1,168 matches
-
971 din 28 august 2013 Toate Articolele Autorului Într-o seară de vară, după o zi ceva mai extenuantă de lucru în bibliotecă, m-am simțit obosit, am pus capul pe birou, să închid măcar ochii câteva clipe și am ațipit. Mi-am dat seama repede că sunt gata să adorm după faptul că lucrurile la care mă gândam, le vedeam aievea în fața ochilor, luând contururi distincte și în mișcare. O fracțiune de secundă numai și iată-mă legănându-mă ca
BANII CARE ADUC FERICIREA de ION UNTARU în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364354_a_365683]
-
284 din 11 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Într-o seară de vară, după o zi ceva mai extenuantă de lucru în bibliotecă, m-am simțit obosit, am pus capul pe birou, să închid măcar ochii câteva clipe și am ațipit. Mi-am dat seama repede că sunt gata să adorm după faptul că lucrurile la care mă gândam, le vedeam aievea în fața ochilor, luând contururi distincte și în mișcare. O fracțiune de secundă numai și iată-mă legănându-mă ca
BANII CARE ADUC FERICIREA de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364584_a_365913]
-
stingher “Lacul codrilor albastru” adu-mi cântecul de ler înălțat în crug de astru * * * * * Ca-n grădinile celeste, Al Veronei sfânt Emin Ne va fi, ne-a fost, ne este Românesc destin. Amin! Gerar, 2010 C R U G Îmi ațipesc toți greierii pe sân Robiți de taină și de grabnic cântec. E prea rotund prezentul să-l aman Și să-mi alung simțirile din pântec. * * * * * Să nasc, aș vrea, din dragoste plămada, Hyperioni rătăcitori, plăpânzi, Nemuritori când anii stau să
VERSURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361561_a_362890]
-
trei și! -Pleosc!...Următorul! 70. VIAȚA CA INSOMNIE A MATERIEI E a treia noapte de când somnul nu mai duce nicăieri : rămân parcă suspendat între două clipe. Pe care încerc zadarnic să le apropii. În momentul când vreau de oboseală să ațipesc, creierul meu devine o adevărată mașină infernală. Parcă aș avea o bombă cu ceas și-n vis. Ori mai ales în vis. Ceva vrea să mă ucidă creierul îmi face buuum și parcă îmi este gâde însăși clipa de acum
DEŞERTUL DE CATIFEA (68-70) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364011_a_365340]
-
să scheauni atât de tare încât a trebuit să ne întoarcem? (Câinele se bucură). Însă (devine grav): până seara, ai devenit tot mai trist și, cu toate că te-am îngrijit cum am putut, ai scheunat un timp, iar ieri dimineață, după ce ațipisem, m-am trezit și te-am găsit mort. (Îi dau lacrimile). SORA: Ce să-i faci? Asta a fost! Dar, oricum, nu mai ești singur. Noi, sau cel puțin eu, te vom vizita de foarte multe ori, căci existăm numai
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
de la glicemie. Nici de la tensiune. Ce să zicem familiei? -Spune-le ceva grav, că, dacă dă colțul, cu aparținătorii o să te judeci! Moarta o să tacă mâlc. Lângă mine e Bogdan, dormitând, ca o bombă dezamorsată... În hol, soră-mea încearcă să ațipească. Îi cade capul, când spre stânga, când spre dreapta, ca acele unui ceasornic, manevrat de o mână nedibace. Mă întind și iau, fără o vorbă, telefonul de pe noptieră. Am un mesaj necitit: “De Sfântul Ion, ne întâlnim, la părintele Pantelimon
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
căzute. Măturători cu târnuri le aruncă în pubele. Mi-aș strânge visele și-amorurile mute, Si le-aș înghesui alăturea de ele. E așa frumoasă vara asta încât doare, Din toamna-mi gri ce-o simt că se strecoară. Cand ațipesc sunt iar copil la mare, Iar dincolo de valuri este veșnic vară. Referință Bibliografica: dor de mare / Marius Mircea Ganea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1952, Anul VI, 05 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marius Mircea Ganea : Toate
DOR DE MARE de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/363590_a_364919]
-
gura de sac. Prelungă plutire-i ca zbor de condori, Din margini de lumi revărsare de zori, E zâmbet născut de-ai iubirii fiori, Din cărți furt tăcut de uitate comori. Răsfăț e desprins din arome de floare, Sau zări ațipite-n apusul de soare, În vis semn lăsat de-a naturii splendoare, Ca roua smarald pe-ale ierbii covoare. E liniștea zarvă topită în gând, E lacrima cursă din ochiul plângând, Etern de nisip prin clepsidre curgând Și drum rugăciunii
CE-I LINIŞTEA ? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362320_a_363649]
-
înțeles. Tu ai venit aici doar să dormi? am contrat-o eu, deși abia mă abțineam să nu mă arunc în pat și să dorm dus. Eram obosit, recunosc. - Ei! De ce ești rău? Ai răbdare să mă trezesc bine... Abia ațipisem și eu, a replicat ea și s-a întors pe partea cealaltă, liniștită. Masa de seară? N-am mâncat la muzeu? Aici nu avem cina în program! Ce ți-a venit? și-a amintit ea și m-a bombardat cu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
aveam ce să văd. Mi se părea că iarba este săracă și uscată, iar pomii arătau sărăcăcioși sub frunzișul lor lipsit de acel verde intens și plin de viață pe care-l lăsasem mult în urmă, la Câmpulung Moldovenesc. Am ațipit și eu puțin, tot privind-o pe Silvia cum doarme liniștită. Taxiul ne-a dus repede. Orașul nu era aglomerat la ora aceea. Am mâncat câte ceva, ne-am îmbăiat și am stat la taclale aproape o oră, bineînțeles despre călătoria
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
speranțele ce mi-au închis Într-o inima albă toate culorile , Si ascund în necunoscut năluca din vis Ce-mi răsucea privirile în toate uitările ... În umbră tăcerilor mă simt pierdută Cu aripile ucise zburând între ceruri , Cănd iar am ațipit într-o iluzie muta Recunoscând trecutul printre neguri . gabrielaenerusu Referință Bibliografica: În umbră tăcerilor / Gabriela Rusu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2177, Anul VI, 16 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Rusu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
IN UMBRA TACERILOR de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362499_a_363828]
-
de afară, prin geam se vedeau doar luminițele de pe calea ferată roșii și verzi. Privind pe geam derularea imaginilor cu acea calitate naturală a gestului contemplând natura în ritmul monoton al roților de tren în derularea lor înghițind kilometrii, a ațipit. Multe mai născocește mintea omului dar în vis, totul e posibil. În acele momente, vedea și se amăgea cu idei himerice. Era un Făt-frumos care vorbește cu calul lui năzdrăvan și care îl povățuiește ce să facă spre a-i
NECUNOSCUTA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361095_a_362424]
-
fi dorit. - Am dorit și eu să-ți spun ceva. Te rog consideră că nu a fost o simplă aventură și că... poate nu aici se va opri acest basm. A dispărut în noapte la fel cum a și apărut! Ațipise o clipă ascultând ritmul roților de tren... când s-a trezit era ziuă. Soarele intra și dispărea pe fereastra vagonului în goană trenului alternând între lumină și umbră. Era singur. Nu realiza dacă era realitate sau vreo farsă a visurilor
NECUNOSCUTA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361095_a_362424]
-
e dată de temele și motivele propuse, de structură, de alternarea planurilor, de limbaj și expresivitate. Din punct de vedere formal (versificația), vorbim, cu certitudine, despre elaborare și eleganță clasică. Un motto sugestiv deschide cartea: „M-am trezit fiind, voi ațipi nefiind!”,al lui Nichita Stănescu, cel care, ascultându-i poeziile cu ani în urmă, depunea mărturie: „Dacă credeți pe cuvânt cele câteva versuri bune semnate de Nichita Stănescu, vă atrag în mod respectuos atenția că sunt iritat, că trebuie din
FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433]
-
Theodor Răpan conferă noutate și specificitate Sonetului. Nimic nu este vetust, anacronic! El valorifică particularitățile barocului, ale romantismului, dar și pe cele ale clasicismului, manifestând o disponibilitate transfigurat orie excepțională. Un motto sugestiv deschide cartea: „M-am trezit fiind, voi ațipi nefiind!”, al lui Nichita Stănescu, cel care, ascultându-i poeziile cu ani în urmă, depunea mărturie: „Dacă credeți pe cuvânt cele câteva versuri bune semnate de Nichita Stănescu, vă atrag în mod respectuos atenția că sunt iritat, că trebuie din
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
întors înapoi, în galeria cea întunecoasă, acolo unde mai știa el și alte cotloane mai largi ca să poată să doarmă. Și-a pus căpătâi mantaua împăturită, dobândită în viroagă iar oboseala și pericolele prin care trecuse l-au făcut să ațipească repede. (va urma) Referință Bibliografică: Povestea sărmanului Tragodas - Partea I-a / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1141, Anul IV, 14 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
dor, In resemnări... c-așa ți-a fost destinul. Destinele se schimbă, nu ușor, Dar nici prea greu, cât să suporți veninul. Sunt prea puține clipe de trăit... Și clipa vieții mult prea sfântă este. Dacă iubirea-n tine-a ațipit, Trezește-o, dă-o vieții și trăiște. Atunci când clipa vieții m-a durut Am preschimbat-o după legea firii, Și-n fiecare parte de-nceput Mi-am regăsit blândețile iubirii. Referință Bibliografică: Am trăit în blândețea iubirii ! Marin Bunget : Confluențe
AM TRĂIT ÎN BLÂNDEŢEA IUBIRII ! de MARIN BUNGET în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364222_a_365551]
-
ape Și stelele se pregătesc de-agape Vreau doamnei mări atunci să-i fiu aproape. Când logodiți cu valurile-i surde, Doar trandafirii sângerează-n zare, Pe trup purtând cristale mici de sare Și dezgolind tăcerile-ți absurde... AMURGUL, UMBRA AȚIPIND ÎN CURTE S-au contopit privirile-mi cu zarea Veghindu-ți umbra ațipind pe-o carte. Feerice luciri pe dale sparte Și limbi de foc ce înveșmântă marea. Îndrăgostit, îmbrățișează-albastrul Scăldându-se-n oglinzi de curcubeie - Ce purpură-i pe
POEMELE AMURGULUI (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368363_a_369692]
-
fiu aproape. Când logodiți cu valurile-i surde, Doar trandafirii sângerează-n zare, Pe trup purtând cristale mici de sare Și dezgolind tăcerile-ți absurde... AMURGUL, UMBRA AȚIPIND ÎN CURTE S-au contopit privirile-mi cu zarea Veghindu-ți umbra ațipind pe-o carte. Feerice luciri pe dale sparte Și limbi de foc ce înveșmântă marea. Îndrăgostit, îmbrățișează-albastrul Scăldându-se-n oglinzi de curcubeie - Ce purpură-i pe trup d-echinacee - Când se-adâncește-n ape line, astrul! Topindu-se-n a undelor strânsoare
POEMELE AMURGULUI (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368363_a_369692]
-
ape line, astrul! Topindu-se-n a undelor strânsoare Se stinge sub nepământești săruturi Cu valurile albe - așternuturi Se lasă-alene răsfățat de mare. Alunec, lin, printre zăbrele sparte, Prin chiparoși valseaz-acum amurgul Când îmi șoptește tainic Demiurgul: „Veghează-i umbra ațipind pe-o carte...” CÂND CURCUBEIELE VOR SCRIE-AMURGURI Când curcubeiele vor scrie-amurguri, Smaralde înflorind sclipiri prin iarbă Desprinde-ți gândul din trăirea oarbă Zăgăzuită-n bocetul din burguri. Privirea-ți scaldă-n limpezimi de iazuri, Pe pleoape moi purtând oglinzi de
POEMELE AMURGULUI (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368363_a_369692]
-
purtând oglinzi de rouă Când se-nroșesc sub strai de lună nouă Mușcatele-amorțite pe pervazuri. Așteaptă, sub o ploaie de narcise, Să zemuiască-n mâna ta un mugur, Când buzele-ți vor aromi a strugur Din via-n care-ai ațipit pe vise. Îmbată-te c-un strop de primăvară, Purtând printre miresme prinse în păr Dulcea povară a florilor de măr Și-nchide-n fluturi lacrima amară. UMBRE Iar sângerează-amurgul... Pe boltă trec cohorte Calești de nouri stranii ce vânturile
POEMELE AMURGULUI (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368363_a_369692]
-
și mă așezasem pe o bancă mai retrasă, gândindu-mă la ale mele. Priveam în același timp la rarii plimbăreți, perechi sau singuri, pe aleile parcului, încercând în același timp o eliberare de energiile negative acumulate peste zi. Cred că ațipisem. Am tresărit, am deschis ochii și primul lucru care m-a frapat a fost semiîntunericul care mă înconjura. Al doilea, bătrânelul astenic cu barbă albă de lângă mine. Când apucase să se așeze ? Și de ce alesese tocmai banca pe care eu
COMPLEXUL „ÎNGERUL MORŢII” de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367979_a_369308]
-
pe banchetă cu intenția de a dormi tot restul drumului. Acceleratul străbate în viteză stațiile cunoscute dar izolate, împânzite, de-a lungul traseului în goana cavalcadei anoste a stâlpilor electrici ... până în munți mai este destul! Toropit de căldura din compartiment ațipesc, dus de uruitul monoton al roților de tren. Mă trezesc transpirat simțind că trenul încetinește. Mirat, zăresc o gară necunoscută care nu era prevăzută în nici un mers al trenurilor! Trag în jos fereastra și orizontul mi s-a ocupat cu
EXODUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367318_a_368647]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > LEGENDA MĂRȚIȘORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1156 din 01 martie 2014 Toate Articolele Autorului După chef lung și joc pe jar În zi de Dragobete, Mă ațipeam sub un stejar, Sleit de mândre fete... Și doar simții ca peria Din spate-un ram, pe haină... - Ci numai nu te speria, Am să îți spun o taină... C-amu e vremea, altfel ba, M-a liniștit copacul... Ăst
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367452_a_368781]
-
pâlpâirea care-am fost. EVA De din coasta lui venea, în dezmăț haihui de stea, a mult înger mirosea lutul ce o țărmurea. Dorul coapsei lăcrima, când cu cer se sângera, și-n infernul ce-o murea, raiu-n sân îi ațipea. Referință Bibliografică: CÂNTECE LA MARGINE DE GÂND / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 205, Anul I, 24 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Baciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CÂNTECE LA MARGINE DE GÂND de GEORGE BACIU în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366920_a_368249]