390,853 matches
-
a pedestrașilor șahului: faptul că se pot transforma, cînd ating ultimul cîmp al tablei, în regină. Ce, e de ici-de colo să ai în raniță, nu un baston de mareșal, ci o coroană regală? l Un pasionant interviu i-a acordat dl Gabriel Liiceanu dlui Robert Șerban pentru emisiunea A cincea roată de la TV Analog din Timișoara (ce păcat că n-o prindem și în București!) la sfîrșitul anului trecut. Îl putem citi acum în ORIZONTUL de pe aprilie, număr avîndu-l pe
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
au adumbrit salcâmii de prea-plinul florii/ s-au adumbrit/ s-au aplecat miratele dumbrăvi de meri roșii/ s-au aplecat -/ nu s-au stins") ne-am amintit că le-am mai avut nu demult în fața ochilor, și că le-am acordat atunci un răspuns la post-restant. * Vedeți dumneavoastră cum stau lucrurile și cum se înșeală singur omul Pentru cel care se află la începuturi � căci sunt mai multe, după cum ați și mărturisit) e greu, dacă nu chiar imposibil, să se
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13941_a_15266]
-
de o simplă crimă pasională, de un omor tipic rural, deși victima era cunoscută în sat pentru asprimea ei ieșită din comun etc. etc. Cu un avocat bun, un maestru al baroului absolut, învinuitelor s-ar putea să li se acorde unele circumstanțe atenuante. Susținând de exemplu că acest sadism, această cruzime nu aparține acuzatelor, niște fete bătute de soartă,... aceasta, soarta ea însăși, luând câteodată aspectul unei soacre, SOACRA SUPREMĂ... cruzimea aparținând, de fapt, vieții, dacă nu cumva și Artei
Romanul celor trei nurori - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13930_a_15255]
-
numeroase premii suedeze și internaționale, printre care Premiul Petrarca ( Germania) în 1981, Premiul pentru Literatură al Consiliului Nordic și Premiul Internațional Neustadt ( Statele Unite) în 1990, Premiul Nordic al Academiei Suedeze în 1991, Premiul Horst Bienek (Germania) în 1992, Premiul August acordat de Uniunea Editorilor din Suedia în 1996 și Premiul "Cununa de aur" al Festivalului Internațional de Poezie de la Struga în 2003. Nu este deloc exclus ca viitorul laureat al Premiului Nobel pentru literatură să fie Tomas Tranströmer. Poemele de față
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
idei: critica nu aplică literaturii o grilă, teoretică, ideologică ori altfel, ea poate cel mult releva anumite aspecte teoretice, ideologice, filosofice, morale, religioase ale operelor literare. Spiritul critic este opus celui ideologic. Critica este ea însăși literară în sensul că acordă prioritate esteticului. Am scris altădată despre rațiunea estetică exclusivă a criticii, atacată ieri dinspre sociologismul marxist sau dinspre formalismul structuralist, iar astăzi dinspre studiile (multi)culturale. Nu țin să mă repet. În definitiv, scopul criticii, dacă există unul, dincolo de a
Posibil decalog pentru critica literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13945_a_15270]
-
E vorba de cea de a doua ediție a unor premii care își datorează financiar existența Fundației Anonimul, principalul nostru sponsor. Laureatele au fost Alexandra Ciocârlie și Anca Manolescu pentru două eseuri foarte temeinice și originale. Spre deosebire de prima ediție, am acordat anul acesta doar două premii în loc de trei cîte au fost anul trecut. Reducerea numărului nu are rațiuni economice. Am procedat așa spre a da un semnal scriitorilor tineri, editurilor și, nu în ultimul rînd, iubitorilor de literatură. Considerentele vor decurge
Premiile pentru Debut () [Corola-journal/Journalistic/13921_a_15246]
-
de noi n-avea habar că scosese cartea cu pricina Vă vine a crede? Altele, somate în repetate rînduri, deși ar trebui să se autosesizeze, nu trimit liste de apariții. Despre cărți, nici gînd să le trimită unei redacții care acordă două serii de premii pe an, recenzează aproximativ cinci sute de cărți și inventariază peste o mie. Excepțiile confirmă regula. Existînd astăzi cîteva sute de edituri în toată țara, destule ne rămîn necunoscute. Am publicat acum cîțiva ani, număr de
Premiile pentru Debut () [Corola-journal/Journalistic/13921_a_15246]
-
am procurat cum am putut. Nici atunci unele dintre ele nu s-au gîndit să-și semnaleze prezența, programul sau să ne expedieze cărți. În aceste condiții, nu băgăm mîna în foc că nu ne scapă unele titluri. Cînd am acordat Premiul pentru Cartea Anului în toamna lui 2002, o publicație culturală, ca și România literară, s-a grăbit să ne ia peste picior pentru o... singură omisiune. Anul acesta, după ce am definitivat lista nominalizărilor și am publicat-o în nr.
Premiile pentru Debut () [Corola-journal/Journalistic/13921_a_15246]
-
16, am fost încunonștiințați de unul din autori că este la a doua carte. Despre prima, n-avusesem însă absolut nici o informație, nimeni n-o citase ori recenzase în presa cunoscută nouă. In al doilea rînd, reversul faptului că se acordă astăzi mult mai multe ( și mai consistente) premii decît în trecutul apropiat este o oarecare devalorizare a instituției premierii. Sînt destui nechemați care vor să se afirme investind cîteva zeci de milioane în premii literare. Sînt și jurii anonime, cum
Premiile pentru Debut () [Corola-journal/Journalistic/13921_a_15246]
-
și intens erotic" ( p. 9). Prozele din actualul volum fac parte din cea de-a doua categorie. Granița este însă una destul de laxă. Și aceste povestiri preponderent erotice amintesc pe alocuri de scrisul lui Borges, prin atenția cu totul specială acordată de autor modalităților narative în detrimentul conținutului propriu-zis. La fel ca în scrisul lui Borges, la Liviu Antonesei semnificantul ia adesea fața semnificatului. Povestirile erotice sînt un soi de memorii fictive. O combinație de întîmplări trăite sau doar imaginate, un joc
Bărbatul la cincizeci de ani by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13924_a_15249]
-
ale scriitorilor prin mai multe țări, în căutarea unui loc mai primitor și mai propice activității lor de un idealism vecin cu nebunia. Primul merit important al acestei enciclopedii, care sare în ochi încă de la răsfoirea ei preliminară, este că acordă o mare atenție și un spațiu corespunzător acestor structuri mai mult sau mai puțin instituționalizate care nu sînt numai importante, dar și mai insesizabile, mai greu de cunoscut în conținuturile și orientările lor, autorul oferind de fapt mici monografii sistematice
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
nu fiindcă a constatat că trăsnăile napoleonice nu merită atenție, ci fiindcă i se pare mai potrivit să compătimească împreună cu autorul lor. l Din BUCOVINA LITERAR| de la Suceava (nr. 3-4), reținem ancheta pe tema polemicii, versurile dlui Gh. Grigurcu, interviul acordat de dl Cornel Moraru și articolul dlui Gh. Tohăneanu intitulat Cîntecul obîrșiei. Cine vrea să știe cum a ajuns h în poziție inițială să se răspîndească în limba română, după ce acela latinesc s-a pierdut în noaptea timpurilor, să-l
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
cea mai deficientă a scrisului românesc de azi", întâlnindu-se în această părere cu Mircea Cărtărescu. Unii au văzut însă la N. Breban mai degrabă o supărare personală pe critică, pe anumiți critici, mă rog, care azi nu-i mai acordă aceeași mare atenție ca în trecut. Purtându-se astfel ei nu-și mai fac, desigur, datoria. Polemismul îndeajuns de violent al lui N. Breban ( până și în "confesiuni" este violent, cum avertizează din titlul unei cărți) era de așteptat să
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
debarcau din automobil în mica localitate balneară. Era tocmai ora cinei servită, ca de obicei în serile calde, pe terasa hotelului, de unde se vedea licărind, sub lumina felinarelor din parc, apa sărată a bazinelor de înot. Muzicanții din orchestră își acordau instrumentele. Era mai degrabă o fanfară decât o orchestră căci se vedeau mai multe alămuri decât arcușuri. Oricum, momentele de așteptare încordată erau plăcute. Micul talmeș-balmeș de sunete îl amuza de fiecare dată, cacofonia muzicală, ori care ar fi fost
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
jurnalist de clasă, teoretician al artei, critic literar și eseist de formație sociologică, memorialist prolific, autorul primei cărți de critică cinematografică publicate în Spania, Francisco Ayala este autorul unei vaste și diverse opere. Povestirea aleasă pentru Premiul de traducere "Don Quijote", acordat anul acesta de Institutul Cervantes are un pretext românesc și mai multe subtexte: puterea și izolarea ei, mitul tinereții și "omul nou", libertatea personală și pierderea ei treptată. La Început a fost ceva ca un secret între inițiați: magnați ai
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
lipsa lui de cultură scrisă și civilizație în sensul modern, occidental al cuvântului. Introducerea "deapănă" firul dezvoltării poeziei românești din secolul al XIX-lea până în perioada imediat post-ceaușistă îmbinând reliefarea unor personalități literare românești cu sublinierea contactelor româno-engleze/americane. Se acordă un binemeritat spațiu unor personalități precum Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Sylvia Pankhurst, Vasile Voiculescu, Petre Grimm, Mihai Bogdan, Adam Sorkin, creatori sau traducători de poezie românească enumerarea fiind, fără îndoială, incompletă. Destinată în principal cititorului occidental, Introducerea insistă asupra avatarurilor
Poezie românescă în engleză by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/14022_a_15347]
-
îl caracteriza drept "cel mai recent passe-partout terminologic", un termen "bun à tout faire", perfect avizat asupra labilității terenului pe care se situează. Și atractiv printr-o anume "sinceritate" speculativă care îl scutește de opțiuni pripite, ca și de pedanterie, acordînd constant propozițiilor o notă de bun-simț: Precaritatea ( sau chiar inconsitența postmodernismului e ( ...) cu atît mai mare cu cît, situîndu-ne în interiorul fenomenului ba chiar, spun unii, în faza copilăriei sale ( Ihab Hassan n.n.) , reducem perspectiva diacronică la una sincronică și imaginea
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
Cronicar " Am foarte puține răspunsuri" Declarația din titlul cronicii noastre aparține dlui Horia-Roman Patapievici și am citat-o după revista VATRA (nr. 1) în care autorul Omului recent i-a acordat un amplu interviu dlui Al. Cistelecan. (În același număr, în parte consacrat Cazului Patapievici - noi file la dosar), și alte intervenții interesante ale colaboratorilor revistei). Din interviu, aflăm că dl Patapievici a debutat ca poet în revista orădeană Familia (pe la mijlocul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
Cronicar Telefonul fără fir Fost consilier prezidențial dna Renate Weber a acordat un interviu Academiei CAȚAVENCU (nr. 30). La o întrebare a lui Eugen Istodor, dna weber povestește o întîmplare de pe vremea cînd era la Cotroceni care-ți dă fiori pe șira spinării: "Eram la o ședință în care se discutau Legile
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
amănunțite rapoarte, transcriind dicteul bebelușului în propozițiuni dense de conținut. Dacă nursa se va dovedi o dușmancă mascată a regimului, se vor lua măsuri, dacă mamei bebelușului îi trece prin cap să rămână în străinătate, nu i se va mai acorda viza ș.a. Complotiștii din maternitate, din parcurile publice vor fi demascați - și numai Dumnezeu știe ce greu e să mai pupi un complot, o conspirație. Nu întâmplător va îndrepta către suspect degețelul bebelușul informator. Având în vedere că la vârsta
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
s-ar găsi Florin Mitroi, Horia Paștina și Ion Grigorescu, oameni de o modestie înaltă, aristocratică în sensul cel mai profund al cuvîntului, iar la celălalt, prin ricoșeu, tăcut, auster și hieratic, Paul Gherasim, cel adîncit în natură și bine acordat pentru a recepționa mesajele dumnezeirii și, într-un mod mult mai zglobiu și mai simpatic, Ștefan Sevastre care, deși nemulțumit pînă la capăt de profesorii din Academie, își identifică parteneri demni în istoria artei: stabilește relații privilegiate cu Poussin și
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
celui dintîi specialist în Costache Negruzzi. Ați reeditat integral, în ediții critice, opera celui care reprezintă una dintre coloanele prozei românești. În palmaresul Domniei voastre figurează 17 ediții, din care 3 critice de referință, încununate cu prestigioase premii, precum"Perpessicius" acordat de Muzeul Litraturii Române, "Iulia Hașdeu" al Academiei Române sau cel al Uniunii Scriitorilor. V-ați îngrijit de scoaterea la lumină a creației acestui scriitor emblematic, dar ați și reflectat asupra locului acestuia în scrisul românesc în monografia exemplară pe care
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
bună credință și nu poate crede că o mare valoare, un mare talent poate să fie un dușman al țării, al societății". Ei bine, câțiva ani mai târziu, în decembrie 1989, "patriotul de bună credință" va "aprofunda" problema și va acorda, la München, un lung interviu Crisulei Ștefănescu, cercetător-analist la postul de radio pe care îl diabolizase cu năduf în discuțiile cu Merce. Interviul a fost publicat abia în 2004, sub titlul Teroarea iluziei, la Editura Polirom. Inițial, el fusese folosit
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
fie reluări ale unor texte vechi, nereușite și în momentul primei apariții. Avem noi însă reviste de cultură care să fie o casație în acest domeniu? Așa ceva ar fi cu adevărat necesar. Reluarea discuției pe marginea modului în care se acordă titlurile academice la noi de către Alexandru Baumgarten a fost oportună. Ea trebuie continuată de cât mai multe personalități din elita intelectuală, pentru a putea declanșa operația de asanare a învățământului și a vieții academice românești. Ministerul Educației trebuie să ia
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
ce soldat n-ar înfrunta primejdia cu cea mai mare îndrăzneală? Nimeni nu primește răsplata înainte de a fi pus la încercare. Un general însă nu poate da ce nu are, adică nu poate prelungi viața soldatului, poate însă să-i acorde distincții militare. Soldatul lui Dumnezeu nu e părăsit în durere, nici nu sfârșește odată cu moartea. Creștinul poate părea nenorocit, dar realitatea este alta”. (Minucius Felix, Dialogul Octavius, XXXVII, 1-3, în PSB, vol. 3, p. 391) „Iar voia lui Dumnezeu este
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]