910 matches
-
placi,mă simt atât de binecă nu mai știu ce fac,uscată-i inima în mine!... XVI. OCHII TĂI..., de George Pena , publicat în Ediția nr. 1981 din 03 iunie 2016. Ochii tăi cu jocuri și cu iz lunatic, îmi ațâță focuri și fior simpatic. Surâs necontenit picură din tine; ce flăcări ți-a menit sângele prin vine? Obrajii în contur freamătă visare; fărâmă de jar pur arde-n sărutare. Și patimi păgâne culege-o dorire, și-o rugă anume, fără
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
tine; ce flăcări ți-a menit sângele prin vine? Obrajii în contur freamătă visare; fărâmă de jar pur arde-n sărutare. Și patimi păgâne culege-o dorire, și-o rugă anume, fără învoire. Ochii tăi cu jocuri freamătă visare; îmi ațâță doruri, grabă-n sărutare. Citește mai mult Ochii tăi cu jocuriși cu iz lunatic,îmi ațâță focuriși fior simpatic.Surâs necontenit picură din tine;ce flăcări ți-a menitsângele prin vine? Obrajii în conturfreamătă visare;fărâmă de jar purarde-n sărutare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
jar pur arde-n sărutare. Și patimi păgâne culege-o dorire, și-o rugă anume, fără învoire. Ochii tăi cu jocuri freamătă visare; îmi ațâță doruri, grabă-n sărutare. Citește mai mult Ochii tăi cu jocuriși cu iz lunatic,îmi ațâță focuriși fior simpatic.Surâs necontenit picură din tine;ce flăcări ți-a menitsângele prin vine? Obrajii în conturfreamătă visare;fărâmă de jar purarde-n sărutare. Și patimi păgâneculege-o dorire,și-o rugă anume,fără învoire.Ochii tăi cu jocurifreamătă visare;îmi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
focuriși fior simpatic.Surâs necontenit picură din tine;ce flăcări ți-a menitsângele prin vine? Obrajii în conturfreamătă visare;fărâmă de jar purarde-n sărutare. Și patimi păgâneculege-o dorire,și-o rugă anume,fără învoire.Ochii tăi cu jocurifreamătă visare;îmi ațâță doruri,grabă-n sărutare.... XVII. ȘI TRECE TIMPUL, de George Pena , publicat în Ediția nr. 1909 din 23 martie 2016. Și trece timpul, trecu și iarna, ca și norii cei turbați; ca mâine, va trece primăvara, noi rămânem cei uitați
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
tu! Știi ce ascultător sunt! Și dacă mai e vorba și de un duș împreună, e programul perfect! a răspuns Ovidiu meu, seducător și cu mintea la sex. - Eu am zis duș, nu un duș împreună, am continuat să-l ațâț, glumind. - Dar nu-i dai voie bietului tău sclav să-ți maseze ușor spatele? Îți pot întinde gelul de duș peste tot: pe piept, pe brațe, pe picioare, pe unde vrei tu. Te poți lipsi de mine? Întrebările lui Ovidiu
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 6 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371673_a_373002]
-
Sper că nu ai de gând să ne tragi pe sfoară, că ar fi vai și amar de pielea ta tuciurie și împuțită! Dacă nu ești în stare, treci în rezervă că plânge masa! Ceilalți rânjiră aprobator, fluierând și înjurând, ațâțați de cuvintele tovarășului înfierbântat. Alexandra nu mai avea putere să-și joace rolul de femeie fatală. Mintea începu să lucreze febril, căutând soluții disperate. Nu avea de gând să se lase sfâșiată de fiarele abjecte ce îi pregăteau sfârșitul. Decizia
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
Viorele a trecut Și nimic nu ai făcut, Ce-ai primit la școală n-ai învățat, Florile nu le-ai udat, În grădină n-ai lucrat, Bunicii n-ai ascultat, Pe Ileana, sora ta, n-ai ajutat, Focul nu ai ațâțat, Ce nu ai mâncat, pe jos ai aruncat, Patul nu ai astrucat, Toată ziua te-ai jucat. Viorel: Mă relaxez și eu, Toată ziua sunteți pe capul meu. Mama: Te relaxezi o zi, două, trei, Și-alte sute câte vrei
DE PAȘTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375711_a_377040]
-
floare. Plâng păpădii iar pașii potriviți Să își îndrepte drumul către vară Se sting în gânduri și-n ciorchini de vers Se ofilesc cuvinte ce separă Lumina mea de-ntregul univers Îmi lași apoi un semn care mângâie Și îmi ațâță jarul din priviri Că toată ființa mea vrea să rămâie Măcar un cântec în închipuiri Cu tine. Să valseze printre stele Iar păpădiile să-mi râdă-n păr. Mereu îmi pui povestea-n ghilimele De oarbă nerăbdare și de dor
TU, IUBIRE... de AURA POPA în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362253_a_363582]
-
a brahmanilor; în al doilea rînd trebuie văzut ce se înțelege sub denumirea de Brahman sau Brahma. În cartea de legi a lui Manu se spune printre altele: nici la cea mai mare strîmtoare nu-l lăsați pe rege să ațîțe pe brahmani împotriva sa; pentru că aceștia, odată întărîtați, pot să-i distrugă toți caii, toate carele, trupele și elefanții. De aceea cine vrea să se ruineze, nu trebuie decît să-i provoace pe acești oameni sfinți care zămislesc flacăra ce
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
său, ci, pentru celelalte caste, ei sînt însuși Dumnezeu, raport care constituie ciudățenia spiritului indian" [327]. În cartea de legi a lui Manu, este scris, printre altele: Nu trebuie ca regele, nici chiar în caz de extremă necesitate, să îi ațîțe împotriva sa pe brahmani; pentru că aceștia odată întărîtați îi pot distruge toți caii, toate carele, trupele și elefanții. De aceea, cine vrea să se ruineze, nu trebuie decît să-i provoace pe acești oameni sfinți care zămislesc flacăra ce mistuie
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
oficiu și somat să-și părăsească parohia. Protestul este curînd îndreptat împotriva lui Ceaușescu și contra partidului și se amplifică în Timișoara, pe 17 decembrie. Mulțimea capătă curaj și renunță la frică. Securitatea își va acuza provocatorii că ar fi ațîțat la violență. Pe 17 decembrie, în cursul ședinței Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central, Ceaușescu tună și fulgeră împotriva Securității și împotriva armatei care n-au fost în stare să restabilească ordinea. Ministrul Apărării, Milea, își face autocritica. Ceaușescu este
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la umbra unui brad, cu capul pe mână, privindu-le cu mare plăcere! Păstorul fiind obosit, după câtva timp începu a dormita și din când în când a-și scăpăta capul. Un berbece care trecea pe acolo, crezând că este ațâțat la luptă, se zborși și se trase înapoi câțiva pași spre a-și da avântul trebuincios, apoi se repezi asupra stăpânului său și-l lovi cu coarnele drept în cap, din toate puterile. Păstorul, deșteptîndu-se înspăimîntat dintr-un somn atât
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lucruri destul de nehotărâte destul de puțin studiate, erau o temă de opoziție mai mult decât un program politic, dar în sfârșit veniră la putere liberalii și trebuiau să lucreze ceva, trebuiau chiar să facă o lovitură mare, deoarece așteptarea publică era ațâțată și cestiunile de politică inferioară lipseau. Afară de asta ce se risca? Noul guvern se adresă Europei, o somă oarecum lăsîndu-o pe dânsa să ia virtual o hotărâre și rămânând asupra ei răspunderea daca nu s-ar da după vederile guvernului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
împărății să nu caute a-și exercita influența asupra slabilor lor vecini, a-i atrage, precum se zice, în orbita acțiunii respective și a-i aduce sub protectoratul lor; nu le-ar putea împiedica dacă ele ar simți nevoie să ațâțe în Principate turburări, prilejuri de intervenire, pretexte pentru a se apropia de prada ce ar voi să apuce, împrejurări în fine în cari frageda clădire a unei confederațiuni dunărene s-ar surpa ca un castel de cărți de joc. E
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
impozitului fonciar, iar nu să-l îndoiască după conveniențele societății de exploatație în mod pieziș și numai asupra unora, iar asupra altora nu. Întemeindu-se pe pretinsa noastră contrazicere, "Romînul" adresează opoziției următoarele cuvinte. Recensimîntul impozitelor făcut anul acesta a ațâțat verva de injurii a partizanilor vechiturilor condamnate de țară. A răspunde la asemenea injurii și neadevăruri ar fi a da oamenilor ce le practica o însemnătate pe care n-o au și n-o merită, ar fi de-a le
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
deconectanta carte de proze scurte, intitulată indubitabil antimarxist Check Point Charlie. 20 mai Frază precum "Casele frumoase au o geometrie simplă: te orientezi numaidecît" întîlnită în recentul roman al lui Antonio Tabucchi îți resuscită, brusc, uitate vizite (aranjate, întîmplătoare), îți ațîță noi curiozități exploratorii. Totul e ca prima impresie să rămînă și cea determinantă, pentru că, de cele mai multe ori, repetarea vizitei în aceeași încăpere tocește cumva acuitatea percepției, iar diagnosticul suportă (motivata) aproximare. E un transfer în cazul meu dinspre expozițiile de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la acest lucru, însă, dacă totuși se va întâmpla să fim atacați, poporul nostru va ști să lupte. De asemenea, afirmă că sovieticilor nu le este destul cât timp au smuls bunuri din mai multe țări și acum vor să ațâțe un nou război, ca să distrugă multă omenire. Dintre cei arătați mai sus, numitul MONEA CONSTANTIN a fost legionar, de profesie agricultor, domiciliază în comuna Ulmeni. Numitul MIHAI NICOLAE a spus: „am auzit că Cehoslovacia a fost ocupată însă trebuie să
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
fețe particularnice în timpul alegerilor de deputații [...], să scrie acei direcții a opri cu totul corespondențiile particulare în acest obiect, totodată să pune înainte acei direcții ca ori care depeși ce ar șopti în contra liniștei obștești, sau cu scop de a ațâța duhurile în chestii politice, să nu să telegrafisască mai înainte de a se cenzura de Ministerul din lăuntru. De asămine să va urma și cu acele depeși care ar cuprinde în ele știri despre lucrările guvernului, sau despre înalții funcționari”. O
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
față de Versailles (urmare totuși bine strunită la Paris și Constantinopol a răsturnării sistemului de alianțe în 1756), Choiseul și Vergennes (ambasadorul lui Ludovic al XV-lea la Constantinopol) n-au fost nevoiți să consume resursele puterii de convingere pentru a ațâța și decide pe turci să declare război. Au declarat, dar n-au și trecut la fapte, oferind rușilor răgazul necesar preparativelor (de fapt, ambele părți nu erau pregătite pentru acest conflict militar). Deși teribila incursiune a tătarilor, de la începutul anului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru a le ceda Curții din Viena, că ele nu merită un astfel de tratament din partea Rusiei”, dar altceva ar fi cu Serbia: rușii ar fi încântați ca această din urmă achiziție să devină pentru Austria un spin în picior, ațâțând contra ei Turcia. Reacția lui Panin a atins însă proporții demențiale. În aceeași zi de 28 ianuarie 1772, el i-a făcut cunoscut lui von Solms că, dacă Rusia va fi pusă în situația să lupte și contra Austriei, și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
învinovățirile de exces „sangvinare” ale armatei sale, Bem s-a adresat, la 12 martie 1849, lui Boulay de la Meurthe, vicepreședinte al Republicii franceze. În Transilvania - spunea Bem -, guvernul ungar „n-a vrut deloc să imite atrocitățile soldățimii austriece”, care a ațâțat pe valahi și saxoni contra libertății maghiarilor pe care - continua el - „vor să-i extermine, și pe care i-au masacrat în mare parte în provinciile în care ei se află în minoritate”. Mă cunoașteți bine - sublinia Bem -, că, dacă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unilateral, în parte chiar fals. Să nu fi știut Bem de ce se ridicaseră la luptă românii, să nu fi cunoscut cum s-a ajuns la acele masacre ? Ce-i drept, autoritățile austriece aveau interesul (și au și făcut-o) să „ațâțe” pe români și germani împotriva maghiarilor. Că nu aceasta a fost însă cauza ridicării la luptă a românilor este un fapt bine stabilit astăzi. Românii au dat răspuns legitim opresiunii și represiunii naționale, lovind nu în „contra libertății maghiarilor” - cum
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de foc plăsmuiri nemaivăzute (Serile la Mircești). Gerul, iarna sunt personificate, ca în mitologia populară. Un imn e înălțat îndeletnicirilor agreste, săvârșite de țărani radioși. Exuberanți, zburdalnici, țăranul și țărăncuța (Rodica) au un irezistibil tonus amoros, însă idila care îi ațâță suferă de prea mult dichis, alintându-se în artificiozități. Acest lirism descriptiv, bucolic etalează, în ornamentica lui, o notă parnasiană. Ca, de exemplu, înclinația către miniatură, în poezii ca Pastel chinez sau Mandarinul, care prefigurează rondelurile macedonskiene. Intenția lui A
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
o suprafață mată și rece. Ei știu prea bine, asemenea seducătorului kierkegaardian, că nimic nu stârnește mai mult decât indiferența bine calculată, decât prezența-absență sau, la limită, retragerea neprevăzută din scenă, În chiar clipa când sunt mai doriți, când au ațâțat curiozități și dorințe. „În societate, câtă vreme n-ai produs nici un efect, rămâi; dacă l-ai produs, pleacă”. Sunt cuvintele lui George Brummell, marele specialist al strategiilor cuceririi. Nil moveri, nil mirari, celebrul adagiu latin, devine literă de lege pentru
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
să aibă o insolență rafinată, nu brutală. O altă amprentă a corpului, folosită abil ca instrument de seducție este vocea: reținută, eventual emfatică, fără modulări patetice, fără stridențe, bâlbâieli, ezitări, fără exaltare. Asemenea măștii, și vocea are o opacitate care ațâță din simplul motiv că nu se lasă interpretată ușor. Nerisipindu-se În vorbărie, dandy-ul Își elaborează o strategie a tăcerii, pe care o exersează trecând cu un aer hautain, absent, prin saloane. Iar când le face celorlalți favorul unui
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]