622 matches
-
ca unor prieteni vechi: Haideți, măi Murgule și Surule, de ce-mi faceți asta, tocmai acum! Doar voi sunteți băieții mei, de treabă! I-a mângâiat pe amândoi și le-a strecurat cu grijă câteva bucățele de zahăr în boturile aburinde. Apoi urcându-se pe oiște, a revenit pe jiț. Ca printr-o minune, caii au făcut o smuncitură puternică și în galop am ajuns pe celălalt mal al râului. Ce ușurată am respirat! Bădița a observat emoția de pe fața mea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
facă treaba asta, unda râului ce-i trecea pe sub fereastră, a obligat-o să învârtă roată de piatră peste altă piatră ca să-i trimită prin scoc făina atât de așteptată de boreasă și de copii, ca să prepare pâinea sau mămăliga aburindă cu care să-și potolească foamea de după truda zilnică. Așa a apărut această meserie a morăritului. Urmare necesităților crescânde au apărut pe cursul acestui generos râu fără de care probabil că satul nostru n-ar fi existat, și alte mori, energia
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în apa din oală. În sfârșit, înțelegem principiul saunei!! Suntem acoperiți cu toții de un abur parfumat, Alfonso cu Cristian mută oala și mai aproape de scaunul lui Jo, apoi o acoperă și pe ea, cu cap cu tot, și pe oala aburindă cu câteva pături, suficient cât să nu mai vedem decât o momâie din care ieșeau firișoare de fum pe ici-colo. Jo, ești ok? la care cea vizată răspunde doar cu o mârâială semiadormită de confirmare. După o vreme, Alfonso, care
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
așa că decid măcar să mă bucur de raritatea ocaziei. Mă instalez, după care scot una din hălcile de carne și o pun la prăjit, curăț niște usturoi și deschid o sticlă cu vin. Curăț masa de afară și ies cu farfuria aburindă să mănânc sub cerul senin. Fac doi pași și liniștea poetică este întreruptă de tropăituri dezorganizate, asaltându-mă din toate direcțiile. Sancho, labradorul auriu, apare într-un salt magistral pe deasupra gărduțului de lemn, ceilalți doi câini împing portița deschisă și
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
răspund în ecou: la Moscova, la Moscova, la Moscova! Asta înseamnă, pentru ea, Colombes, este Moscova ei! Și acum negrul. Negrul fără fund. Rămâne nemâncată cât e ziua de lungă. Chelnerițele trec pe sub nasul ei cu platourile încărcate de farfurii aburinde fără să se oprească. O fac dinadins, încep să pufnească atunci când își cere prânzul. "Mi-e foame, țipă ea. De ce nu mi se dă să mănânc?" Cléa nu catadicsește să-i răspundă. Heideggeriana nu aude, îți vine să crezi că
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
nostru turistic nu adună decât două zile, în mare parte festive, petrecute la Lisabona, un aer de vedete mediatice. Își pun o mină serioasă în fața reporterilor, se lasă filmați la mese în vagonul-restaurant, cu țigara aprinsă între degete și cafeaua aburindă. Urmărindu-i de la distanță, poți crede că tocmai în acest moment schițează noi strategii de dezvoltare culturală a Europei și a lumii întregi nicidecum că răspund la întrebări naiv-cognitive despre frumusețile Lisabonei, despre cărțile publicate, despre curajul de a te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
la mine o frîntură din simfonia domestică a ibricului pregătit pentru cafea, și ce poate fi mai plăcut decît să știi că o mînă ca un lujer de floare, cu petale lungi și albe în loc de degete, pregătește pentru tine ceașca aburindă?! Cafeaua va fierbe, va fi turnată în cești, Livia va picura în fiecare ceașcă esență de rom, apoi va străbate sufrageria ca să se oprească în dormitor, lîngă pat, să-mi amintească iar, de data asta pe un ton mai hotărît
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cu cheia. Eu intru în clădirea Serviciului dezvoltare și urc scările în grabă, spre laboratorul doamnei Petrache, de la care trebuie să iau coeficienții de compresie. Sărut mîinile! spun intrînd, apropiindu-mă de biroul pe care stau trei cești cu cafea aburindă. Cît mai stăm, nu știi? mă întreabă doamna Petrache. Cred că vreo jumătate de oră, răspund eu. Vreau tabelul cu coeficienții de compresie. O-le-le! exclam, uitîndu-mă spre ușa magaziei cu reactivi, pe care iese Lidia. Ia te rog
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
a face orice, indiferent de urmări! Să te iei la trântă cu orice provocare și să biruiești! Nu vreau să dorm! Fă-mi o cafea! Eduard se duse în bucătărie și puse ibricul pe foc. Când se întoarse cu ceștile aburinde, o găsi pe Anda adormită. O înveli cu grijă, iar el se așeză pe un scaun, privind-o gânditor cum doar me. O contempla, examinând-o necruțător, ca pe un obiect. Era foarte frumoasă. Părea senină și inofensivă. De unde până
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
meargă sau nu la piscină în acea dimineață de iarnă care părea destul de friguroasă, după cum se vedea pe geam. Mai bine nu. Mai bine să stea în pat și să răsfoiască niște reviste de început de an, cu o cafea aburindă alături. își cumpărase mai multe reviste pentru începutul noului an. 1995 se anunța destul de rece, îndemnându-te să stai cât mai mult în casă. Chiar dacă piscina pe care o descoperise zilele trecute la hotelul din apropiere îi părea îmbietoare în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
neadevărată pot duce-ntotdeuna pe vorbitoriu ad absurdum. {EminescuOpVII 226} ["CASELE NEGRE" ] ["Casele negre ale Bucureștilor"] 2284 Casele negre ale Bucureștilor risipite prin maidanuri gunoiete, cu ferestrele lor de care colbul s-a lipit negrind * painjinișurile, un miros propriu asemenea gunoiului aburind * supt noapte și luna se strecură, pare-că slăbită și ***, prin risipitu [ri ]le norilor. Un șuier, un câne urlând... trece speriat pe ulițele pustii, temîndu-se de orice chip apare în vun colț... Pași se aud de departe ca și în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
A intrat în casă, minți Dan cu nasul în clătită, ca nu cumva să fie trimis după ea. Bunica puse deoparte câteva rulouri. Astea sunt pentru Luana. Am să i le duc mai târziu. În vreme ce copiii se înfruptau din bunătățile aburinde, inima micuței curajoase își grăbea ritmul iar răbdarea îi era pusă la grea încercare. Amorțise dar nu îndrăznea să-și schimbe poziția. Își ținea ochii ațintiți în întuneric, fixați într-un loc anume și, în ciuda faptului că-și vorbea încontinuu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
bucătărie. Tănțica a scos masa afară, a gătit-o cu fața de masă cea nouă, a scos "argintăria" din bătrâna ladă cu zestre. După zece minute Bica a răsturnat, dintr-o smucitură, pe fundul de lemn din mijlocul mesei, mămăliga aburindă. Nepoții s-au aruncat cu poftă asupra ei, fără să mai aștepte ca bunica s-o taie bucăți cu sfoara. Oliviu și Renar au privit cu ochi mari bologhețul galben ce arunca aburi peste fața de masă. Ce-i asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Împletea pulovere, cumpăra reviste, citea tot ce-i cădea în mână dar nimic nu-i aducea o reală satisfacție. Continua să ducă dorul nopților de dragoste, a plimbărilor prin Grădina Botanică, a micilor bârfe, cu bărbatul ei, la o cafea aburindă. Într-o zi, Ștefan veni acasă încântat peste măsură. Achitase prima rată la garsonieră. Fără să-i împărtășească mulțumirea, preocupată de ale ei, Luana îi spuse că dorea să-și găsească un loc de muncă. El o avertiză că oferta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
de vlagă, să-l împingă, să-l dărâme. "Nu pot, Ștefan. E prea greu. E un obstacol de netrecut". Cu mâinile lipite de zidul rece, ea continuă, cu încăpățânare, să se opintească. Iuliana Darie intră în salon cu două cafele aburinde. Le așeză pe noptiera de lângă pat, se aplecă spre Radu, îi ridică fruntea căzută în piept și-i prinse obrajii între palme. Copile, încearcă să te aduni, altfel ai să înnebunești. Ștefan pieptăna, cu gesturi mecanice, părul frumos al Luanei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
am luat întreg păcatul asupra, n-o recunoscusem, n-am mai văzut-o de câțiva ani pe fata părintelui, mai mare cu un an decât mine, Preoteasa, vorbește părintele, ți-a pregătit ceva de mâncare, să mănânci, undeva pe masă, aburindă, o farfurie, Părinte, eu abia auzit, el se apleacă mult spre mine ca să, e vineri astăzi, am postit! Zâmbește părintele, nu-i nimic, fiul meu, acum Dumnezeu te iartă prin gura mea, hai să mănânci că tare ești slăbit, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
alunece spre ea, dar pe lângă efortul de a nu mărturisi totul părintelui Dumitru, Ce ne-ați pregătit de mâncare? nerăbdătoare vocea părintelui Dumitru și când Diana s-a așezat lângă mine pe scaun și preoteasa a pus în mijlocul mesei oala aburindă, hotărârea mea era luată, mâine devreme voi pleca la mănăstire, XX Mai liniștit acum și totuși cu nerăbdarea în suflet, aș alerga spre, sunt cu caietul lui Theo în poiană, să citesc și să nu las să mă copleșească, mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
eu n-am crezut până n-am ajuns stareț că birocrația își întinde ghearele și în acest Ioc care prin definiție ar trebui să fie rupt de tot ce-i lumesc dar, îmi umplu farfuria cu un strat de mămăligă aburindă, și pe deasupra presar carnea de pui friptă într-un sos, Eu sunt de felul meu ardelean, un om mai cumpătat, îmi place să știu care sunt lucrurile ce, Nu înțeleg de ce nu trece părintele direct la subiect, o ia de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
importanță, Încât mă pufnește râsul. Un băiețel răz- gâiat care Îmi arată colecția sa de mașinuțe. Jacqueline poartă astă-seară o bluză bleu care Îi dă un aer diafan. Cu mișcări agile și Îndemânatice scoate dintr-o oală uriașă trei homari aburinzi pe care Îi așază pe farfurii, alături de câte un cartof copt, cu unt și o lingură de soté de legume. Fiecare mișcare a ei alunecă lin În următoarea, conferindu-i un aer de panteră. — Haideți că se răcește, ne Îmbie
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
părul lung, alb, Împroșcând cu apă peste tot În jur, astfel Încât la sfârșit se făcuse o băltoacă sub scaun, pe care femeia se grăbi să o șteargă cu o cârpă. Undeva În capătul celălalt al mesei stătea o pâine mare aburindă, din acelea rotunde de care se fac În Ardeal, și niște pere galbene cu pete maronii, aproape trecute, care răs- pândeau un parfum intens. — Nu puciai să faci apa o țâră mai caldă, tu, marilenă ? spuse bătrânul. — E numai bună
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
tata fărĂ să se uite la mine. Vezi că este pită caldă, o fost adus-o lelea melintia adineaori. ia-ți cu slană și șieapă roșie, dacă vrei. m-am așezat la masă și am rupt o bucată de pâine aburindă. Sora mea continua să trebăluiască prin bucătĂrie. — Îi bună ? m-a Întrebat tata, privindu-mă cu jind. Eu nu poci mânca, n-am cu șe, spuse el ridicând maieul și arătându-mi un fel de gaură În stomac. Am pus
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
În brațe pe fratele meu, să-l țin la piept, să-l legăn și să mor Împreună cu el. Nu exista altă cale, decât calea iubirii. Dar câinii deja Își terminaseră treaba. Un roi de fluturi colorați a izvorât din vintrele aburinde Înșirate pe zăpadă și s-a așezat peste mâinile și peste fața mea, căutându-și drumul spre inimă. Dar nu au Adina Dabija 228 reușit să ajungă la ea. Înveșmântată În lumină, inima mea, În care pătrunsese odată pentru totdeauna
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Europene. Acum am mintea plină de sertare în care se înghesuie fapte, întâmplări, oameni, gânduri, idei... și cred că trebuie scoase la iveală, nu ies singure pentru a se așeza pe hârtie, tot așa cum felurile bune de mâncare nu ies, aburinde, din cărțile de bucate. Ideile și cugetările zăvorâte în mintea cuiva, oricâtă valoare ar depozita și oricât ar fi de inspirate, pier odată cu substanța cenușie care le-a generat. Ele se cer aduse la lumină, vehiculate, supuse judecății colective, probate
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
oameni aflați sub comanda lui Saito Toshimitsu, Abe Sadaaki și Akechi Shigemoto erau gata de Înaintare. Pe țărmul din miazăzi, opt mii cinci sute de oameni, comandați de Takayama Ukon, Nakagaba Sebei și Ikeda Shonyu erau aranjați rânduri-rânduri. Cu transpirația aburind În acel loc umed și fierbinte, așteptau momentul atacului. Îl așteptau pe Hideyoshi să vină și să dea comanda. — Ce face armata principală? Blestemau armata lui Hideyoshi pentru Întârziere, dar nu puteau decât să scrâșnească din dinți. Akechi Mitsuhide, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
2); mălai (2); multă (2); mulțumire (2); muncă (2); pace (2); pizza (2); plăcere (2); poftă (2); proaspăt (2); pufos (2); puhavă (2); rotundă (2); sandwich (2); sat (2); scumpă (2); de secară (2); sfînt (2); sursă (2); vin (2); aburindă; acasă; alb; aluat pufos; amară; aur; avere; azi; brînză; brutar; bucate; bucurie; bunătate; calorii; camion; cancer; carbohidrat; carbohidrați; carne; căldură; ceai; cîine; coace; coca; colaci; comunist; copt; covrig; credință; cremos; creștinism; cu unt; cumpărată; da; dietă; dulce; Dumnezeu; echilibru; existență
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]