des voitures, Christian Bourgois Editeur, Paris, 1975, pp. 169-170) ("EMANOU: [...]Am migdale. Vreți să mâncați cu mine? Toți aprobă din cap. Emanou scoate un pachet de migdale. Toți își
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
et Risler aîné, p.90]; pentru a se afișa cu cineva anume, precum în cazul lui Rachel, care vrea să apară cu Duroy: "Et puis nous ferons un tour ensemble. Moi, je voudrais aller à l'Opéra, comme ça, avec țoi, pour te montrer" [Maupassant, Bel-Ami, p.62]; pentru a flirta cu sala: "Une nouvelle mariée, la marquise d'Ebelin, soulevait déjà leș lorgnettes. "Joli début", se dit Bertin" [Maupassant, Fort comme la mort, p.256]; sau a-și da o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Îl avait une idée: "Și tu en parlais au député Rousselin, îl pourrait me donner un excellent conseil. Moi, tu comprends que je n'ose guère aborder cette question directement avec lui. C'est assez délicat, assez difficile; venant de țoi, la chose devient toute naturelle"" [Maupassant, Décoré, în La parure, p.397]. 212 "Șes interminables courses au fond de quartiers perdus, șes correspondances inondant de lettres leș quatre coins de la France et de l'Italie, son continuel frottement aux personnages
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Moi t'épouser!... Ah bien! Și cette idée me tourmentait, îl y a longtemps que j'aurais trouvé un époux! Et un homme qui te vaudrait vingt fois, mon petit... J'ai reçu un tas de propositions. Tiens! Compte avec țoi: Philippe, Georges, Foucarmont, Steiner, ça fait quatre, sans leș autres que tu ne connais pas... C'est comme leur refrain à tous. Je ne peux pas être gentille, ils se mettent aussitôt à chanter: "Veux-tu m'épouser, veux-tu m'épouser
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
preferată, cea din stânga ușii. Nu se așeza niciodată decât cu spatele la perete, să vadă tot ce se întâmplă în cârciumă. Avea el o vorbă: „E mai sigur, nu se știe niciodată”. Și câtă dreptate a avut! În fața lui se afla un țoi mare de jumătate de litru cu vin alb. Țoiurile pe atunci erau de diverse mărimi, de la cincizeci de miligrame până la un litru. Erau cufundați în jocul de cărți și tata mai mușca câteodată dintr-un cârnat foarte subțire petrecut pe după
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cu spatele la perete, să vadă tot ce se întâmplă în cârciumă. Avea el o vorbă: „E mai sigur, nu se știe niciodată”. Și câtă dreptate a avut! În fața lui se afla un țoi mare de jumătate de litru cu vin alb. Țoiurile pe atunci erau de diverse mărimi, de la cincizeci de miligrame până la un litru. Erau cufundați în jocul de cărți și tata mai mușca câteodată dintr-un cârnat foarte subțire petrecut pe după gât. Era un mezelic bun, special pentru a face
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
o papară, poftește, țio dau cu plăcere. - Mi-ajunge, mi-ajunge..., mormăia Turcu. Toți mușterii din crâșmă, râdeau în batjocură de Turcu. Acum nu le mai era frică de el. Fierarul trecea cu capul în jos spre tejghea, cerea un țoi cu rachiu, îl dădea pe gât și părăsea crâșma, uitându-se în treacăt, cu spăsenie, la tata și prietenii săi. Dacă ar fi rămas lucrurile așa, n-ar fi fost nimic, dar Turcu dorea cu orice preț să-și ia
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
o crâșmuliță taman când s-o cotigesc spre otogarî... Șî ci poati sî facî omu’ când mangosâta să așazî tam-nisam de-a 124 curmezâșul drumului? Am... intrat șî... nu m-o lasat sî ies pânî n-am golit vo... două-trii țoiuri di rachiu... (asta i-o spun eu așă...). Da’ eu am supt vo’... Cine mai știe? Ei! Aiasta-i. Ci sâ-i faci?...” Chiar așa: “Ci sâ-i faci?” O să ne întâlnim și noi pe lângă Plopii fără soț... Aha! Acuma cam știu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ieșene. Fiindcă a venit vorba de pictori, am să-ți spun că Emanoil Bardazare a făcut un tablou reprezentând hanul într-o zi obișnuită, când țăranii se întorc de la târg și... poate se opresc pentru câtva timp să cinstească un țoi de rachiu... Atunci, s-o pornim către casă, fiindcă și mâine e o zi, vere. Drept grăit-ai, dragă prietene. Pe mâine! * Peste noapte, cu gândul împăcat că am reușit să colindăm împrejurimile Iașilor și să vorbim de viile care
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
-i!“, iar doctorul Leordeanu, încă vânăt pe față de la bătăile de peste noapte, a răcnit din singurul său plămân funcțional: „Vitalian Robe!“ Dovezile erau suficiente. Sătenii au sărit pe cai și-n căruțe (unii și-au luat și furcile, alții doar țoiul cu rachiu) și s-au îndreptat spre casa bunicului, pentru-o explicație, un discurs și poate și-un incendiu. Nu l-au mai găsit niciodată. Din după-amiaza aia vișinie de mai, bunicu’ Vitalian n-a mai fost zărit în Moroieni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Parus major (pițigoiul mare), Parus caeruleus (pițigoiul albastru), Parus montanus (pițigoiul montan), Parus ater (pițigoiul de brad) și Aegithalos caudatus (pițigoiul codat). Toate aceste specii sunt sedentare. Din categoria păsărilor insectivore care cuibăresc în zonă mai fac parte: Sitta europea (țoiul), Certhia familiaris (cojoaica), Muscicapa striata (muscarul sur), Fringilla coelebs (cinteza). De mare importanță sunt păsările răpitoare de zi (Falconiformele), toate fiind specii periclitate. Aici cuibăresc: Buteo buteo (șorecarul) și Accipiter gentilis (uliul găinilor). Dintre răpitoarele de noapte, cuibăresc aici: Bubo
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
car de oale, o ceașcă de ceai, o cutie de Coca-Cola, o damigeană de vișinată, o ladă de bere, o mână de mălai, un pahar de vorbă, un pahar de ulei, un pumn de nisip, o sticlă de vin, un țoi de coniac. Nu este clar de ce o cutie de lapte intră în prima categorie, iar o cutie de Coca-Cola, în a doua categorie. (c) substantive care denumesc măsura (engl. measure nouns): o bucată de lemn, un calup de brânză, o
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]