929 matches
-
multe ore în șir; Supraviețuire= faptul de a rămâne în viață al unui număr de indivizi dintr-o populație după moartea altora; Stufăriș= desiș de stuf; Subsol= straturi care se află dedesubtul solului; T ,,Tulbură apa ca să pescuiască.’’ Temperatură= factor abiotic de mare importanță, care influențează viața, activitatea și corelațiile populațiilor în multiple feluri, Reacție= răspunsul unui organism sau al unui sistem viu la acțiunea unor factori externi sau interni, transmis la organele de execuție sau la rezultatul acțiunii lor; Regenerarea
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
de specialitate, deoarece ușile sunt codificate să se deschidă numai la intrarea elevilor de la clasa respectivă, a profesorului de serviciu și a celui care ține ora. Lucrau la un studiu ce urmărea relația dintre regnul animal, cel vegetal și factorii abiotici, cu scopul de a lua măsuri eficiente de prevenire a dezechilibrelor ecologice. Pentru o documentație mai exactă, ei doreau să participe efectiv la ora de zoologie. Confirmând acceptul încă din primul moment, imediat am apăsat pe butonul de comandă 4D
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
tehnologia de preluare și depozitare a produselor. Plafoanele maxime de pierderi nu trebuie atinse niciodată. Grupele de perisabilitate ale legumelor și fructelor au fost stabilite și pe baza sensibilității sau rezistenței acestora la traumatisme sau boli. Cauzele degradării pot fi abiotice (condiții ecologice, tehnologii de valorificare, mijloace tehnice disponibile) sau biotice (microorganisme și dăunători). În realitate cele trei motive de degradare (specificul produsului-cauzele abiotice-cauzele biotice), nu pot fi separate. Alterarea abiotică devine în cele din urmă sediul unor boli provocate de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
rezistenței acestora la traumatisme sau boli. Cauzele degradării pot fi abiotice (condiții ecologice, tehnologii de valorificare, mijloace tehnice disponibile) sau biotice (microorganisme și dăunători). În realitate cele trei motive de degradare (specificul produsului-cauzele abiotice-cauzele biotice), nu pot fi separate. Alterarea abiotică devine în cele din urmă sediul unor boli provocate de bacterii sau ciuperci, deși contaminarea se produce aproape concomitent. Cauze abiotice ale apariției fenomenelor de biodegradare și alterare: a) starea improprie sub raportul sănătății și capacității de păstrare a culturilor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
microorganisme și dăunători). În realitate cele trei motive de degradare (specificul produsului-cauzele abiotice-cauzele biotice), nu pot fi separate. Alterarea abiotică devine în cele din urmă sediul unor boli provocate de bacterii sau ciuperci, deși contaminarea se produce aproape concomitent. Cauze abiotice ale apariției fenomenelor de biodegradare și alterare: a) starea improprie sub raportul sănătății și capacității de păstrare a culturilor înainte de recoltare. Plantele sunt debile, infectate, datorită unor cauze diverse, ecologice sau tehnologice b) momentul recoltării, prematur sau tardiv, crește vulnerabilitatea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
anume vor fi promovate prin selecția naturală. Care anume posibilități vor deveni realitate va depinde de un număr foarte mare de factori, cum sunt caracteristicile organismelor existente, mutațiile de caractere pe care le pot suferi ele, acele caracteristici ale mediului abiotic și biotic care pot conferi valoare adaptativă acestor mutații. Așa cum au semnalat adesea cercetătorii evoluției, în regiuni din diferite continente sau pe insule situate la aceeași latitudine, în condiții de sol, relief și de climă asemănătoare, întâlnim specii foarte diferite
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
putem vorbi însă și de medii rurale, medii de culturi agricole, medii industriale etc. Cele două noțiuni, de mediu natural și mediu antropic, sunt regăsite în definiția mediului înconjurător, văzut ca un sistem în care sunt incluse trei medii distincte: abiotic (apă, aer, relief, sol), biotic (viețuitoarele) și antropic (omul și activitățile sale). Obiectul de studiu al cursului de față este mai degrabă mediul înconjurător, decât cel natural, avându-se în vedere structura, funcționalitatea, sistemul de relații, evoluția temporală și spațială
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
lumii se schimbă, progresul escaladează obstacole. Lupta pentru existență, pentru o existență mai bună este o realitate. Adaptarea la mediu ține și de instincte și de rațiune. Ea este un proces și o condiție a dăinuirii. Corelația factori biotici și abiotici (interni și externi) poate și trebuie să fie ameliorată. Zestrea ereditară poate fi îmbogățită prin atribute dobândite și cultivate în generații. Pe aceste realități curente și pe ipoteze dubitabile, evoluționismul lui Lamarck, Erasmus Darwin, ajunge prin Charles Darwin (1809 - 1882
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
nu va exista un impact semnificativ asupra sănătății populației din zona de proximitate a CNE Cernavodă ca urmare a implementării proiectului. Impactul neradiologic asupra sănătății populației ca urmare a implementării proiectului În baza evaluării impactului neradiologic asupra factorilor de mediu abiotici, studiul de impact asupra sănătății populației a estimat că atât în perioada de realizare a proiectului cât și în perioada de operare: – nu va exista un impact semnificativ asupra sănătății populației din zona învecinată CNE Cernavodă datorat factorului de mediu
ACORD DE MEDIU din 14 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299875]
-
Impactul acestei situații noi În evoluția societății umane, avea să se resimtă imediat, atât ca efect asupra sănătății publice, cât și prin efectele dezastruoase asupra mediului, indiferent din ce punct de vedere l-am privi; biologic - ca mediu biotic sau abiotic; fizic - ca mediu terestru, aerian sau acvatic; chimic - ca mediu acid, alcalin sau neutru. Astăzi au devenit extrem de cunoscute efectele devastatoare ale ploilor acide, ale norilor radioactivi, ale modificărilor temperaturii medii a planetei, nocivitatea smogului și atâtor alte realizări, de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
este o reacție catalizată de enzime și când enzimele sunt la temperatura lor optimă, rata fotosintezei crește. Sub temperatura optimă, rata fotosintezei începe să descrească și apoi încetează. CAPITOLUL IV BIOFIZICA SISTEMELOR BIOLOGICE IV.1. TERMODINAMICA BIOLOGICĂ Unul din factorii abiotici cu profunde implicații pentru organisme este temperatura. însăși apariția vieții a fost posibilă la o anumită temperatură. De acest factor depinde existența vieții pe pământ și tot ea influențează una dintre cele mai importante proprietăți ale sistemelor vii, metabolismul. Termodinamica
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
fapt o favorizare pe cale biotică a desfășurării unor mecanisme de coroziune obișnuite. Dar cum, de pildă, coroziunea sub tensiune este o coroziune după un mecanism - să spunem - electrochimic, într’un mediu - să spunem - umed, localizată, microscopică, dar favorizată de factori abiotici mecanici, putem vorbi și de o coroziune, de exemplu după mecanism electrochimic, evident umedă, să spunem uniformă, favorizată biotic, pe care s’o numim coroziune biologică. Pentru că expresia corectă „coroziune electrochimică uniformă favorizată biotic“ este mai greu de întrebuințat decât
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
mecanismului coroziunii, unele sunt generale (1, 4, 5 și 6), iar altele (2 și 3) cu specificitate de organism, mai precis de tipul metabolismului acestuia. Întrucât coroziunea biologică implică și materialele nemetalice, în mai mare măsură decât le implică coroziunea abiotică, pentru acestea, în special pentru lemn și polimeri, se mai poate lua în considerare un mecanism, bazat pe degradarea enzimatică a materialului, prin enzimele secretate în mediu de unele organisme (cu titlu de exemplu acum, ca emitent, amintim doar mucegaiurile
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
una exterioară Pământului pe care-l alimentează continuu (energia solară), fie una fosilă care a fixat starea energetică a Pământului dintr’o epocă trecută, deci mai bogată în energie, dar nu ca rezultat al unor procese biotice, ci al unora abiotice, din care au rezultat roci/substanțe reducătoare. Energia secundară este, evident, chimică și provine prin prelucrarea, de către organisme autotrofe, a energiei primare. Organismele autotrofe, adică acelea care folosesc pentru întreținerea vieții lor o formă primară de energie sunt, la rândul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
implica modificări de ordin chimic), pH-ul crește și invers, astfel încât valoarea rH-ului să rămână constantă. 2.2.2. Implicații ale rH-ului O analiză și implicit o soluție corectă a problemei de față, în care se implică atât abioticul cât și bioticul, presupune abordarea fiecărui aspect conform specificului său, dar într’un cadru unitar. Mai mult, așa cum s’a arătat mai sus (§2.1), coroziunea biologică este de fapt una electrochimică favorizată biologic astfel încât cheia abordării problemei aparține factorului
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
sale a făcut obiectul a numeroase cercetări, dintre care o direcție este cea prezentată în însăși secțiunea de față. Și, cum definitoriu - deci de neînlocuit - pentru fiziologie este rH-ul, dorim să abordăm în același mod și aspectele legate de abiotic, realizând unitatea menționată mai sus. Dependența cantitativă a unui efect de rH-ul mediului în care se desfășoară procesul pe care efectul îl caracterizează este întotdeauna una de optim. Alura generală este una de tip gaussian (fig. 17) ce evidențiază
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
a consecințelor degradante ale manifestărilor biologice dar și ale altora, integrate de biologic sau care integrează biologicul, nu poate fi decât acea curbă gaussiană cu maximul situat în domeniul biologic, căci formele suprabiologice de viață nu pot folosi ca substrat abioticul, ci bioticul. În Univers nu există linie dreaptă; ea are tendința de a se închide în sine, nu ca cerc însă, ci ca un fragment de spirală, căci trebuie lăsat loc și evoluției. La fel atitudinea umană: politică, unde extremele
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
se vor căuta și sublinia întotdeauna elementele de generalizare care, așa cum s’a arătat în §2.2.4, nici nu sunt prea greu de găsit. Este de la sine înțeles că fenomenul denumit generic fouling biologic presupune existența a doi factori: abiotic (mediul și instalația), respectiv cel biotic (organismele). 2.3.1. Abioticul Abioticul, adică sediul foulingului biologic, înseamnă o incintă care conține sau este conținută într’o cantitate de apă cu anumite proprietăți. Așa cum am arătat puțin mai sus, vom apela
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
s’a arătat în §2.2.4, nici nu sunt prea greu de găsit. Este de la sine înțeles că fenomenul denumit generic fouling biologic presupune existența a doi factori: abiotic (mediul și instalația), respectiv cel biotic (organismele). 2.3.1. Abioticul Abioticul, adică sediul foulingului biologic, înseamnă o incintă care conține sau este conținută într’o cantitate de apă cu anumite proprietăți. Așa cum am arătat puțin mai sus, vom apela, exemplificator, la o instalație de răcire cu turnuri, fără a știrbi
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
a arătat în §2.2.4, nici nu sunt prea greu de găsit. Este de la sine înțeles că fenomenul denumit generic fouling biologic presupune existența a doi factori: abiotic (mediul și instalația), respectiv cel biotic (organismele). 2.3.1. Abioticul Abioticul, adică sediul foulingului biologic, înseamnă o incintă care conține sau este conținută într’o cantitate de apă cu anumite proprietăți. Așa cum am arătat puțin mai sus, vom apela, exemplificator, la o instalație de răcire cu turnuri, fără a știrbi cu
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
tehnologic, fapt datorat prezenței unui nivel superior de organizare a materiei, anume nivelul biologic. 2.3.2.1. Considerațiuni generale Bioticul, adică ceea ce se depune pe pereții instalației, este departe de a fi exclusiv biotic. El are și o componentă abiotică pe care, deși o consecință exclusivă a activității organismelor, o vom trata mai întâi, pentru simplul motiv că nu mai intervine în tratarea subiectului. a. Componenta abiotică are un dublu caracter, anume anorganic și organic. Totodată, ea are un nou
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
instalației, este departe de a fi exclusiv biotic. El are și o componentă abiotică pe care, deși o consecință exclusivă a activității organismelor, o vom trata mai întâi, pentru simplul motiv că nu mai intervine în tratarea subiectului. a. Componenta abiotică are un dublu caracter, anume anorganic și organic. Totodată, ea are un nou dublu caracter, anume proveniența biogenă, respectiv abiogenă. Și vom începe cu sfârșitul/consecința, arătând că partea abiogenă se referă la tot ceea ce este adus de vânt în
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
urmare a activității organismelor, cum sunt formațiunile gelatinoase, calcaroase ori feruginoase discutate mai sus. Nu există deosebiri principiale în ceea ce privește alte genuri de fouling, ci doar de nuanță. întrucât rolul determinant în manifestarea efectelor foulingului biologic îl joacă componenta biotică, cea abiotică fiind o consecință, măcar pentru că are nevoie de prima ca substrat de aderare, ne vom referi în continuare aproape doar la „componenta biotică a foulingului biologic“ - expresie corectă, dar complicată - sub titlul generic de „fouling biologic“. 2.3.2.2
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
3.4.4.5), aerare diferențiată (v. §2.3.4.4.3), precum și altele ce presupun aderarea la substrat. Lipsa, în numeroase cazuri, a unei membrane, face ca plasmodiul deja aderat pe substrat să capteze fie alte organisme, fie particule abiotice diverse, deci se constată o implicare a acestor forme morfologice în efectele mecanice, hidraulice și termice ale foulingului biologic. Cele două ultime forme morfologice (3, 4) sunt responsabile în special de efecte mecanice, hidraulice și termice, nu neapărat de inițierea
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
în efectele mecanice, hidraulice și termice ale foulingului biologic. Cele două ultime forme morfologice (3, 4) sunt responsabile în special de efecte mecanice, hidraulice și termice, nu neapărat de inițierea coroziunii, prin aspectul pâslos, rugos, ușor de îmbâcsit cu particule abiotice, pe care îl capătă depunerea biotică; în cele din urmă hifele, care sunt relativ lungi, constituie un fel de armătură a depozitului. Dacă la toate acestea adăugăm faptul că unele ciuperci au membrana gelificată [84], cele arătate capătă o relevanță
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]