1,588 matches
-
ancadramentelor ferestrelor și ușilor: arcul frânt, colonete, nervuri, chei de boltă, iar la exterior, contraforții. O parte dintre bisericile lui Ștefan cel Mare au o singură navă, cu bolți semicilindrice și cu arcuri de întărire, cu sau fără turlă, cu abside laterale, adâncite în grosimea zidurilor (Borzești, Războieni, Sfântul Ioan din Piatra, Arbure, Reuseni și Dobrovăț). Cele mai multe biserici sunt, însă, de plan treflat (triconc), cu două abside pe laturile pronaosului și o absidă mare la răsărit, în care se află altarul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
navă, cu bolți semicilindrice și cu arcuri de întărire, cu sau fără turlă, cu abside laterale, adâncite în grosimea zidurilor (Borzești, Războieni, Sfântul Ioan din Piatra, Arbure, Reuseni și Dobrovăț). Cele mai multe biserici sunt, însă, de plan treflat (triconc), cu două abside pe laturile pronaosului și o absidă mare la răsărit, în care se află altarul (bisericile din Pătrăuți, Milișăuți, Sfântul Ilie, Voroneț, din Vaslui, Bacău, Hârlău, Iași, Dorohoi, Popăuți și Tazlău). Sistemul de boltire al naosului și sistemul de boltire pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
arcuri de întărire, cu sau fără turlă, cu abside laterale, adâncite în grosimea zidurilor (Borzești, Războieni, Sfântul Ioan din Piatra, Arbure, Reuseni și Dobrovăț). Cele mai multe biserici sunt, însă, de plan treflat (triconc), cu două abside pe laturile pronaosului și o absidă mare la răsărit, în care se află altarul (bisericile din Pătrăuți, Milișăuți, Sfântul Ilie, Voroneț, din Vaslui, Bacău, Hârlău, Iași, Dorohoi, Popăuți și Tazlău). Sistemul de boltire al naosului și sistemul de boltire pe care se sprijină turla este sistemul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
secolului XIII sau începutul secolului XIV și se presupune că a fost paraclisul primei curți domnești, a cărei întemeiere se pierde în legendă. Planul dreptunghiular de tip bizantin al primei biserici, compartimentat în naos și pronaos, „terminat la răsărit cu absida semicirculară flancată de două absidiole” corespundea celui mai simplu și mai vechi model arhitectural religios. Cea de-a doua biserică, ce se găsește în interiorul curții domnești, s-a înălțat, se pare, pe ruinele unui mai vechi lăcaș de cult din
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
autostrăzii «Serenissima» Venezia - Milano, pe o mică creastă, se înalță sugestivă o vilă și biserică maiestuoasă flancată de o clopotniță trainică. Colnicul, puțin ridicat peste câmpie e denumit cu multă fală Monte Grigliano. Iar biserica nu e altceva decât o absidă, preludiul unui edificiu maiestuos neterminat, dedicat Sfântului Apostol Iacob. Vila, ogivală cu ramificații gotico-maure, a fost construită de familia Milani și cu acest nume e și cunoscută. În timpul nopții o lumină caldă și liniștită luminează întreg complexul edilitar: o priveliște
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
fost sfințit în anul 1957 de mitropolitul de atunci al Moldovei și Sucevei, viitorul patriarh Justin Moisescu, dar a rămas o filie a parohie ZbereniCotnari până în anul 1967, când a devenit biserică parohiala. Biserică este în formă de cruce, cu absidele laterale bine reliefate, cu o singură turla pe naos, fiind construită din piatră, acoperită cu tablă, obiectele de mobilier interior(catapeteasma, stranele, iconostasele, ș.a.) fiind realizate din lemn de stejar. Duhovnici de seamă au păstorit sufletele sticlărenilor. Amintim aici preoții
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Treime de la Densuș", în centru spre dreapta, stema României, valoarea nominală "5 LEI" și anul de emisiune "2006", iar în dreapta, lângă chenar, inscripția în arc circular "ROMÂNIA". Reversul prezintă, în plan central spre stânga, imaginea bisericii de la Densuș văzută dinspre absida altarului, în partea dreaptă, un fragment din pilonul central cu stela funerară a generalului rom��n Longinus, iar la exterior în stânga, lângă chenar, inscripția în arc de cerc, pe două rânduri, "BISERICA DE LA DENSUS". Articolul 3 Fiecare monedă din argint
CIRCULARĂ nr. 22 din 9 noiembrie 2006 privind realizarea şi lansarea în circuitul numismatic a unei emisiuni monetare dedicate bisericii de la Densuş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182397_a_183726]
-
biserică de argint, rostuită negru, redată din profil, având la dextra un turn acoperit străpuns de o fereastră circulară și de o alta arcuită deasupra ei, precum și alte trei ferestre arcuite pe fațada laterală, două în dreptul navei și una în dreptul absidei, iar acoperișul având pe flancuri, în partea de sus, două globuri crucifere, terminate cu câte o cruce latină, edificiu pe care stă o acvilă de aur, cu capul conturnat, cu aripile deschise și zborul coborât. În partea inferioară, sub acvilă
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199324_a_200653]
-
triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În partea superioară, în dreapta, în câmp albastru, se află o biserică ortodoxă, privită din față, cu un pridvor, susținut de patru coloane, cu trei turle, una centrală mai mare, două pe flancuri mai mici, cu abside, totul de argint. În partea superioară, în stânga, în câmp roșu, se află o ramură de stejar, compusă din trei frunze și două ghinde, totul de aur. În vârful scutului, în dreapta, în câmp roșu, se află un mănunchi format din patru
HOTĂRÂRE nr. 1.266 din 21 decembrie 2011 privind aprobarea stemelor comunelor Dobroeşti şi Gruiu, judeţul Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238010_a_239339]
-
triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie undată de argint și despicat în partea superioară. În partea superioară, în câmp albastru, se află o biserică de aur, terminată cu o cruce. Văzută din față, biserica este alcătuită din două abside laterale poligonale, o poartă închisă și o turlă cu 3 ferestre, cea de jos dreptunghiulară, iar cele două de sus semicirculare, interpuse de un acoperiș piramidal cu bulb turtit. În partea superioară, în câmp roșu, se află o roată dințată
HOTĂRÂRE nr. 106 din 20 martie 2013 privind aprobarea stemei oraşului Chişineu-Criş, judeţul Arad. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250005_a_251334]
-
Rogoz și siluetele din față și din profil ale bisericii, decupate în imaginea unui fragment din peretele exterior al acesteia; stema României, valoarea nominală "10 LEI", anul de emisiune "2013" și inscripția "ROMÂNIA". Reversul monedei reda icoana Sfintei Treimi din absida altarului bisericii Sfinții Arhangheli din Rogoz și inscripțiile: "monumente de artă medievală creștină", "BISERICĂ SFINȚII ARHANGHELI ROGOZ" și anul înălțării "1663". Articolul 3 Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoțite de broșuri de prezentare a
CIRCULARĂ nr. 2 din 8 februarie 2013 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din argint dedicate aniversării a 350 de ani de la înălţarea bisericii de lemn Sfinţii Arhangheli din Rogoz, Maramureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249115_a_250444]
-
biserică de argint, rostuită negru, redată din profil, având la dextra un turn acoperit străpuns de o fereastră circulară și de o alta arcuită deasupra ei, precum și alte trei ferestre arcuite pe fațada laterală, două în dreptul navei și una în dreptul absidei, iar acoperișul având pe flancuri, în partea de sus, două globuri crucifere, terminate cu câte o cruce latină, edificiu pe care stă o acvilă de aur, cu capul conturnat, cu aripile deschise și zborul coborât. În partea inferioară, sub acvilă
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263932_a_265261]
-
undat de argint. În partea superioară se află o biserică formată din: un turn cu acoperiș ascuțit, ceas și două ferestre în țeapă; o navă principală cu acoperiș în două ape și 3 ferestre în partea de sus, precum și cu absidă laterală cu acoperiș în pantă, intrare și 3 ferestre; pronaos cu acoperiș în două ape, ferestre și contraforți, totul de argint. În partea inferioară se află un snop de grâu între două tulpini cu porumb. Scutul este timbrat de o
HOTĂRÂRE nr. 1.091 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Şura Mare şi Vurpăr, judeţul Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257827_a_259156]
-
biserică de argint, rostuită negru, redată din profil, având la dextra un turn acoperit străpuns de o fereastră circulară și de o alta arcuită deasupra ei, precum și alte trei ferestre arcuite pe fațada laterală, două în dreptul navei și una în dreptul absidei, iar acoperișul având pe flancuri, în partea de sus, două globuri crucifere, terminate cu câte o cruce latină, edificiu pe care stă o acvilă de aur, cu capul conturnat, cu aripile deschise și zborul coborât. În partea inferioară, sub acvilă
ORDIN nr. 86 din 31 iulie 2015 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263829_a_265158]
-
biserică de argint, rostuită negru, redată din profil, având la dextra un turn acoperit, străpuns de o fereastră circulară și de o alta arcuită deasupra ei; pe fațada laterală se află 3 ferestre arcuite, două în dreptul navei și una în dreptul absidei; acoperișul are pe flancuri, în partea de sus, două globuri crucifere, terminate cu câte o cruce latină; pe edificiu stă o acvilă de aur, având capul conturnat, cu aripile deschise și zborul coborât. În vârful scutului, în dreapta, în câmp roșu
HOTĂRÂRE nr. 595 din 14 august 2013 privind aprobarea stemei judeţului Buzău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254486_a_255815]
-
biserică de argint, rostuită negru, redată din profil, având la dextra un turn acoperit străpuns de o fereastră circulară și de o alta arcuită deasupra ei, precum și alte trei ferestre arcuite pe fațada laterală, două în dreptul navei și una în dreptul absidei, iar acoperișul având pe flancuri, în partea de sus, două globuri crucifere, terminate cu câte o cruce latină, edificiu pe care stă o acvilă de aur, cu capul conturnat, cu aripile deschise și zborul coborât. În partea inferioară, sub acvilă
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279323_a_280652]
-
biserică de argint, rostuită negru, redată din profil, având la dextra un turn acoperit străpuns de o fereastră circulară și de o alta arcuită deasupra ei, precum și alte trei ferestre arcuite pe fațada laterală, două în dreptul navei și una în dreptul absidei, iar acoperișul având pe flancuri, în partea de sus, două globuri crucifere, terminate cu câte o cruce latină, edificiu pe care stă o acvilă de aur, cu capul conturnat, cu aripile deschise și zborul coborât. În partea inferioară, sub acvilă
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
biserică de argint, rostuită negru, redată din profil, având la dextra un turn acoperit străpuns de o fereastră circulară și de o alta arcuită deasupra ei, precum și alte trei ferestre arcuite pe fațada laterală, două în dreptul navei și una în dreptul absidei, iar acoperișul având pe flancuri, în partea de sus, două globuri crucifere, terminate cu câte o cruce latină, edificiu pe care stă o acvilă de aur, cu capul conturnat, cu aripile deschise și zborul coborât. În partea inferioară, sub acvilă
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268817_a_270146]
-
secolului al XIV-lea. Arhitectura este tipică pentru recepția artei bizantine în Balcani, așa cum este ea reprezentată de cetatea Severinului. Planul acestui edificiu de mici dimensiuni este un dreptunghi compartimentat în pronaos și naos, încheiat în partea estică cu o absidă semicirculară. Aceasta este însoțită de două absidiole pentru pastoforii. Se spune că ar fi fost ctitorită chiar de vestita Doamna Clara, mama vitregă a voievodului Vlaicu-Vodă. Aici își avea așezarea, cândva, Episcopia catolică. Turnul înalt, care domină așezarea, era folosit
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
înlocuită în 1352 de o ctitorie a lui Basarab I, singurul monument religios de mare amploare care s-a păstrat în Țara Românească din secolul al XIV-lea. Planul său aparține tipului „cruce greacă înscrisă“, varianta constantinopolitană, încheiată cu trei abside la răsărit. Pronaosul impozantei clădiri rămâne îngust și este boltit în semicilindru transversal, având în mijloc o cupolă elipsoidală. Naosul pătrat este în schimb foarte mare și are un sistem de boltire în care patru semicilindri axiali sunt orânduiți sub
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
îi aducă mâncare, a zidit-o, și astfel, Mănăstirea a putut să fie construită. "Biserica Adormirea Maicii Domnului - Olari", datată ante 1687. Reprezintă o îmbinare originală de modele cu inovații locale: un plan dreptunghiular, similar unor biserici moldovenești, terminat în abside poligonale. Are un pronaos poligonal, acoperit cu o boltă perforată de lunete cilindrice, în timp ce peste naos se află o cupolă în secțiune frântă. Frescele exterioare au fost executate de un meșter local în 1869. "Biserica Sfântul Gheorghe", ridicată între anii
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
Vasile, ca și donator al acesteia. Se pare că el însuși a cioplit bârnele de stejar, din copacii care se aflau în curtea bisericii, din care au fost făcuți pereții bisericii. Formă lăcașului de cult este simplă, de navă, cu absida altarului haxagonală, la fel și cea a pronaosului, cu acoperiș înalt; bârnele care alcătuiesc pereții sunt încheiate până la bolta, cu cheotori bisericești, netede, si brâu median. Fiecare bolta din naos, pronaos, altar este octogonala și are în partea superioară o
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
atunci, Pimen Georgescu, viitorul mitropolit al Moldovei, construcția durând până în anul 1917 și fiind realizată după planurile arhitecților Petre Antonescu și Ștefan Burcuș. Construcția se detașează în planul arhitectural gălățean, fiind concepută în stil muntenesc, cu o singură cupolă fără abside laterale. În anul 2006, a fost sărbătorit centenarul Catedralei episcopale din Galați, prilej cu care au sosit în orașul de la malul Dunării moaștele Sfântului Nectarie de la Eghina. Construcția a fost restaurată, operațiune care a început în anul 1989 și care
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
arsă de turci. Construcția actuală datează din perioada 1858-1861, și respectă planul inițial. Biserica are o splendidă icoană de lemn sculptat "Maica Domnului", și o valoroasa catapeteasmă adusă de la biserica Mănăstirii Sf. Sava din București. Biserica are plan bazilical necompartimentat. Absidele laterale apar în exterior în rezalituri. Tavanul este format din trei calote separate prin arce dublou. Intrarea se face pe latura de sud printr-o ușă marcată de un portal cu icoana de hram și simboluri heraldice: capul de bour
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
de triforii de stil neoromanic. Interiorul are un aspect bazilical cu trei nave încălecate de tribune cu arcade în forma de triforii, iar tavanul este casetat, în spirit neorenascentist. Chivotul plasat în partea răsăriteană a edificiului este în formă de absidă semicirculară. În 1882, în Turnu Severin se înființează Atelierul de reparații vagoane și locomotive, avându-se în vedere că orașul dispunea de forță de muncă bine calificată și de poziția geografică deosebită, fiind ultimul oraș de frontieră cu Austro-Ungaria. Unificarea
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]