1,407 matches
-
și atunci l-am dus în cimitirul armenesc din Focșani unde, cu cartea în mână, a căutat - și a găsit - pe cruci numele personajelor din carte, inclusiv vestitul cavou unde bătrânii armeni ai copilăriei mele se adunau ca să vorbească despre abdicarea regelui Mihai, despre înăbușirea revoltei lui Imre Nagy din Ungaria sau despre uciderea lui Kennedy.” Personajele principale sunt: "Garabet Vosganian" - bunicul patern al autorului, care socotea că cea mai importantă este iertarea "Setrak Melichian" - bunicul matern al autorului, care socotea
Cartea șoaptelor () [Corola-website/Science/337417_a_338746]
-
de catolici și protestanți și foloseau atât limba germană cât și cea poloneză. Restul Poloniei și mare parte din Lituania a rămas predominant romano-catolică, în timp ce Ucraina și o parte din Marele Ducat al Lituaniei (Belarus) erau greco-ortodocși și greco-catolici. În urma abdicării regelui Ioan Cazimir Vasa și după sfârșitul Potopului, nobilimea poloneză, dezamagită de statutul monarhilor dinastiei Vasa, l-au ales pe Mihail Korybut Wiśniowiecki ca rege, în speranța că acesta nu era un străin care să profite de interesele polono-lituanienilor. El
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
Suflători. Concertul este orchestrat pentru 2 flauturi, piculină, 2 oboaie, 2 clarinete, 2 fagoți, 4 corni, 2 trompete, tubă, timpane, tobă mică, tamburină, harpă, coarde și vioară solo. Concertul este structurat în trei părți: În ciuda evenimentelor care au dus la abdicarea Țarului Nicolae al II-lea și în cele din urmă la Revoluția din Octombrie, 1917 se va dovedi a fi cel mai productiv an pentru Prokofiev din punct de vedere compozițional. În afară de acest concert a compus Simfonia "Clasică", Sonatele pentru
Concertul pentru vioară nr. 1 (Prokofiev) () [Corola-website/Science/329946_a_331275]
-
de-al Doilea Război Mondial, făcând parte din Partidul Comunist Român. În această perioadă este numit președinte al Adunării Deputaților și face parte din cei cinci membri ai Prezidiului provizoriu al Republicii Populare Române, care a preluat conducerea statului după abdicarea regelui. Scrie în favoarea Uniunii Sovietice și a stalinismismului. Multe dintre operele și discursurile sale, printre care și romanul politic "Mitrea Cocor", dar și celebrul slogan "Lumina vine de la Răsărit", sunt de asemenea considerate ca propagandă în favoarea comunizării. A fost președintele
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
Locuiește la Ciorogârla, primind din partea statului o vilă deținută anterior de jurnalistul Pamfil Șeicaru, de orientare fascistă. Această decizie a fost considerată de Partidul Național-Țărănesc drept corupție politică, atrăgându-i lui Sadoveanu porecla de „Contele de Ciorogârla". În 1948, după abdicarea Regelui Mihai și instalarea regimului comunist la putere, Sadoveanu primește cele mai înalte poziții care au fost acordate vreodată unui scriitor român, însoțite de beneficii materiale substanțiale. Între anii 1947-1948, el, alături de Parhon, Ștefan Voitec, Gheorghe Stere, și Ion Niculi
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
putea căsători cu Wallis Warfield Simpson. Eduard a fost avizat de către prim-ministrul Stanley Baldwin că nu va putea rămâne regele după căsătoria cu o femeie divorțată de două ori și cu ambii foști soți în viață. Eduard a ales abdicarea, astfel, Prințul Albert Duce de York, devine rege, o poziție pe care a fost reticent în a o accepta. Albert și-a luat titlu de George al VI-lea, pentru a sublinia continuitatea politicii tatălui său și restaurarea încrederii în
George al VI-lea al Regatului Unit () [Corola-website/Science/305916_a_307245]
-
Petronilla (29 iunie 1136 - 15 octombrie 1173) a fost regina Aragonului de la abdicarea tatălui ei în 1137 până la abdicarea sa în 1164. A fost fiica și succesoarea lui Ramiro al II-lea al Aragonului și a soției sale, Agnes de Aquitania. Ea a fost ultimul conducător al Dinastiei Jimenez din Aragon, iar prin
Petronilla I a Aragonului () [Corola-website/Science/331476_a_332805]
-
Petronilla (29 iunie 1136 - 15 octombrie 1173) a fost regina Aragonului de la abdicarea tatălui ei în 1137 până la abdicarea sa în 1164. A fost fiica și succesoarea lui Ramiro al II-lea al Aragonului și a soției sale, Agnes de Aquitania. Ea a fost ultimul conducător al Dinastiei Jimenez din Aragon, iar prin căsătorie a adus tronul Casei de
Petronilla I a Aragonului () [Corola-website/Science/331476_a_332805]
-
Centrală, au refuzat să-l accepte pe Arhiducele Joseph August ca șef al statului ungar; Joseph August a fost forțat să abdice la 23 august 1919. La 1 martie 1920, amiralul Horthy este ales regent al Regatului Ungariei restaurate. După abdicarea sa, arhiducele Joseph Auguste s-a implicat activ în domeniul științei și dezvoltarea socială. El și-a publicat memoriile și a primit două doctorate onorific de la Universitatea din Budapesta: unul în filosofie și altul în domeniul științei și tehnologiei. A
Arhiducele Joseph August de Austria () [Corola-website/Science/324040_a_325369]
-
se știe bine de toți, că, chiar învinși, tot cred că țara mea trebuie în această clipă să facă acest gest. În viața națiunilor sunt afirmări de drepturi care se socotesc mai mult decât izbânzi trecătoare și sunt gesturi de abdicare, de dezertare morală, care compromit viitorul lor pentru veacuri de-a rândul. Într-o astfel de situație este astăzi românismul ... și dacă nu azi, atunci mâine vom culege roadele acestor jertfe și acestor afirmări de drepturi... aduceți-vă aminte ...: Tudor
Consiliul de Coroană din 27 august 1916 () [Corola-website/Science/306319_a_307648]
-
aceea vreme, Rupert era "Generalfeldmarschall" în armata imperială germană și a avut succes la comanda armatei a 6-a în Bătălia de la Lorena. Sora ei, Marea Ducesă a Luxemburgului, Marie-Adélaïde, a fost forțată să abdice la 10 ianuarie 1919. În ciuda abdicării și a răsturnării regatului Bavariei în favoarea republicii, cei doi s-au căsătorit la 7 aprilie 1921 la Castelul Hohenburg. Ca oponenți ai regimului nazist, Antonia și Rupert au fost forțați să plece în exil în Italia în 1939. De acolo
Antoinette, Prințesă Moștenitoare a Bavariei () [Corola-website/Science/324374_a_325703]
-
iulie 1944, în ziarul „The New York Times” a apărut un articol care prezenta Ungaria drept ultimul refugiu al evreilor din Europa ocupată de nazism și menționa faptul că ungurii au încercat să protejeze evreii. Totuși în perioada imediat următoare, mai ales după abdicarea lui Horthy din 1944 ritmul deportărilor a crescut semnificativ. În total se estimează că au fost deportați circa 450.000 de evrei din Ungaria. Fülöp Freudiger a fost unul din liderii marcanți și foarte activi ai evreilor din Ungaria. El
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
opozant marcant al Franței în timpul războaielor napoleoniene și a mai suferit câteva înfrângeri după Austerlitz. Căsătoria ficei sale Maria Luiza de Austria cu Napoleon din rațiuni de stat pe 10 martie 1810 este cu certitudine cea mai severă înfrângere. După abdicarea lui Napoleon ca urmare a războiului celei de-a șasea coaliții, Austria a participat drept statul proeminent al "Sfintei Aliate" la Congresul de la Viena, care a fost marcat vizibil de Kemens Wenzel, cancelarul lui Francisc, prinț de Metternich. Epilogul acesteia
Francisc I al Austriei () [Corola-website/Science/303343_a_304672]
-
Antonescu Pe 4 septembrie 1940 Legiunea Arhanghelul Mihail, în alianță cu generalul Antonescu, au fost chemați de către regele-dictator Carol al II-lea al României să formeze un nou guvern. Pe 6 septembrie prim ministrul nou numit, Ion Antonescu, a cerut abdicarea regelui Carol al II-lea în favoarea fiului său Mihai I. După reușita acestui puci, pe 14 septembrie 1940 Antonescu a proclamat „” în care el s-a autonumit „Conducător” (din ), Horia Sima a fost numit vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, iar
Statul Național-Legionar () [Corola-website/Science/321727_a_323056]
-
iunie 1930 de tatăl său. Astfel între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940, Mihai s-a întors din nou la statutul de principe moștenitor, primind în 8 iunie 1930 titlul inventat ad-hoc de Mare Voievod de Alba Iulia. După abdicarea forțată a regelui Mihai în 1947, România a devenit republică, formă de guvernare păstrată și după 1989, consfințită prin Constituția din 1991. În exil, Mihai și soția sa au avut cinci fiice. După ce a putut să se întoarcă în România
Principele moștenitor al României () [Corola-website/Science/332213_a_333542]
-
unui nou împrumut, în condiții deosebit de dezavantajoase. Guvernatorul liberal al Băncii Naționale, Dimitrie Burileanu, avea să fie demis ulterior, tocmai pentru că se opunea acestui împrumut. Înarmat cu telegramele, dintre care una vorbea despre un plan al liberalilor de a forța abdicarea regelui, pleacă în țară și solicită o audiență la Carol al II-lea, căruia îi prezintă exact situația. Presa a lansat o campanie orchestrată de cele două mari partide, contra lui Lecca, arătând că prin acțiunea sa, a "tulburat tradiționala
Radu Lecca () [Corola-website/Science/315902_a_317231]
-
afaceri, încetând colaborarea cu Völkischer Beobachter. În următorii 4 ani, Radu Lecca s-a ocupat exclusiv de afaceri. De la prietenii săi germani, va afla despre orientarea politicii germane în privința României, care urma să piardă o parte din teritorii. A urmat abdicarea lui Carol al II-lea și instaurarea guvernului național-legionar. În această perioadă, face cunoștință cu Kurt Geißler, Hauptsturmführer (căpitan) SS, atașat de poliție, căruia îi va atribui în cartea sa, un rol extrem de important în evenimentele violente din 21-23 ianuarie
Radu Lecca () [Corola-website/Science/315902_a_317231]
-
jandarmeria a deschis foc automat. Țara era la un pas de război civil; steagurile belgiene au fost înlocuite cu steaguri valone. La 1 august 1950 Leopold a decis să abdice în favoarea fiului său în vârstă de 20 de ani, Baudouin. Abdicarea a intrat în vigoare la 16 iulie 1951. Leopold și soția sa au continuat să-l sfătuiască pe regele Baudouin până la căsătoria regelui în 1960. După ce s-a retras, Leopold și-a urmat pasiunea sa pentru antropologie și entomologie și
Leopold al III-lea al Belgiei () [Corola-website/Science/317899_a_319228]
-
medalie, deoarece considera că adoptarea unor astfel de însemne heraldice ar fi provocat nemulțumirea Marilor Puteri garante, întrucât unirea principatelor nu fusese acceptată decât pe durata domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Medaliile aveau să fie totuși acordate în 1866, după abdicarea forțată a lui Cuza. În 1860, primul ministru Ion Ghica oferă spre dezbatere Consiliului de Miniștri, un nou proiect de stemă, pictat de către Carol Popp de Szathmary și care, afirma el, era „"conform cu starea politică în care au intrat țările
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
3-a, stema cea mică, compusă din cele trei scuturi cu coroana de oțel.”" . Referitor la modul de folosire al acestor steme, legea stipula că: Această stemă a rămas valabilă până la 30 decembrie 1947, când România a devenit republică, prin abdicarea forțată a regelui Mihai, sub amenințarea comuniștilor români susținuți de Armata Roșie, staționată în România. După instaurarea comunismului, în ianuarie 1948 au fost desființate și interzise toate stemele în vigoare, până atunci, în România. Anterior, în baza Legii nr. 364
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
creat de regele Carol al II-lea. Cu toate acestea, o mare parte din cadrele cercetășiei sau dintre personalitățile care sprijiniseră ideea se vor regăsi în noua mișcare, devenită obligatorie. "Straja Țării" se va desființa în toamna anului 1940, după abdicarea regelui Carol al II-lea. La sfârșitul celui de al doilea război mondial, regimul comunist din România a impus o interdicție pentru toate mișcările de tineret alternative, acestea fiind înlocuite de Organizația Pionierilor și Uniunea Tineretului Comunist (UTC). Cercetașia româneasca
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
martie/26 martie 1881 camerele reunite ale parlamentului au votat transformarea țării din principat în Regatul României. Pentru a marca evenimentul, ziua națională sărbătorită pe 10 mai 1881 a fost una din cele mai spectaculoase serbări din istoria României. După abdicarea forțată a regelui Mihai I în data de 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat legea nr. 363 din 1947, prin care a proclamat Republica Populară Română. Ziua de 23 august a fost adoptată drept sărbătoare de stat, sub numele
Ziua națională a României () [Corola-website/Science/303454_a_304783]
-
ri În luna iunie 2011, președintele României, Traian Băsescu, a afirmat că, prin abdicarea de la 30 decembrie 1947, regele Mihai a săvârșit un act de înaltă trădare, dovedind că a fost sluga sovie ticilor. Referitor la această declarație au izbucnit torente de proteste din partea opozanților sau a altora, dispuși să-și dea cu părerea
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_407]
-
că nu avea de ales. Tot regele a fost un naiv la validarea alegerilor măsluite de comuniști, la 19 noiembrie 1946, când au pus mâna pe putere. Același rege a dat dovadă de lașitate, la 30 decem brie 1947, ziua abdicării, când interesele României, ale poporului și ale Armatei Române au fost grav afectate. A renunțat la tron, la țară și la poporul lăsat de izbeliște, pe mâna unor răzbună tori politici, care, în anii următori, au făcut peste 400.000
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_407]
-
din cadre fără carte, dar fidele noilor autorități comuniste. Pentru a înțelege acele vremuri vitrege și coclite, este bine să fie amintite câteva puncte de reper. La 6 septembrie 1940, regele Carol al II lea nu a folosit expresia de abdicare, cu gândul că se v-a reîntoarce pe Tron, la fel ca altă dată. A scris la repezeală o proclamație, având rolul unei delegații, prin care trecea puterea monarhică în mâinile fiului său, prințul Mihai, cerând ca țara să-i
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_407]