461 matches
-
de pungi de bani? O zestre coniderabilă pe care „nici un obraz mare nu o dă și de o dă, cărui ipochimen o dă?“ Să vedem cine este ipochimenul atât de contestat: „neamu de boier mare să fie nu este, vreun acaret și pământ nu se află, fără numai toate acaretele și chiverniseala și al său ipsolipsis în jocul cărților rezeamă“, ba ei au auzit că este plin de datorii pe care abia așteaptă să și le achite cu zestrea primită, adică
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Maria, să-și asume grija fos tei soții și a greșitui ce-l au împreună. soția vrea să primească pentru hrană „vi i șoa ra lui ce o are la sud Saac“. Matei refuză, „zi cân du-i că atâta acaret are“ și se arată gata să-i dea 100 de taleri. De data aceasta, femeia refuză, pre tex tând că este „cap de femeie și poate să-i pră pă deas că“. De fapt, ea se folosește de o strategie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
s-a retras din pădure, chemat la curtea sa de treburile țării. După mai multă vreme, oamenii locului au tăiat pădurea, pentru a face ogoare și grădini, iar din lemnul din acele locuri s-au construit de către gospodari case și acareturi. Și acel sat de pe locul fostei păduri care l-a adăpostit pe slăvitul domn a primit numele Ștefan Vodă, care azi e în comuna Dofteana”.* 2. Legenda Uzului “În vremuri de demult, pe când blestemele se împlineau, trăia pe acest meleag
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Necunoscută”. 11. Legenda satului “Temelia” “ Odată, un boier a dorit să-și facă o curte și o casă mare. El a turnat temelia, dar nu a putut să vadă și casa terminată. Boierul și-a ales ca loc pentru aceste acareturi o parte din șesul satului. Oamenii din împrejurimi, care atunci locuiau în bordeie, și au făcut și ei case mici pe lângă vechea temelie a boierului, așa că încetîncet s-a format un sat, care și-a luat numele de Temelia”. 12
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
de aici din Motocești s-o dus la boierul din sat, care avea aice moșie, și a cerut și el o bucată cât de mică de pădure, ca să fie numai a lui, ca să aibă lemne de foc iarna și pentru acareturile din curte. Nu știu cum s-o întâmplat că în clipala aceea când s-o înfățoșat la boier, aista era cu Duminica în față, că era bine chefuit. Săteanul ca să nu pară lacom, o zis boierului ca să-i deie din pădure cât
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
și materializat în artefacte și tehnologii. Astăzi, inventatorii premiați internațional se plâng de imposibilitatea fabricării în serii mici a dispozitivelor concepute. În locul uzinelor de ieri, unele dotate cu mașini-unelte scumpe, au apărut, în cazurile cele mai bune, terenuri de vânzare. Acareturile vechilor CAP-uri și multe din fostele hale de fabricație stau năruite ca după un alt război, adus de "revoluție". Întrucât învățământul umanistic fusese drastic redus (ASE-ul din Capitală devenise o instituție de pregătire a economiștilor-ingineri, iar sociologia pregătea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
că altminteri îi strică casa. Nicolae I. Lache mi’a spus că tot atunci vineri seara. V. En. Tofan i’a zis și lui să dea la o parte niște saci cu grâu a unui evreu că altfel îi strică acaretul și că s’a împăcat cu dânsul să’l lase în pace dacă îi va da 100 de lei dar eu l’am sfătuit să nu dea nimic”. Ștefan Profira Lache zis Maxim, salariat al primăriei pe funcția de vătăjel
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Lipan, eroina romanului sadovenian „Baltagul”. Soțul, Nechifor Lipan, „venea la dânsa ca la apa cea bună”. Inteligentă, cu o tărie de caracter deosebită, munteanca din Măgura Tarcăului este o pricepută și harnică gospodină, care duce grijile unei gospodării cu multe acareturi și o conduce cu strașnic braț. Ordonată, meticuloasă, cu un deosebit simț practic, ea orânduiește totul cu o abilitate și cu o exactitate demne de invidiat, încât niciunul din amănunte nu-i scapă. Cu tenacitate și dârzenie va pleca în
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
aur, pe care n-am uitat-o și n-am s-o uit niciodată, așa cum n-am să uit marea omenie și bunătate a părinților lui Costică Mavropol. Și când te gândești că o asemenea vie de aur, cu toate acareturile, și crama, în care zăcea în butoaie vinul vechi de zeci de ani, le-au fost răpite, jefuite și distruse de autoritățile comuniste, ceva mai târziu! Doamne, că multă nedreptate și fărădelegi mai sunt pe lumea aceasta! În vara aceea
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Șerban mutase Curtea domnească în casele sale noi, peste drum de Biserica Doamnei și de casa beizadelelor, în care locuia de fapt doamna sa, Maria. Totul se ridicase în timpul în care spătarul fusese trimis pe drumul pocăinței. Clădirile, cu toate acareturile lor, fuseseră zidite pe locul Cantacuzinilor, cel lăsat de tatăl lor postelnicul și rămas neîmpărțit încă. Șerban Vodă era agitat, mânca mult, dar se ținea de la băutură. Marele spătar stătea alături de marele stolnic Constantin. Prindea câte o șoaptă, dar nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lui, se vedea mormântul tatălui său, împodobit cu o cruce sură de piatră, pe care numele, săpat cu slove aurite, se deosebea din depărtare: Iosif Bologa. Casa avea încăperi multe, cu mobile vechi, severe, amestecate, și o curte mare, cu acareturi în fund, și mai încolo, o grădină ce mergea până la Someșul cu ape gălăgioase. Aceasta a fost, împreună cu câteva "table" de pământ roditor, zestrea fiicei doctorului Hogea, primul medic de plasă în Parva, al cărui mormânt se află de asemenea
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
au instalat birourile comandamentului. Mai înainte ograda a fost despărțită cu un gard de uluci, pe care militarii l-au pus pe foc, încît acuma fântâna cu cumpănă stătea stingheră ca o amenințare... În fund se vedea un rând de acareturi noi. Mai încolo era grădina cu pruni înfloriți, mergând până sub coasta de molifți. În fața șoproanelor, mai mulți soldați spălau două automobile, alături de un întreg parc de motociclete. Prin coridorul și înaintea ușii caselor din stânga se îmbulzeau soldați de toate
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
beciuri speciale unde să se ascundă de aeroplanele vrăjmașe. Se credea totuși erou și avea un dispreț aproape curajos față de barbarii din tranșee. Acuma, văzând la spatele lui Bologa pe plutonierul cu fața cenușie și deoarece Bologa examina casele și acareturile indiferent, parcă nici n-ar fi vrut să-l mai asculte, pretorul strigă cu mândrie și resemnare: ― Haidem, plutonier, la muncă!... Noi nu cunoaștem odihna... Asta-i soarta noastră!... Mai avem câteva interogatorii și trebuie să încheiem dosarele, căci mâine
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
până la moartea lui senior Capulet... babacul Juliettei.... care a lăsat toată averea gineri-său... alți clironomi n-au mai fost... așa că pe urmă s-au mutat în casele bătrânești. Când au murit și socrii Juliettei... au rămas iar case mari... acareturi... binale... gospodărie întemeiată. Julietta, să le vândă... Romeo, să nu le vândă...ba așa... ba așa... ceartă... sfădălie... tărăboi... vorba vine... în sfârșit, tot pe-a lui Romeo a fost... le-a luat cu chirie unu Scromba și tinerii au
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
umor al absurdului". În paginile următoare ne propunem să ilustrăm diferitele variante ale umorului la câțiva dintre acești autori, observând și posibilele raportări la modelul caragialian. Influența caragialiană, vizibilă în cazul lui I. A. Bassarabescu în lucrări de tipul Între acareturi, Pe drezină, la D. D. Pătrășcanu în schițe ca Domnul Nae, Stăruinți, Înzăpădiți, iar la Damian Stănoiu în romane de inspirație laică precum Camere mobilate, este mult diminuată, în cazul acestor scriitori, odată cu pătrunderea nereticentă în domeniul umoristicului, ca sigură
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în bătaia asfințitului. Era o casă veche, bătrânească, moștenită, din tată în fiu; mare, cu pridvorul împins în față, cu strașină lată și ceardac înalt, dominând ograda. Pe poarta larg deschisă, se puteau vedea grajdul, cotețul pentru orătănii, și alte acareturi trebuitoare într-o ocină. Totul era făcut trainic, din bârne de lemn tare. Chilerul, tinda largă între două odăi podite cu scândură de stejar, în capătul ei un iatac cu geam ce da înspre pădure. Un șir de copaci înalți
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pe toate laturile Curții domnești. Însuși domnitorul, galben ca ceara albinelor din stupinile de pe Bahlui, era tulburat de vestea ce o trâmbița logofătul Dumitrașcu: domnița Catrina dispăruse, fugind împreună cu diacul Radu! Degeaba-i căută baba Saveta și comisul Furtună primprejurul acareturilor Curții, că cei doi tineri parcă intraseră în pământ, iar pe dădaca Anisia parc-o lovise cineva cu leuca, că muțise și se uita pierdută înspre ferestruica pe care fugise Catrina. Nu era timp de pierdut! Radu Mihnea trimise, îndată
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
că era un om ursuz, care nu iubea pe nimeni, decât meseria. Fata fusese înfiată la dorința nevestei lui, o femeie frumoasă, adusă din Basarabia. Gheorghe bătu la o poartă mare, care nu lăsa să se vadă locuința sau alte acareturi din jur. Oameni buni, deschideți! Cine-i acolo, întrebă, cu glas înciudat, un băietan supărat, pesemne, că fusese trezit din somnul dulce al dimineții. Eu vin tocmai din Sticlăria și aș avea oarecare treabă cu domnul inginer, spuse Gheorghe. La
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
face bunicul său și la manifestările animalului. Strângând pietricelele în buzunarele pantalonilor, aștepta încruntat muștruluiala de care nu credea că a scăpat. După ce și-a frecat mâinile și s a uitat lung după Bătrâna, până a dispărut în curtea cu acareturi, bunicul s-a răsucit încet, mustăcind, l-a fixat oarecum distrat, cu gândul la altceva și l-a întrebat: A fost cuminte Bătrâna, nepoate? Da, bunicule! N-am pomenit un cal mai cuminte ca ea... Am dus-o de căpăstru
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
Căci era cu adevărat un paradis: apărând în fața ochilor când te așteptai mai puțin, după o serie de cotituri, coborâșuri și urcușuri care păreau să te ducă tot mai adânc în inima întunecată a pădurii, o îngrămădeală de șure și acareturi din cărămidă roșie și, în mijlocul lor, o casă de fermă îmbrăcată în iederă, de un farmec ireal. O parte a casei era flancată de o livadă, cu pomii încărcați de fructe pârguite, și mai târziu vom descoperi că în spatele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
volume proprii de umor și este cuprins cu aforisme maxime, epigrame în 19 culegeri / antologii de umor. Amorul Amoru-n inimă pătrunde Te cucerește vrând-nevrând; Vine de nu se știe unde, Se-ncheie nu se știe când. Convingere Pun la bătaie acaretul, C-a mea concluzie nu-i vis: Amoru-și are alfabetul, Ce deocamdată nu e scris. Dragostea-i o forță mare Dragostea-i o forță mare, Ambii sunt cu handicap; El îi cade la picioare, Iar ea i se urcă-n
GRIGORE DR?GAN by GRIGORE DR?GAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83932_a_85257]
-
în Paris, doar că-n zilele noastre se dau, în special, drept creatoare de modă la Louis Vuitton. E o deghizare perfectă.) La ora asta, probabil mama și tata se întreabă pe unde umblu. M-am uitat din nou la acareturile fermei. Erau mai aproape decât castelul, dar, în ceea ce mă privește, dacă am de ales între o fermă înglodată și un castel, întotdeauna aleg castelul. În ciuda faptului că mama m-a plictisit vreme de douăzeci de ani cu locul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
nu prea știau să învârtească hora: Dă-te, vere, mai deoparte / Nu joci, numa' dai din coate / Pe-aici, nu te-mpiedeca / Du-te 'nvață a juca / Că încurci și cetera!... Orășeanul, cel fără pălărie și cu bucile mari, găsise, în acareturile lui de tinichea și de foaie de cort kaki, o nebună de săltată de la Goldana, dans care, învârtit, în sens invers acelor de ceasornic, de către meșteri-bărbați în ale horei, naște o irezistibilă forță centrifugă. În vâlvoarea dansului, poalele albe cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
oprește lângă o casă scundă, modestă, nevăruită, dar cu aspect îngrijit. În curte, pe o sârmă întinsă între două țevi groase atârnă o mulțime de rufe puse la uscat. Dintr-o cocină prăpădită, un porc își grohăie agitat foamea. Pe lângă acareturi, gardul viu este sfârtecat și ars, dar în rest nu se văd alte stricăciuni. Cine stă aici? Mitriță Ciornei, domnu' ofițer, răspunde o femeie trupeșă, cu batic negru peste părul alb. Tocmai ce-a venit de pe front, că s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
voci bărbătești. Urmărit de lătrăturilor îndârjite ale unui câine lățos, pătrunde în curtea mică și se oprește lângă prispa acoperită cu un țol vrâstat. Privește în jurul său. Este cineva? Domnule Ciornei! O pisică tărcată apare din spatele casei, acolo unde sunt acareturile. Miaună slab în timp ce, ridicată pe lăbuțele din spate, se agață cu ghearele de pantalonii lui. N-am nimic să-ți dau, pisu mic, spune Marius în timp ce scarpină ușor între urechi micul animal. Urcă cele două trepte ale prispei și intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]