1,017 matches
-
ultima zi de an școlar, o nouă surpriză cu premii și cântece de vacanță. „Am dorit să marcăm, prin cântec și poezie, într-un mod deosebit, acest moment unic reprezentat în viața oricărui copil de ziua în care toate tainele Abecedarului au fost descifrate iar elevii cunosc, prin citire și scriere corectă, toate literele alfabetului. Din acest punct crucial al dezvoltării condiției umane urmează descoperirea universului înconjurător, văzut și nevăzut, prin lectură, scriere sistematică, calcul matematic, explorare prin științe și arte
ABECEDARUL – PRIMUL ŞI CEL MAI IMPORTANT PAS AL VIEŢII de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346280_a_347609]
-
prin lectură, scriere sistematică, calcul matematic, explorare prin științe și arte, asimilare și cercetare. Altfel spus, urmează 11 ani de școală și toți ceilalți ani dedicați perfecționării și creației individuale prin studiu academic. Astăzi am demonstrat că stăpânim la perfecție Abecedarul. Astăzi am făcut primul pas. Este un motiv suficient de important pentru a ne bucura și a sărbătorii alături de familiile noastre”, ne-a declarat Marioara Herpuț, învățătoarea clasei I B care, prin alunecarea lacrimilor de fericire care-i mângâie obrajii
ABECEDARUL – PRIMUL ŞI CEL MAI IMPORTANT PAS AL VIEŢII de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346280_a_347609]
-
clasei I B care, prin alunecarea lacrimilor de fericire care-i mângâie obrajii, lasă descoperită o sensibilitate aparte pentru ultima promoție de elevi din cariera domniei sale. Autori: prof.înv.primar ILIE Adela Sofia și Sorin PETRACHE Foto: Cristian Butcă Referință Bibliografică: ABECEDARUL - PRIMUL ȘI CEL MAI IMPORTANT PAS AL VIEȚII / Sorin Petrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 891, Anul III, 09 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Sorin Petrache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ABECEDARUL – PRIMUL ŞI CEL MAI IMPORTANT PAS AL VIEŢII de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346280_a_347609]
-
mărunți, mai micii, Toți cărându-și ghiozdănelul. De pe gard cioara privește Cu ochii negri și câi Ar vrea și ea-‘n clasa-‘ntâi, Dar școala de ciori lipsește. Râde-n gard o vrăbiuță Sporindu-i mai rău amarul, Eu încep abecedarul Cu stăpâna cea micuță. Referință Bibliografică: De-ale toamnei / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 314, Anul I, 10 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DE-ALE TOAMNEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348469_a_349798]
-
dialectul matern va avea dificultăți, va fi deci un handicapat. Până mai ieri Germania, un conglomerat de zeci de dialecte, mai suferă și astăzi de incultura oamenilor mai vârstnici. Ei nu au putut învăța nici școala elementară deoarece pozele din abecedar deși corespundeau cuvântului din limba cultă nu avea nimic cu expresia din dialectul matern. Din păcate suntem astăzi tocmai în această situație deși folosim abecedare digitale. Educatoarele din tot cursul primar TREBUIE să vorbească dialectul local în mod curent altfel
OMUL ŞI SUFLETUL SĂU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345127_a_346456]
-
incultura oamenilor mai vârstnici. Ei nu au putut învăța nici școala elementară deoarece pozele din abecedar deși corespundeau cuvântului din limba cultă nu avea nimic cu expresia din dialectul matern. Din păcate suntem astăzi tocmai în această situație deși folosim abecedare digitale. Educatoarele din tot cursul primar TREBUIE să vorbească dialectul local în mod curent altfel nu pot capta atenția copilului iar sufletul acestuia rămâne necultivat. Și primarul satului ar trebui să folosească dialectul local. Pentru ca un om matur să fie
OMUL ŞI SUFLETUL SĂU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345127_a_346456]
-
al acestui scriitor, mä duce cu gândul la povestirile lui...Ion Creangä.: Șatra din valea ciofului " Nu știu ce a vorbit tata cu bulibașa, insă tata mi-a spus ce aveam de facut. Bulibașa a scos dintr-un coș de nuiele un abecedar destul de zdrențuit și slinos, cateva caiete curate, însă cu fel și fel de însemnări diverse pe ele cu semne numai de cel care le scrisese știute, poate un fel de răboj. Astfel am inceput sa invat carte pe fiul bulibașei
TRECĂTOR PRIN LUME de DOINA THEISS în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345323_a_346652]
-
zveltă și frumoasă prezentându-se: -Copii eu sunt tovarășa voastră învățatoare ,mă numesc Bunghiuz Mariana ! Noi o priveam mirați și parcă vedeam o soră mai mare în fața noastră.Ea ne-a condus în clasă. Doamne era imensă, pe bănci tronau abecedarele,cărțile de artimetică și câte o floare,care fusese adusă de prin grădinile mamelor noastre .Dăscălița noastră blândă cu voce de fetiță a prins a ne întreba cum ne cheamă,de eram vreo 30 de copii.Unii din satul Buda
ȘCOALA.....RESPONSABILITĂȚILE ȘI COPILĂRIA de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376848_a_378177]
-
pian de vremi uitat Alergau sunete gonite de păcat O melodie evadată din abis Trezea capelmaistru cufundat în vis Fuga lui Bach neîndrăgită de stafii Spărgea timpanele ascunse în chilii Dansau șiruri de note-n ritual bizar Ascultători puțini, fără abecedar. Imaginile răscolite de furtuni Reverberau sarcasm în fuga din genuni Plutea auditoriul tâmp în ireal Concertul de pian suna prea matinal Imagini de calvar se estompau în noapte Mulțimea melomană se distingea prin șoapte. Referință Bibliografică: Fuga de Bach / Virgil
FUGA DE BACH de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377834_a_379163]
-
când se terminau orele venea după mine, că, eram tare mic și slăbuț la cei 7 anișori. la școală, în timpul pauzelor ne jucam în curtea școlii cu o minge făcută din cârpe care dacă se uda devenea foarte grea. In abecedarul nostru din clasa a-4-a era o bucată de citire intitulată "IONEL" și cum și pe mine mă cheamă Ionel, îmi plăcea tare mult acea bucată de citire. Invățătorul nostru pe care Călugărul îl chema a pus-o pe colega Vaida
SATUL MEU NATAL de IONEL CADAR în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376062_a_377391]
-
54 de ani cu foști mei elevi cu care am depănat frumoase amintiri. Fiii satului Doh, din comuna Măieriște, județul Bihor și-au dat întâlnire astăzi cu locurile copilăriei, unde au făcut primii pași, unde au învățat primele slove ale abecedarului, de la dascălii lor, unde au deprins primele jocuri și au închegat primele și poate cele mai trainice prietenii. Te stingi! Tu, satul meu iubit, te stingi în agonie. Cei tineri au plecat pe la oraș, cei bătrâni, la cimitir, să nu
SATUL MEU NATAL de IONEL CADAR în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376062_a_377391]
-
imaginii: http://www.cuvantul-ortodox.ro/.../moartea-iisus-hristos.../ țip în mine ca o pasăre care și-a răscolit aripile în van atâtea vise tăiate atâtea nopți albe smulse din inima pământului pentru dimineți banale cu răsărituri apetisante țip înlăuntrul meu ca un abecedar fără coperți calm mă înșir literă cu literă sub talpa ta păcălindu-mi inima că pot iubi pământ fără ca din el să răsară alte și alte rădăcini pline de spini și mărăcinii sunt frumoși undeva pe fantomele câmpurilor din jurul Bucureștiului
ŞI MĂRĂCINII SUNT FRUMOŞI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375166_a_376495]
-
2015 Toate Articolele Autorului Sunt ancoră a nebuniei tale ... Tu, răsfățata celor din Olimp, De ce adaugi crudu-ți anotimp La cimitirul meu de vieți banale? De ce te lasă Zeus, Afrodită, Să uiți pe veci ambrozie, nectar? Și să deprinzi un nou abecedar Ca zee pământeanului robită? Și ce te face să renunți la umblet? Fiorii năpădindu-te în pântec? Ori farmecele strecurate-n cântec De harpii ascunse-adânc în cuget? A! Te-ai deprins cu aspra mângâiere A mâinilor înfiorându-ți trupul Și
STĂPÂNA SIMŢĂMINTELOR LUMEŞTI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372594_a_373923]
-
Publicat în: Ediția nr. 1746 din 12 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Când a ajuns la banca noastră i-a cerut „monitorului” să citească și să facă niște socoteli. Gogu... bâtă. De când ajunsese monitor nu-și mai aruncase ochii prin abecedar sau prin aritmetică. În schimb eu învățam cu disperare. Ca mârlanul speriat că îl ascultă monitorul sau domnul Fusulan. Dacă am văzut că Gogu e tămâie, am împuns aerul cu degetele: - Știu eu! Domnul Fusulan, contrariat de insistența mea, m-
DOMNUL FUSULAN-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373092_a_374421]
-
fiul bulibașei îl chema tot Mihai, căci se născuse cică pe vreo moșie a regelui Mihai. Nu știu ce a vorbit tata cu bulibașa, însă tata mi-a spus ce aveam de făcut. Bulibașa a scos dintr-un coș de nuiele un abecedar destul de zdrențuit și slinos, câteva caiete curate, însă cu fel și fel de însemnări diverse pe ele cu semne numai de cel care le scrisese știute, poate un fel de răboj. Astfel am început să învăț carte pe fiul bulibașei
ŞATRA DIN VALEA CIOFULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373114_a_374443]
-
aveam și alte treburi de făcut. Adevărul că fiul bulibașei era foarte conștiincios și interesat să învețe, având si bunăvoință dar și ambiție să știe carte. Înaintam zi de zi cu scrierea, dar și cu citirea. Ajunsesem cam pe la jumătatea abecedarului, când într-o dimineață, după ce m-am trezit, în jurul casei era o liniște totală, auzindu-se numai graurii și vrăbiile de prin răchiți, iar când m-am uitat înspre șatra din spatele casei am văzut locul gol, iar corturile dispăruseră ca
ŞATRA DIN VALEA CIOFULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373114_a_374443]
-
căci tânărul s-a dovedit a fi experimentat în manevrarea lotcii. Aici, această meserie se practică din fragedă copilărie. Cred că în deltă, mai întâi înveți să tragi la rame, să folosești setcile, năvoadele, sau vârșele, înainte de a învăța literele abecedarului. I-am cerut pescarului o părere asupra unei zone unde să ne montăm cortul și să pescuim în voie, iar el ne-a condus într-un loc bine cunoscut de el și de alți turiști pe care i-a transportat
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
deschiderii anului școlar, n-am reținut nimic, în schimb mi-a rămas pentru totdeauna întipărită în memorie imaginea băncilor din clasă, împodobite cu flori și cu manualele așezate pachet, pe locul destinat fiecărui elev. Erau câte trei cărți pentru fiecare: Abecedarul, Aritmetica și Limba română. Doamne, și ce frumoase erau... și mirosul de cerneală proaspătă îmi stăruie și astăzi în nări... Am început să le răsfoiesc cu o curiozitatea nemărginită și cu o mare teamă în același timp, ca nu cumva
PRIMA ZI DE ŞCOALĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372114_a_373443]
-
l-am avut la „Tehnologia materialelor”, era un tip carismatic. Omul era născut a fi profesor. Ce mai încoace și-n colo? Avea har. Își iubea meseriea și ne iubea și pe noi, străduindu-se din răsputeri să ne învețe „abecedarul” tehnologiei. Până și principiul de funcționare al regulatorului de presiune utilizat pentru sudura oxiacetilenică a reușit să ni-l întipărească în minte, încât nu l-am uitat nici azi, după aproape o jumătate de veac de la absolvirea liceului. Acolo unde
PROFESORUL DE TEHNOLOGIE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372261_a_373590]
-
două-trei straturi de plasă (n.aut)], năvoadele, sau vârșele[ Vârșă, vârșe = unealtă de pescuit, numită și vintir, de formă lunguiață, alcătuită dintr-un coș făcut din plasă, care se pune de pescari la marginea stufăriilor (DEX)], înainte de a învăța literele abecedarului. I-am cerut pescarului o părere asupra unei zone unde să ne montăm cortul și să pescuim în voie, iar el ne-a condus într-un loc bine cunoscut de el și de alți turiști pe care i-a transportat
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
tu, de aceea niciodată nu vei șterge din memorie zilele frumoase care ți-au adus câteva clipe de fericire. Prima zi de elev când tremurând de emoție așteptai în fața scolii să intri în clasa unde vei desluși primele buchii ale abecedarului... - Sau... fiorul primului sărut! Ha, ha, ha. Doamne câtă emoție am avut când George, colegul din clasa a VIII - a m-a sărutat timid pe gură prima dată și mi-a atins sânul ce abia de se zărea prin bluză
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374631_a_375960]
-
adevărata semnificație o conștientizase abia după Revoluție, când văzuse cățărați în funcții înalte neșcolarizați, ca și pe vremea lui Ceaușescu. Măcar aceia erau îndoctrinați cu înaltele învățături comuniste ori pe cale să și le însușească, în timp ce oportuniștii postrevoluționari aveau, cel mult, abecedarul afacerilor oneroase, arar câte o diplomă, și aceea cumpărată! Pe lângă oportuniștii zilelor noastre, gata să treacă și peste cadavre, mormăi indignată Mira, cei dinainte erau amatori, carnetul de partid menținându-i în funcții ori drapându-le originea socială sau alte
CAPITOLUL 6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378643_a_379972]
-
Morariu Andreievici, unul din bărbații cei mai de caracter și mai învățați dintre românii din Austro-Ungaria, căruia școala populară și biserica ortodoxă [î]i datoresc foarte mult. Într-adevăr era un timp în care aproape toate cărțile învățămîntului primar, de la abecedar începînd, câte erau scrise conform științei pedagogice se datorau preotului de mir pe atunci Samoil Andreievici Morariu. I se mai datoresc apoi manuale pentru învățămîntul religios secundar, precum și o colecție de frumoase predici dominicale și a altor sărbători de peste an
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
capul de grija altora, de grija poporului, a țării lor ș. a. m. d. Pentru acest soi de nebuni s-au inventat aceste tinichele, nu pentru d-voastră, oameni practici și cuminți, care știți să scoateți din capitalul intelectual al unui abecedar cele mai mari procente, precum: deputăție, directorat de bancă, directorat la Domenii etc. D-voastră care nu cunoașteți nici deșertăciunea sacrificiului, nici aceea a meritului și cari, în taină, râdeți de ele între pahare, numindu-i pe cei ce le
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aceasta nici nu visează măcar. Dar de-o fi onor. d. Campiniu, personaj, precum se știe, foarte simpatic, dar de-o fi onor. Pantazi Ghica - precum se știe, și mai simpatic -, dar de-o fi luminătorul nației, d. Fundescu, sau abecedarul, numit director de bancă și demnitar al ordinului "Stelei", d. Costinescu, - unul e în toți. În privirea onestității vor fi fără-ndoială mici deosebiri pe cari nu le tăgăduim; dar cât despre cunoștințe sau inteligență, nici unul din acești onor. concetățeni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]