467 matches
-
3) capitalul simbolic bazat pe prestigiu și onoare. Limbajul poate procura capital simbolic și, deci, putere simbolică. Iar puterea simbolică a limbajului poate fi descrisă ca o formă de violență simbolică. Violența devine legitimă în limbajul instituționalizat al oricărui regim absolutist. Violența limbajului are nevoie de legitimare instituțională și, la rândul ei, impune legitimitatea puterii simbolice. Limbajul își pierde astfel funcția esențială de a asigura comunicarea interumană. El de-vine doar sursă, instrument și loc al puterii. Dacă analiza sociologului neo-marxist
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
E un sărman om", mi-a fost dat să aud și era vorba de Nicolai al II-lea. Crepusculul Romanovilor, notat zi cu zi, în clipele tragice ale războiului din 1914, de pana ambasadorului Paléologue. Cît privește presa, căreia regimul absolutist al țarilor îi lăsase o mare libertate pentru a discuta despre problemele externe o găseam într-o fază de emancipare totală, caracterizată printr-o recrudescență de naționalism panslavist, depășind înflăcărarea lui Katkov. "Novaia Vremea", aflată în fruntea lor, nu înceta
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de-a lungul timpului. Însă această întindere nemăsurată de pămînt, populată de rase diferite, în mare parte mongole, hinduse, arabe, era deja Asia, cea care trebuia supravegheată din aceleași motive ca China și Japonia. Imediat după pace, o dată cu prăbușirea regimului absolutist țarist, bolșevismul, ajuns la putere, nu reușise încă să centralizeze puterea, spre a pune în mișcare, în propriul său folos, absolutismul Romanovilor și scopurile lor imperialiste. Haosul domnea în toată Rusia. Ucraina trăise, prin grija Germaniei, o încercare de existență
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mai vorbim de uriașa școală cinematografică poloneză, un Kavalerovici, Skolimovski, genialul Vaida, care Încă și azi poate fi comparat cu puțini europeni, un Bergman sau Antonioni! De ce atunci vorbim de o „Siberie a spiritului”?! De ce facem amalgamul Între o stăpânire absolutistă, discreționară, reacționară cu adevărat politic și geniul popoarelor ce se revoltă și În acest fel?! Eugen Ionescu și cei care-l sfătuiau uitau probabil că artiștii și filozofii europeni au creat opere importante, esențiale, chiar și În perioade politice critice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
sau prim-secretari. Este, oare, iarăși necesar să facem referire la glorioasa epocă a Renașterii, în care domnea bunul plac al cardinalilor și prinților, nu rareori arbitrari până la brutalitate și cinism abia mascat de o „ideologie” sau alta, la ducatele absolutiste germane, unde, în ciuda poliției și arbitrariului părinților, a înflorit una din cele mai mari școli de filozofie europeană după greci - și nu numai atât! -, este încă o dată necesar să observăm că marile vocații născute sub tiranie trebuie să se exprime
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
reformele destinate profitului poporului trebuiau să vină de sus în jos, el socotea cooperarea poporului inutilă și chiar indezirabilă, dat fiind faptul că acțiunea acestuia ar fi putut încetini sau pune în dificultate reformele preconizate. De aceea, procedând în mod absolutist, Iosif II și-a impus ca deviză "totul pentru, dar nimic prin popor"88. Sub impactul iosefinismului, valul înnoirilor care cuprinsese toate domeniile vieții publice s-a răsfrânt și asupra vechii Universități din Viena 89, ducând la transformarea sa dintr-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
habsburgic, prin integrare și centralizare, constituia un deziderat care, în concepția imperială, se putea înfăptui numai printr-o amplă acțiune educațională, vizând diferențiat toate stările, realizată în primul rând prin intermediul școlii și al bisericii etatizate. Fundamentele ideologice ale doctrinei reformiste absolutiste ce au stat la baza programului școlar al Vienei, aplicat, în general, în toate provinciile coroanei 120, înserau instrucția și educația între componentele politicii de stat. Scopul era ca statul habsburgic să dețină primatul și în acest domeniu atât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
in der Bukowina, Cernăuți, 1891, p. 75; I. Nistor, Românii și rutenii în Bucovina. Studiu istoric și statistic, București, 1915, p. 116. 147 Mercantilismul, căutând să obțină plusvaloarea în sfera circulației, prin realizarea unei balanțe comerciale active, recomanda intervenția statului absolutist în încurajarea, dezvoltarea și protejarea industriei naționale, precum și dezvoltarea comerțului și deschiderea de debușeuri pentru produsele naționale în afara granițelor, cf. Jean Touchard, Histoire des idées politiques, vol. I, Presses Universitaires des France, Paris, 1959, p. 316-317. 148 Fiziocratismul de tip
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cel care recuperează diferența esențială dintre totalitarism și alte forme de regimuri autoritare. Ideologia are multiple funcții. În asemenea sisteme, însă abolirea normelor morale tradiționale este cea primordială. Este extrem de important să înțelegem că în regimurile cu partid unic, caracterul absolutist al ideologiei oficiale «eliberează mișcările (politice) de orice restricții, de ordin moral sau tradițional-legal, referitoare la puterea lor, iar ele se consideră îndreptățite să ia măsurile cele mai barbare pentru a-și consolida puterea și a-și pune în practică
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
religiei, tocmai aceasta evit. Nu e de mirare c poporul cu cea mai mic vocație religioas, francezii, sunt și poporul cel mai critic, cel mai apt pentru a individualiza fenomenele și a le separ unele de altele. În aspirația ei absolutist, religia ofer omului tocmai, dimpotriv, ideea și starea de totalitate, de unitate, de indeterminare temporal, spațial și cauzal, precum și putința unei stabilizri a valorilor pe care se fundamenteaz moralitatea uman. În felul acesta, religia e o negație a oricrei tentative
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
cehi și slovaci. Astfel, a fost inventată o nouă limbă, cehoslovaca, fără a se ține seamă că între limba cehilor și a slovacilor existau diferențe semnificative. Cazul Finlandei. Naționalismul finlandez s-a manifestat prin opoziția față de ruși și de regimul absolutist. Deși, în perioada interbelică, mai existau bătrâni vorbitori de limbă rusă, generațiile tinere au refuzat să mai aibă orice fel de contact cu cultura de la răsărit. Pe acest fond, s-au construit mituri clasice ale naționalismului, legate de popoarele de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
printre istoricii fără preocupări `n domeniul psihanalizei. De pildă, istoricul marxist Perry Anderson punea profitul progresului tehnico-științific, tradus `n termenii acumulării de capital, ai dezvoltării cunoașterii științifice și ai trecerii de la feudalism la capitalism, pe seama `ntăririi forței militare a statului absolutist `n Europa Occidentală, `ncep`nd cu secolul al XVI-lea (vezi Perry Anderson, Lineages of the Absolutist State, Verso, London - New York, 1979, pp. 29-32). `n teoria lui Foucault privind relația dintre cunoaștere și putere, aceasta din urmă este figurată ca
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
tradus `n termenii acumulării de capital, ai dezvoltării cunoașterii științifice și ai trecerii de la feudalism la capitalism, pe seama `ntăririi forței militare a statului absolutist `n Europa Occidentală, `ncep`nd cu secolul al XVI-lea (vezi Perry Anderson, Lineages of the Absolutist State, Verso, London - New York, 1979, pp. 29-32). `n teoria lui Foucault privind relația dintre cunoaștere și putere, aceasta din urmă este figurată ca puterea justițiară și ea se manifestă `n patru ipostaze diferite: „supliciul” (puterea omnipotentă), „pedeapsa” (puterea omniscientă), „disciplina
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nefavorabile și le diminuează pe cele cu care s-ar putea mândri. „Faptul că am uitat să-i duc desertul care Îi place e de neiertat.” „Mă uit la viața mea și nu găsesc niciun moment vesel.” 5) Generează idei absolutiste și dihotomice. Determină clasificarea tuturor experiențelor În două categorii complet opuse și și-o atribuie pe cea negativă: „Fac totul rău”, „Nimănui nu-i pasă de mine”, „Sunt un laș”. Aceste convingeri reprezintă obiceiuri dobândite, care acționează pe ascuns din
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
un raționalism care convertește negativul, care integrează iraționalul, știind "că nu poate ieși din cercul de vrajă" al acestuia 677. Angajând ideea inconvertibilității iraționalului și mai ales pe aceea a inexistenței raționalului printre obiectele cunoașterii, Lucian Blaga respingea raționalismele aprioriste, absolutiste și formaliste de factură clasică, "care își imaginau lumea, cosmosul, ca având structuri "raționale" asemănătoare gândirii, sau că lumea este condusă de o Rațiune ori un Spirit absolut"678. În acest sens, el afirma, tranșând limpede disputa raționalism-intuiționism: Prin poziția
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Treptat : s-a conturat „politica pașilor mărunți”, a fost Înlocuită ideea sprijinului extern cu doctrina ”prin noi Înșine„ a apărut practica punerii marilor puteri În fața faptului Împlinit, Unirea și independența continuau să fie obiectivele majore ale Întregii mișcări. Marile imperii absolutiste ale vremii, țarist, habsburgic și otoman se bazau În politica lor de forță contra mișcărilor de eliberare din centrul și sud estul Europei, pe armată, scut al regimurilor de ocupație militară impuse. Anglia - cea mai mare putere industrială și colonială
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
în momentul publicării textului (în numărul introductiv al revistei ieșene Dacia literară, editate de Mihail Kogălniceanu). Divizată în patru părți, fiecare precedată de un epigraf semnificativ, nuvela poate fi rezumată în termenii unei lupte pentru obținerea și conservarea puterii politice absolutiste. Însă acest conflict, universal prin tematică, este particularizat prin exacerbarea sadică a trăsăturilor comportamentale ce-l caracterizează pe tiranul revanșard. Conflictul inițial îl opune pe Alexandru Lăpușneanu, sprijinit de o armată turcească, lui Ștefan Tomșa, uzurpatorul tronului grație sprijinului oferit
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
creștine ruse, paralel cu venerarea profund simpatetică a ceea ce Emil Cioran numea „la pensée réactionnaire”, câștigă profunzimea reflecției, dar pierde simțul proporțiilor și nuanțelor; câștigă partea sobră, conservatoare, antifrivolă și profund constructivă a persoanei culturale, dar pierde omul rațional, tolerant, absolutist numai în relativizare; câștigă statura morală și vigoarea „militară” a etosului individual, însă natura socială a eului se alterează în ritm susținut, apucând-o tot mai încruntat pe calea unui anumit fundamentalism. În orice caz, cultul construcției nu poate face
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285539_a_286868]
-
O primă caracteristică o reprezintă faptul că statul nu era încă pe deplin închegat; cu alte cuvinte, statul era adeseori confundat cu monarhul care îl conducea. Astfel că cele două secole de început ale sistemului internațional au fost unele monarhiste, absolutiste. Acest lucru ridică mari probleme în ceea ce privește modul în care se purtau războaiele între puterile europene. Majoritatea confruntărilor din aceste două secole se desfășurau între monarhii diferitelor state, din rațiuni personale ce se confundau în acel moment cu cele naționale, și
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Statele erau într-adevăr angajate într-o competiție pentru putere și resurse, însă rămâneau ancorate în structurile fundamental feudale. În plus, o astfel de conceptualizare a statului ridică probleme și în ceea ce privește preeminența în relațiile internaționale. Atâta vreme cât s-a menținut sistemul absolutist, principiul acestuia a fost unul strict personal. Însă Revoluția franceză de la 1789 avea să introducă, la rându-i, o serie de modificări extrem de importante la nivelul sistemului internațional. În primul rând, schimbă baza de legitimare a statului, pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
rându-i, o serie de modificări extrem de importante la nivelul sistemului internațional. În primul rând, schimbă baza de legitimare a statului, pe care o identifică acum cu o nouă entitate politică: națiunea. Astfel că sistemul se schimbă treptat de la unul absolutist la unul național sau popular. Legitimitatea conducătorilor încetează să mai fie una divină și ereditară, devenind cu necesitate populară. Ca atare, se produce o separație clară în stat și conducătorul acestuia în relațiile internaționale, care în aceste condiții, nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
majoritatea cercetătorilor, spre a demonstra apartenența poeziei și a prozei eminesciene la o tendință formalizantă, estetizantă, decadentă. Explorând nuanțat lucrarea "Fragmentarium", dar și multe poeme postume eminesciene, Maria-Ana Tupan insistă asupra gândirii net kantiene a poetului, la polul opus gândirii absolutiste, învecinate narcisismului hegelian. Traducându-l și comentându-l pe Kant, poetul se va încrede doar în conștiința ce își este sieși propria lume, aptă să degaje visul poetic și estetica formei. Eul romantic, asfixiat prin supralicitare, se deplasează spre structurile
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
au eșuat, și aveau o viziune asemănătoare asupra țelurilor lor politice și economice viitoare. Drumul spre schimbarea politică avea să fie dificil. Ritmul lent al deșteptării și desprinderii treptate de sub controlul otoman îngreuia și mai mult desfășurarea procesului. Sub stăpînirea absolutistă a sultanului, rivalitățile interne de natură națională și religioasă fuseseră amuțite, iar influențele europene oprite la periferia peninsulei. Odată cu incapacitatea tot mai evidentă a guvernului otoman de a-și apăra posesiunile, teritoriile din Balcani au devenit premii rîvnite de alte
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
beneficiau financiar de situație sau care nu vedeau nici o altă alternativă viabilă, colaborau bine cu autoritatea otomană; o altă parte a lor au opus însă o rezistență înverșunată. Trebuie să subliniem totodată că, deși Imperiul Otoman era teoretic un stat absolutist centralizat, autoritățile de la Constantinopol dețineau un control direct minim asupra vieții individului creștin din Peninsula Balcanică, preferînd întotdeauna să guverneze prin intermediari: biserica sau căpeteniile alese ale satelor. Pe măsură ce secolul al optsprezecelea înainta, acestea și-au pierdut totodată într-o
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
indubitabil să domnească autocratic, dar țelul lui era să acționeze în interesul tuturor nivelurilor sociale ale populației austriece. În ciuda faptului că unele dintre doctrinele iluministe serveau realmente intereselor monarhiilor centralizate, alte aspecte erau total opuse acestora. Atacînd conceptul de stat absolutist și mercantil, o serie de scriitori susțineau că, în conformitate cu ideea de lege naturală, toți indivizii trebuie să aibă anumite drepturi pe care le dobîndesc de la naștere și care trebuie considerate drept "inalienabile". În Declarația de Independență a Statelor Unite ale Americii, o formulare
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]