1,052 matches
-
în regimul trăirii poetice, plenitudinea afectivă (inclusiv cea a suferinței) cedează tot mai mult în fața epurelor mentale. Evoluție ce va culmina, mai târziu, în stilizările și ermetismul din Planta memoria (1985). Odată cu acesta și cu Cină bogată în viscol (1983), abstractizarea peisajului și închiderea poemului într-o ermetică și glacială vizualitate, suspendarea și chiar anularea, pe alocuri, a centrului afectiv în numele contemplației cu vibrații de sarcasm, fluxul incertitudinilor, generat între altele și de eliminarea punctuației - totul oferă sugestia unui eu pierdut
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
trece și aici prin unele dezamăgiri. Își va aduce aminte de ceea ce a învățat despre curentele decadente din epoca putrefacției sistemului și va ajunge la concluzia că personalismul, ermetismul, sărăcia de idei, beția de imagini sterile, rupte de viață și abstractizarea rece a unor probleme vii ale realității, trăsături caracteristice multora dintre poeziile citite, se datoresc influenței încă a acestor curente decadente. Va tresări, însă nu o singură dată, plăcut surprins la lectura unora dintre poezii. Sângele popoarelor de Radu Boureanu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cognitive: cadru teoretic Opunându-se „gândirii eficiente” (1981), Frankenstein a specificat patru tipuri de gândire eronată caracteristice retardului secundar (1970b, 1972, 1981): gândirea irațională este reflectată prin: modele de gândire caracterizate prin asociații și emoții necontrolate; preferința pentru concretizări în detrimentul abstractizărilor (exemple mai degrabă decât reguli și generalități, concepte specifice mai degrabă decât generale, identificarea valorilor cu manifestarea lor concretă și a sentimentelor cu expresia lor exterioară); preferința pentru simboluri concrete în detrimentul conceptelor; diferențierea inadecvată este reflectată prin: incapacitatea de a
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
căutând anume elemente ale gândirii abstracte prin opoziție cu cele de gândire concretă. Am descoperit că, dacă o afirmație anume solicită întrebarea „Îmi poți da un exemplu de o asemenea...?”, aceasta poate fi un indicator al unui înalt nivel de abstractizare, iar dacă un enunț solicită o întrebare de genul „Oare ce încearcă să-mi spună acest intervievat?” este un indicator al unei concreteți extreme. Acest lucru poate fi mai bine înțeles cu ajutorul următoarelor două extrase. Sara, descriind moartea surorii ei
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
ieri. Aici nu sunt prea sigură ce vrea să spună Sara prin descrierea ei. Concretețea cu care Sara descrie situația reflectă incapacitatea sa de a înțelege mai bine o experiență confuză și neliniștitoare. Aceste două exemple sunt cazuri extreme de abstractizare și, respectiv, de concretețe. În absența detaliilor concrete, este clar că primul pasaj e abstract, în vreme ce al doilea este concret, neabstractizat. În orice caz, în majoritatea situațiilor, o asemenea distincție este problematică în măsura în care ne referim la un aspect continuu al
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
mi-a plăcut atât de mult acolo”. Aici m-am întrebat dacă își amintește numele educatoarelor ar putea fi privit ca o tranziție înspre concret. În cele din urmă, am tras concluzia că Sara a rămas la același nivel de abstractizare și că nu a făcut altceva decât să-și reafirme pur și simplu înțelegerea abstractă vizavi de perioada în care mergea la grădiniță; adică faptul că a fost atât de plăcut, încât își amintește numele educatoarelor, precum și alte lucruri bune
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
timid, sensibil și plângăcios sunt, din punct de vedere lingvistic, la același nivel, m-am întrebat dacă nu cumva, spunând: „se supăra imediat”, nu reafirmă de fapt toate celelalte atribute sau dacă nu mută enunțul la un nivel inferior de abstractizare. M-am întrebat, de asemenea, care este sensul adverbului folosit de David, adică, și dacă nu cumva acesta indică intenția de a oferi un exemplu. Aici, de asemenea, am concluzionat totuși că utilizarea adverbului adică nu semnalează trecerea la un
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
de asemenea, care este sensul adverbului folosit de David, adică, și dacă nu cumva acesta indică intenția de a oferi un exemplu. Aici, de asemenea, am concluzionat totuși că utilizarea adverbului adică nu semnalează trecerea la un nivel diferit de abstractizare deoarece, pentru fiecare dintre aceste descrieri, am fi putut solicita un exemplu, sugerând faptul că sunt toate abstracte. Asemenea exemple subliniază caracterul personal-interpretativ și subiectiv al acestui tip de analiză. Adesea deciziile se bazează pe contextul în care o afirmație
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
gătită și cu mama care este acasă, care este acolo pentru noi, ne urează bun-venit”. În contrast evident este descrierea morții surorii mai mici (vezi pp. 31-32 din capitolul 3). În primul exemplu, Sara trece de la un nivel înalt de abstractizare („o casă plină de bucurie”) la exemple mult mai concrete prin care ilustrează experiența. Aceste exemple, în orice caz, sunt totuși abstracte în măsura în care invită la și mai multe descrieri detaliate ale amintirilor ei legate de întoarcerea de la școală, anumite felurile
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Aceste exemple, în orice caz, sunt totuși abstracte în măsura în care invită la și mai multe descrieri detaliate ale amintirilor ei legate de întoarcerea de la școală, anumite felurile de mâncare, de pildă. În exemplul al doilea, prin contrast, Sara trece de la o abstractizare extremă („o amintire foarte neplăcută”) la o descriere concretă, particulară a casei și a oamenilor pe care îi ține minte din acea perioadă. Acest exemplu este un model de tranziție finală - nivelul discursului n-ar putea fi mai concret decât
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
nivelul discursului devine mai concret, dar ar mai fi loc pentru ceva mai multă concretețe. Pentru a concluziona, am descoperit deci că numărul tranzițiilor de la abstract la concret (și viceversa) poate fi utilizat ca unitate de măsură a capacității de abstractizare. Asemenea tranziții pot fi semnalate prin conjuncții sau cuvinte de legătură, cazuri în care vorbim de tranziții conștiente. Deși se poate face o distincție între tranzițiile și cele parțiale, analiza mea nu indică existența unor diferențe între grupuri pentru această
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
face o distincție între tranzițiile și cele parțiale, analiza mea nu indică existența unor diferențe între grupuri pentru această variabilă, și, astfel, nu am explorat acest aspect în etapele următoare ale analizei. Inițial, am numărat tranzițiile de la un nivel de abstractizare la altul pentru fiecare intervievat în parte și am însumat rezultatele obținute pe grupe de gen. În total, au fost 39 asemenea tranziții în grupa bărbaților și 33 în grupa femeilor. Asemenea comparații sunt justificate doar atunci când textele celor două
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
închide până la o opacitatea totală. Alternează claritatea și misterul. Aceste proprietăți indică faptul că albastrul simbolizează mentalul. El nu evocă pulsiunile, asemenea culorii roșii, care este opusul lui complementar, dar exprimă gândirea logică și rațională, la fel ca facultatea de abstractizare și imaginația. Reprezintă conștiința individuală. Modificările lui neîncetate sugerează fluctuațiile mentalului: când senin, când agitat; când treaz, când adormit. Valoarea lui infinită este legată de speculațiile mentale, libere și transcendente, în care ființa se poate înălța sau pierde, se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
pentru că lipsea un limbaj și o metodă unitară de studiu. Efectuarea saltului către studiul sistemelor, indiferent de natura lor a fost permisă tocmai prin acumulările realizate în științe care studiază anumite clase de obiecte și sisteme. Procesul de generalizare și abstractizare care a condus la definirea conceptelor fundamentale ale teoriei sistemelor, a modificat, în același timp, o serie de reprezentări tradiționale. O dată constituită ca atare, ea s-a dezvoltat puternic pe teritoriul științelor tehnice , primind contribuția masivă a matematicii. Această etapă
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
alături de calitatea „materialului” uman cu care se lucrează reprezintă plusul metodologic care asigură realizarea unor performanțe umane foarte înalte. 3.4. Tipuri de modele În procesul de învățământ sunt implicate diferite forme de modelare ce operează la diferite nivele de abstractizare și cărora le corespund tipuri diferite de modele: Modelarea similară, fundamentată pe așa numita teorie a similitudinii, își găsește corespondența pe construcția artificială a unor obiecte izomorfe de tipul „modelelor materiale”. Acestea cunosc și ele diferite tipuri, atingând grade diferite
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
contribuie la o anumită configurare a cunoștințelor procedurale. 3. Cunoștințele conceptuale sunt cele care presupun interpretarea și înțelegerea, realizarea de conexiuni și relații semnificative. Învățarea conceptuală ne permite să lucrăm cu sensuri și semnificații; ea implică reflecția și capacitatea de abstractizare. Memoria de tip semantic se fundamentează pe rețele de cunoștințe construite prin interacțiune și reflecție asupra lumii (engl., semantic webbing). Subiectul este conștient de propriile capacități și se implică în perfecționarea continuă a acestora. Principalul avantaj al cunoașterii conceptuale este
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
2006). Schema, pe care o putem considera ca un „pachet de informații” în memorie, poate fi și o structură operatorie. În acest caz, conține planuri pentru prelucrarea informațiilor care țin de domeniul său de intervenție. Poate prezenta diverse niveluri de abstractizare și generalitate; în multe situații, îi corespunde o desemnare verbală. Toate exemplarele unei clase pot fi recunoscute și prelucrate în interiorul acestei structuri. Schema prezintă următoarele caracteristici: a) este o structură dinamică ce se construiește în timpul a numeroase repetări ale unor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
oripilante dar, simultan, provocatoare cadre vizuale, olfactive, auditive, tactile și chinestezice ce sugerează urâtul în desfășurare, până la atitudinea degajată, critică și reacția amuzată, favorizată de operații ale gândirii precum comparația (în acest caz, cu ideea generală de frumusețe), generalizarea și abstractizarea (reducerea cadrului operei la doar câteva fragmente reprezentative pentru noțiunea urâtului). Această limită este adesea depășită, în special în operele literare, prin utilizarea unor tehnici de evidențiere a aspectelor fenomenului comic: spiritul, umorul, burlescul, grotescul și ironia. Sisteme consolidate pe
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
de la particular spre general, ajungând astfel la cunoștere și înțelegere. Transformarea gestului inițial de apucare în act de alegere conștientă, responsabilă reprezintă o latură însemnată a istoriei psihice a omului. Copilul nu poate utilize noțiuni cu un înalt nivel de abstractizare, așa că la început el operează cu imagini ajungând apoi la conștiință și la consolidarea unui eu autentic. Pentru a ajunge la “persoana întâi” omul trece mai întâi prin persoana a treia, prin faza unui obiect exterior, materializat. Înaintarea în vârstă
Evolutia imaginii de sine. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Ghiusca Roxana () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2330]
-
a existenței vieții psihice. Dar această identitate nu se poate contura decât în condiții adecvate. Informațiile ce le primim despre noi înșine încep să acționeze gândirea, construind “reprezentarea despre sine”, întocmai ca reprezentarea mediului inconjurător. Prin eforturi mai elaborate de abstractizare se ajunge la conceptul despre sine, un tip de imagine simbolică a ceea ce este omul. În cazul autocunoașterii, aceste procese prezintă complicații mai mari decât atunci când reflectăm realitatea din afară. Mai ales în adolescență, când unele trăsături ale copilăriei sunt
Evolutia imaginii de sine. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Ghiusca Roxana () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2330]
-
din pietre scumpe, și te ador, căci tu ești mai mult decât dragostea mea, tu ești soarele meu, viața mea!" M-am gândit, atunci, cât de ciudată este retragerea aceasta a ei în mitologie, cât de dureroasă pentru mine această abstractizare continuă a mea, făcut din om zeu, din amant soare. Eu descoperisem visul, dar un vis în care întîlneam pe aceeași Maitreyi din Bhowanipore și o strângeam tot atât de bărbătește în brațe. Visul meu, cât de fantastic ar fi fost, continua
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
scris. Mai întâi moravurile, apoi dreptul! Chiar această anterioritate a vieții pare a fi caracterul esențial al imaginarului contemporan. "Omului modern îi lipsește siguranța instinctului." Făcând această remarcă, Nietzsche, așa cum apare în întreaga lui operă, subliniază faptul că procesul de abstractizare, de dezrădăcinare în raport cu instinctele lui htoniene nu poate decât să slăbească omul rațional al modernității. Și ca un ecou la acest avertisment putem interpreta neîncrederea contemporană față de idealul moral cu validitate universală. Poate chiar îndoiala radicală față de modelul occidental. Dacă
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
a oamenilor fost obișnuită, servind pentru aflarea elementelor din viața de zi cu zi; mișcarea sportivilor seamănă cu aceea a eroilor este simbolică (existența patinatorilor pe gheață sugerează că mintea omenească, organizată ulterior prin senzații și plăcere, elaborează treptat ideea abstractizării și estetizării mișcării). Puntea de legătură între mișcarea culturală obișnuită și motricitatea sportivă rămâne valoarea mitică a povestirii competiției, competiția evidențiind un atribut magic, o calitate vizibilă, uneori, prin intermediul ritmului jocului sportiv, care pare că spune altceva decât mișcarea obișnuită
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
EPOCA "MUZEULUI DEPOZIT" LA MOMENTUL APARIȚIEI "MUZEULUI VIU" Începuturile Încă din epocile îndepărtate omul, prin prezența sa activă, prin încercarea de a stăpîni natura, de a produce bunuri cu rol utilitar, mai tîrziu bunuri cu funcții estetice compensatorii și treptata abstractizare a realității, a reușit să adune un număr impresionant de obiecte. André Leroi-Gourhan nota existența la omul preistoric a instinctului de a colecționa, instinct rezultat din îngemănarea "instinctului de a poseda și ideea de a crea plăcere"14. Picturile rupestre
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
care copilul se exprimă liber, neîngrădit, povestește, mult, cît mai mult despre orice aspect al realității imediate, palpabile sau imaginare. Vis și realitate, dorință și posibilitate, toate sînt exprimate sub forma unei "avalanșe de idei". Influența școlii, dezvoltarea proceselor de abstractizare în jurul vîrstei de 7-8 ani determină responsabilitate din partea învățătorului / educatorului de artă. Orientarea preocupărilor acestuia prin prezența temelor cu un bogat conținut afectiv, tehnici atrăgătoare asimilate sub forma jocului cu artă, prin modalități de exprimare liberă, spontană, protejarea sensibilități native
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]