459 matches
-
va oferi pentru îndeplinirea lui”. Factorii de decizie nu puteau să nu țină seama de această nouă percepție, care va influența considerabil, de altfel, politica Angliei în cadrul chestiunii grecești. Memorandumul din 5 mai 1820 făcea o distincție netă între guverne absolutiste sau despotice și guverne reprezentative sau constituționale. Rusia era prezentată ca o putere despotică, ce nu putea rezista tentației expansioniste. Refuzul Franței și Angliei de a lua parte la toate discuțiile Congresului de la Troppau-Laybach au conturat clar o sciziune între
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
un raționalism care convertește negativul, care integrează iraționalul, știind "că nu poate ieși din cercul de vrajă" al acestuia 677. Angajând ideea inconvertibilității iraționalului și mai ales pe aceea a inexistenței raționalului printre obiectele cunoașterii, Lucian Blaga respingea raționalismele aprioriste, absolutiste și formaliste de factură clasică, "care își imaginau lumea, cosmosul, ca având structuri "raționale" asemănătoare gândirii, sau că lumea este condusă de o Rațiune ori un Spirit absolut"678. În acest sens, el afirma, tranșând limpede disputa raționalism-intuiționism: Prin poziția
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Armata regală trebuie să lupte mai ales în "deșertul" munților Cévennes, din 1702 pînă în 1705, împotriva răscoalei așa numiților "Camisards"69. Pînă la sfîrșitul vieții, Ludovic a XIV-lea urmărește distrugerea re-formiților pentru a restabilimitatea religioasă, indisolubil legată deproiectul absolutist. Nevoia de a-și afirma atotputernicia îl face pe Ludovic al XIV-lea să intervină în lomeniul economic și să lupte în dommiul religios. Aceasta l împinge, de asemenea, să favorizeze o estetică care va asigura triumful idealului clasic. Clasicismul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
bine mișcarea astrelor sau succesiunea anotimpurilor. Cu Diderot, critica creștinismului sfîrșește în ateism și într-o viziune materialistă a universului. Dar acesta este doar un caz izolat. Pe plan politic, filosofii sînt toți de acord să considere puțin satisfăcătoare concepțiile absolutiste ale Europei secolului al XVIII-lea. Dar această critică este foarte mult limitată de filosofii înșiși: deși atît de activ în criticarea arbitrarului și puterii nelimitate a monarhilor, Voltaire preconizează totuși o monarhie stabilă, preocupată de fericirea oamenilor și suficient
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
țelul declarat de a îmbunătăți condiția umană. * Proclamarea egalității tuturor oamenilor. Monarhul nu mai este unsul lui Dumnezeu, ci doar primul slujitor al statului, preocupat de siguranța supușilor săi. * Monarhul iluminat reprezintă idealul politic al epocii care înlocuia perimatul monarh absolutist. Este întruchipat de un filosof, înzestrat cu o capacitate superioară de a înțelege mecanismele societății, de a mediatiza și armoniza relațiile dintre clasele sociale. * Războaiele dispar, iar prejudecățile de ordin rasial sau religios sunt excluse. * Idealul uman al acestei epoci
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
concluzii. Prima, că absolutismul era un aspect de domeniul trecutului; a doua, că societățile urmau să fie guvernate pe baza statului de drept și a principiilor constituționale. Aceasta însemna că nu mai era necesar nici ca politologii să studieze guvernările absolutiste, nici ca economiștii să studieze economiile de barter. Constituțiile au fost atunci percepute ca centrul analizei guvernărilor, politologii devenind specialiști în drept constituțional. Această perspectivă a ajuns treptat să fie percepută ca limitată atât din punct de vedere geografic, cât
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
democratice, cât și a celor autoritare egalitare. Anterior, sistemele politice tindeau să fie tradiționale inegalitare sau autoritare inegalitare. În prima din aceste două categorii intră monarhiile puternice în care caracteristică era loialitatea față de monarh; în a doua se încadrează monarhiile absolutiste de pe continentul european din secolele XVII-XVIII, după modelul francez. În trecut au existat și câteva sisteme populiste, care luau ființă în mod tipic atunci când un conducător reușea să ajungă la putere prin forță, avea numeroși adepți și, cel puțin pentru
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
intră în trei categorii care constituie trei grupe din spațiul tridimensional al normelor. Una din aceste grupe constă în sistemele politice care și-au menținut normele tradiționale care predominau altădată în lume și în special în Europa de Vest. Aceste țări sunt "absolutiste", iar șeful lor de stat, de obicei un monarh, conduce națiunea bazându-se pe sprijinul majoritar al populației; unele republici oligarhice au avut sau mai au încă un caracter asemănător. Acest tip de regim este totuși din ce în ce mai rar, în principal
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
s-a extins treptat spre țările vest-europene, în timp ce în centrul și estul Europei, rămășițele absolutismului au fost treptat subminate, până într-acolo încât sistemul de tip cabinet a părut la un moment dat să înlocuiască peste tot vechile structuri guvernamentale absolutiste și autoritare (Verney, 1959: 17-97). CASETA 16.1 Cum au apărut guvernele Ideea de "guvern" sau de "executiv național" pare firească. Toată lumea presupune automat că în fruntea oricărei țări se află un corp de indivizi responsabil cu problemele acesteia. Totuși
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
contrasens cu bestsellerul anilor ’90, cartea filosofului american de origine japoneză Francis Fukuyama, despre supremația mondială a valorilor liberale. Din păcate, după 25 de ani de la terminarea RĂzboiului Rece, după încheierea confruntă‑ rii celor două moduri de guvernare, liberal și absolutist/ comunist, lumea are tendința de a regresa spre un ev mediu întunecat. Cum scriați acolo, pornind de la acel atac din 11 septembrie, antraxul este o metaforă, care „include și agentul patogen, și răspunsul, așa cum se cuvine să înțeleagă patologia un
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
sau prim-secretari. Este, oare, iarăși necesar să facem referire la glorioasa epocă a Renașterii, în care domnea bunul plac al cardinalilor și prinților, nu rareori arbitrari până la brutalitate și cinism abia mascat de o „ideologie” sau alta, la ducatele absolutiste germane, unde, în ciuda poliției și arbitrariului părinților, a înflorit una din cele mai mari școli de filozofie europeană după greci - și nu numai atât! -, este încă o dată necesar să observăm că marile vocații născute sub tiranie trebuie să se exprime
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
renascentiste atât de des descrise ca fiind strălucitor de originale s-au dezvoltat într-un interval evolutiv mult mai lung, care a început cu evoluția intereselor și privilegiilor create în timpul "Epocii întunecate" a Europei și s-a extins până la statul absolutist și dincolo de el. Comisarul și Republică Partea I Printre cele mai vechi documente florentine în care comisarii sunt menționați în mod clar există trei scrisori din septembrie 1364 adresate Signoriei din Florența de către doi reprezentanți florentini la Sân Miniato și
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Torino, 1970. (degli) Albizzi, Rinaldo, Commissioni, vol. 3, Cesare Guasti (ed.), Cellini, Florența, 1867-1873. Altieri Magliozzi, Ezzelinda, Archivio del comune di Pistoia conservato nell'Archivio di stato. Inventario, La Nuova Italia, Scandicci, 1985, p. 87. Anderson, Perry, Lineages of the Absolutist State, NLB, Londra, 1974. Antoine, Michel, "Genèse de l'institution des intendants", în Journal des savants (1982), pp. 283-317. Antoniella, Augusto, "Vicariati e vicari nell'organizzazione territoriale dello Stato Fiorentino", în Luigi Borgia, Gli stemmi del Palazzo d'Arnolfo di
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
dezvoltarea unei clase conducătoare în diferite țări europene se găsește în J. A. Armstrong, The European Administrative Elite, Princeton University Press, Princeton, 1973, passim. O stratigrafie hintzeană a ancien régime este fundamentală pentru analiză lui Perry Anderson, Lineages of the Absolutist State, NLB, Londra, 1974. Afirmația lui că absolutismul reprezintă o continuare a ordinii feudale doar prelucrează perspectiva importantă a lui Hintze. 20 Scrisoare către Signoria la 6 septembrie [1364] de la Niccolò Giugni și Filippo di messer Alamanno Adimari, commissari voștri
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
au eșuat, și aveau o viziune asemănătoare asupra țelurilor lor politice și economice viitoare. Drumul spre schimbarea politică avea să fie dificil. Ritmul lent al deșteptării și desprinderii treptate de sub controlul otoman îngreuia și mai mult desfășurarea procesului. Sub stăpînirea absolutistă a sultanului, rivalitățile interne de natură națională și religioasă fuseseră amuțite, iar influențele europene oprite la periferia peninsulei. Odată cu incapacitatea tot mai evidentă a guvernului otoman de a-și apăra posesiunile, teritoriile din Balcani au devenit premii rîvnite de alte
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
beneficiau financiar de situație sau care nu vedeau nici o altă alternativă viabilă, colaborau bine cu autoritatea otomană; o altă parte a lor au opus însă o rezistență înverșunată. Trebuie să subliniem totodată că, deși Imperiul Otoman era teoretic un stat absolutist centralizat, autoritățile de la Constantinopol dețineau un control direct minim asupra vieții individului creștin din Peninsula Balcanică, preferînd întotdeauna să guverneze prin intermediari: biserica sau căpeteniile alese ale satelor. Pe măsură ce secolul al optsprezecelea înainta, acestea și-au pierdut totodată într-o
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
indubitabil să domnească autocratic, dar țelul lui era să acționeze în interesul tuturor nivelurilor sociale ale populației austriece. În ciuda faptului că unele dintre doctrinele iluministe serveau realmente intereselor monarhiilor centralizate, alte aspecte erau total opuse acestora. Atacînd conceptul de stat absolutist și mercantil, o serie de scriitori susțineau că, în conformitate cu ideea de lege naturală, toți indivizii trebuie să aibă anumite drepturi pe care le dobîndesc de la naștere și care trebuie considerate drept "inalienabile". În Declarația de Independență a Statelor Unite ale Americii, o formulare
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
oblige să guverneze împreună cu oamenii de frunte ai țării. Nu se punea problema participării populare sau a unei reforme democrate. Alternativa oferită era domnia unui conducător corupt sau a unei oligarhii. Avînd aceste opțiuni, guvernele britanic și francez sprijineau sistemul absolutist al lui Miloš. În schimb, Rusia îi susținea pe constituționaliști. Sub presiunea puternică a opoziției interne, Miloš a fost nevoit să fie de acord cu modificarea sistemului de guvernare. A fost trimisă o delegație sîrbă la Constantinopol, unde discuțiile au
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cu înclinații liberale, acesta, ca și mulți dintre egalii lui, dorea instituirea unui regim luminat bazat pe ideile lui Joseph al II-lea. Constituția din 1849 nu a fost niciodată transpusă în viață. În schimb, statul a revenit la structura absolutistă, conform căreia împăratul deținea toată puterea, fără să fie controlat de o adunare reprezentativă. După înfrîngerea ungurilor nu mai exista nici o opoziție eficientă față de adoptarea unui sistem administrativ puternic centralizat. Imperiul era împărțit în districte, care erau guvernate de funcționari
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
slăbească într-o măsură cît mai mare posibil autoritatea imperială centrală, revendicări asemănătoare erau exprimate de alte naționalități. După 1848, era clar că țelurile naționale ale ungurilor erau pur și simplu incompatibile cu dorințele românilor, ca și cu politicile regimului absolutist habsburg anterior. Înainte de 1867, naționalitățile aveau cel puțin posibilitatea de a oscila între Viena și Budapesta, alegînd diferite căi. Șaguna încerca să coopereze cu guvernul habsburgic, în timp ce Strossmayer prefera să ajungă la o înțelegere cu Ungaria. În cele din urmă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
caracterul psiho-moral și intelectual al evreilor. Și, dacă da, influența a fost de natură pozitivă (cum credea Schwarzfeld) sau negativă (cum credea Eminescu) ? Este o discuție lungă și complicată, imposibil de rezumat aici. Ea a fost cumva Încoronată de teoria absolutistă și, ca atare, abuzivă formulată simetric și paradoxal de Jean- Paul Sartre : „Nu caracterul evreului creează antisemitismul, ci mai degrabă antisemitismul creează caracterul evreului”. O inteligență primejdioasă Fără Îndoială, „inteligența evreului” este o calitate care a fost apreciată de români
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
înfăptuirea cerințelor esențiale ale revoluției burghezodemocratice: reforma agrară și votul universal. Destinul său de om politic a stat însă sub semnul tragismului. La aceasta a contribuit, în mod deosebit, intransigența convingerilor sale democratice și incapacității de a se supune voinței absolutiste a unor conducători politici. În 1930 a fost înlăturat din viața publică, luând sfârșit calvarul politic al unei conștiințe lucide și leale care avea să declare, în același an: „Istoria democrației române nu va putea face abstracție de numele meu
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Tratam Codul eticii și echității socialiste ca pe o formă de îndoctrinare ostilă, în rând cu orice document de partid. Morala bunului-simț este absolut necesară, dar nu și suficientă pentru construcțiile democratice moderne și pentru înțelegerea etică a politicii. Moralele absolutiste, construite maniheist, la rândul lor nu fac servicii unei lumi democratice. Societatea reală nu se compune decât accidental și singular din eroi și sfinți. Valorile și normele după care trăim trebuie să se potrivească faptelor de care am putea fi
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
vieții publice și se aplică paradigme mari de gândire - dacă este să mă gândesc la cele filozofice (kantiană, utilitaristă, cea legată de etica drepturilor sau de etica virtuților, ca să nu mă refer la eticile postmoderne) -, nu discuți niciodată în termeni absolutiști. Absolutismul nu se poate aplica într-un spațiu democratic. Dacă în România punem mereu problema luptei între înger și diavol, nu mă miră că o serie semnificativă de oameni (spre 6%) are nevoie de Războinicul Luminii Gigi Becali. Este o
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
E un sărman om", mi-a fost dat să aud și era vorba de Nicolai al II-lea. Crepusculul Romanovilor, notat zi cu zi, în clipele tragice ale războiului din 1914, de pana ambasadorului Paléologue. Cît privește presa, căreia regimul absolutist al țarilor îi lăsase o mare libertate pentru a discuta despre problemele externe o găseam într-o fază de emancipare totală, caracterizată printr-o recrudescență de naționalism panslavist, depășind înflăcărarea lui Katkov. "Novaia Vremea", aflată în fruntea lor, nu înceta
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]