866 matches
-
conștiinței morale, cât mai degrabă o particularitate dobândită prin învățare și nu un dat aprioric. Așadar, revenim la teoria învățării agresivității elaborată de Bandura conform căreia manifestarea agresivă nu reprezintă o caracteristică nativă a persoanei, ci este un comportament învățat (actantul confruntat cu diferite situații sociale, apreciate de acesta drept frustrante va copia o serie de reacții, atitudini și acte observate la persoanele semnificative din viața acestuia: părinte, frate mai mare, tutore etc.). Aici intervine autocontrolul manifestat de subiect, acea trecere
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
polițist, de care, deocamdată, Eco nu poate să se desprindă? În general, acesta păstrează primordialitatea actului povestirii, reluînd elementele tradiționale ale eposului originar; se bazează stereotip pe o queste, adică pe o căutare primitivă, convertită În ancheta romanescă. Cineva, un actant detectiv (Însoțit de unul sau doi colaboratori) caută ceva, sau anchetează condițiile concrete (cu toate conexiunile logico-temporale) ce au dus la declanșarea unui anumit eveniment, de cele mai multe ori o crimă sau un rapt. Intriga polițistă nu se suprapune nicidecum structurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
previzibil, având în vedere coperta pe care am descris-o, cartea susține ideea că în 1989 România a fost victima unui complot internațional (al Francmasoneriei și al Comunismului, precizează în prefață G.D. Iscru!). Sunt acuzați ca participanți la „ocultă” diferiți actanți precum: 1. „trădătorii” evrei Silviu Brucan și Petre Roman (lucrarea este și antisemită); 2. gruparea condusă de Ion Iliescu, aservită Moscovei și creatoare a unei noi nomenclaturi; 3. Dumitru Mazilu, considerat trădător de țară; 4. francmasonul Gelu Voican-Voiculescu; 5. disidenții
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Invazia străină programată, cum o numește Filip, a fost sprijinită intern de agenți și spioni (Nicolae Militaru, Silviu Brucan, al doilea fiind considerat eminența cenușie a evenimentelor din decembrie 1989) care au creat o diversiune amplă pentru a compromite USLA. Actanți în diversiune au fost și Ion Iliescu ori Gelu Voican-Voiculescu, ultimul urmărind, susține Teodor Filip, fie destructurarea, fie preluarea USLA. Autorul nu crede că ar fi existat un plan comun al Armatei și Securității de a-l răsturna de la putere
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Într-un spațiu cultural-ideologic de exprimare. Toate aceste abordări accentuează caracterul dialectic al acțiunii și instituțiilor: actorii mobilizează resurse și adoptă strategii de acțiune care astfel instituie patternuri recunoscute social și care se constituie apoi În oportunități de acțiune pentru actanți. Creativitatea actorilor nu este Însă anihilată social, ei având capacitatea de a recombina resurse și a reinterpreta simbolurile culturale astfel Încât să determine schimbări ale șabloanelor instituite. Actanții Își exercită capacitatea de acțiune strategică (sau politică - Holm, 1995) mai presus de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
patternuri recunoscute social și care se constituie apoi În oportunități de acțiune pentru actanți. Creativitatea actorilor nu este Însă anihilată social, ei având capacitatea de a recombina resurse și a reinterpreta simbolurile culturale astfel Încât să determine schimbări ale șabloanelor instituite. Actanții Își exercită capacitatea de acțiune strategică (sau politică - Holm, 1995) mai presus de constrângerile sociale. Unele acțiuni constau În reproducerea patternurilor existente, În timp ce altele contribuie la transformarea lor. D. North (1990) avansează, În acest sens, o teorie interesantă. Pornind de la
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și din referințe furnizate de o a treia parte care astfel transmite așteptări de Încredere privind noi actori. De asemenea, reciprocitatea datorată unei firme poate fi transferată unui terț cu care aceasta are relații apropiate. Uzzi afirmă că unul dintre actanți (În analiza de rețea, numit broker-ul) având relații cu doi actori ce nu au raporturi Între ei acționează ca vehicul (go between) Între aceștia asigurându-i reciproc de credibilitatea celuilalt. Este astfel posibilă conexiunea subgrupurilor În cadrul rețelelor și structurarea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
eveniment neașteptat, se Încearcă revenirea la această stare originară. Organizația este, la rândul ei un subsistem În cadrul societății În ansamblu. Această opțiune este la rândul ei dependentă de existența și funcționarea corectă a piețelor de capital. Scott, 2001, trad rom. actanți - În sensul de actor cu capacitate de acțiune pusă În slujba principalului, acesta din urmă putând să se identifice cu sinele sau cu orice alt actor individual sau colectiv. Speciile non-umane pot fi concepute ca entități cu interese legitime În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Conștientizăndu-se odinioară singur ca scop în sine, recunoscăndu-și interesul cultural educațional și acționănd în consecință, de astă dată trăiește în haloul unui conflict. Conflictul pare de interese, este artificial. Începe cu sine și se propagă pănă la cel mai îndepărtat actant social. Sentimentul victimizării prinde contur, toată lumea îi pare ostilă așa cum toată lumea îi pare fericită cănd evaluările școlare nu îi sunt favorabile. Fericirea celorlalți, cauza propriei nefericiri. De ce? Nimic mai simplu, a învăța a devenit o caznă și ce vină să
Profesorul, interfaţă la un nonsens – apologii, frustrări şi nostalgii subiective. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Daniel Murăriţa () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2312]
-
o luptă atât cu structurile/elementele externe, cât mai ales cu structurile/elementele interne ale sistemului, coroborată cu o redefinire, remodelare a propriului for interior spiritual și profesional. Managementul calității poate să aibă o bună aplicație În domeniul educației dacă actanții procesului reușesc să găsească o mai mare satisfacție În munca lor și pot contribui Într-un mod pozitiv la dezvoltarea societății, armonizându-și eforturile și Îndeplinindu-și „cu entuziasm” sarcinile, contribuind În mod constant la „Îmbunătățirea” procesului dar și a
EDUCAȚIE ŞI DIVERSITATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Dumitru BĂRBUŞ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2124]
-
asemenea demers care poate stârni cele mai vehemente reacții. Cartea "MERIDIANUL - axa Curentului Cultural Informațional" este menită să rămână, prin urmare, orice precizare a cuiva este de mare utilitate. Precizez că cele ce urmează se bazează și pe percepțiile subsemnatului actant în evoluția presei locale, ca importantă componentă a mișcării culturale locale, prin urmare pot fi și subiectiv. Tocmai, mulțumesc pentru orice fel de reacții ... comunicate. Când Pracsiu și ai lui i-au găsit numele de "Adevărul" pentru fostul "Vremea Nouă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pe comilitoni: „Dar duduca de la Vaslui ce va zice?"... 120 Consemnez, relativ târziu, o carte specială, rară: TV.V. 15 în explozia cultural informațională din județul Vaslui. Autorul ei este prof. dr. Dumitru V. Marin, fondator (în decembrie 1990), martor și actant al studioului de televiziune Vaslui, dascăl cunoscut și în ipostază de condeier (între altele, monografia despre Liceul centenar „Mihail Kogălniceanu", precum și scrierile dedicate folcloristului antebelic Tudor Pamfile). Masivul volum cuprinde documente, fotografii, reacții (de toate felurile, de la președinții României la
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Lucian Onciu, director la Centrul județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui: Nu se poate exclude contribuția hotărâtoare a TV.V. ^ Unison Radio ^ Meridianul, cum nu se poate infirma ceva din considerațiile prof. dr. D.V. Marin. Eu, ca martor și actant, confirm excelenta conlucrare cu acest Grup de presă și cu directorul său ! Curentul cultural informațional vasluian e o certitudine și sperăm să continue..." Ilustrarea aprecierilor poate continua... ca dovadă a existenței acestei mișcări social cultural-informaționale 150 în plină dezvoltare ! Cartea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
181 fost FESTIVALUL UMORULUI (în gloria sa) și, și mai puțini cunosc partea de suflet rămasă în TV.V. Cum câteva ediții le-am susținut cu TELEVIZIUNEA Vaslui și UNISON Radio, Valentin Silvestru nu putea lipsi ca invitat special, moderator sau actant pe scenă sau pe micul nostru ecran. Pe noi ne privea cu condescendență pentru sărăcia "tehnică" din care scoteam efecte culturale: "și din coadă de mătură faci televiziune...". Mi-a dăruit mai multe cărți cu autograful său, de regulă datat
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pentru a strica mecanismul rotației comuniștilor la putere, mecanism care a funcționat imperturbabil în ultimii 10 ani? Nu e vorba de a schimba un set de sloganuri cu altul, trebuie reformat chiar felul de a face politică în Moldova, atitudinea actanților săi față de ideea de responsabilitate publică. E necesar să definim clar criteriile după care se cuvine să judecăm partidele politice din Republica Moldova. Astăzi, lozincile de la începutul anilor ’90 - naționaliste, naiv-iluministe - nu ne sunt de nici un folos și s-a văzut
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
se lansează Într-o teorie unde libertinajul și burlescul Își dau mâna, Luminile propun o variantă cu totul opusă interpretărilor tradiționale. (De altfel, În Franța cuvântul se Încetățenește În această perioadă când, preluat din engleză, desemnează atât actul, cât și actantul. Abatele Prévost e cel care-l Întrebuințează primul, În revista pe care o conduce, Le Pour et Contre, În vara lui 1734, pentru ca apoi, folosit de către Voltaire, să facă o carieră fulminantă 35.) E greu, totuși, de admis că filozofii
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
cronologică se resoarbe într-o structură matricială atemporală" (1960: 29) și A.J. Greimas: "interpretarea paradigmatică și acronică a relațiilor dintre funcții (...) permite sesizarea structurii elementare a semnificației (1966: 204). Examinînd structura elementară a semnificației narative, Greimas consideră ca invarianți actanții, predicatele și circumstanțele. Modelul actanțial oferă o nouă viziune asupra personajului, care departe de a fi asimilat unei ființe psihologice sau metafizice aparține sistemului global al acțiunii prin forma actant (a structurii narative profunde) și actor (a structurii superficiale discursive
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Examinînd structura elementară a semnificației narative, Greimas consideră ca invarianți actanții, predicatele și circumstanțele. Modelul actanțial oferă o nouă viziune asupra personajului, care departe de a fi asimilat unei ființe psihologice sau metafizice aparține sistemului global al acțiunii prin forma actant (a structurii narative profunde) și actor (a structurii superficiale discursive). Actanții sînt clase de actori ce nu pot fi stabiliți decît pornind de la un corpus de texte: "o articulare de actori constituie un basm particular, o structură de actanți, un
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
predicatele și circumstanțele. Modelul actanțial oferă o nouă viziune asupra personajului, care departe de a fi asimilat unei ființe psihologice sau metafizice aparține sistemului global al acțiunii prin forma actant (a structurii narative profunde) și actor (a structurii superficiale discursive). Actanții sînt clase de actori ce nu pot fi stabiliți decît pornind de la un corpus de texte: "o articulare de actori constituie un basm particular, o structură de actanți, un gen. Actanții posedă deci un statut metalingvistic în raport cu actorii, ei presupun
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
forma actant (a structurii narative profunde) și actor (a structurii superficiale discursive). Actanții sînt clase de actori ce nu pot fi stabiliți decît pornind de la un corpus de texte: "o articulare de actori constituie un basm particular, o structură de actanți, un gen. Actanții posedă deci un statut metalingvistic în raport cu actorii, ei presupun de altfel analiza funcțională sau constituirea sferelor de acțiune" (A.J. Greimas, 1966: 175). Opoziția narativă actant/actor se suprapune celei morfologice, morfem/formant. Astfel actantul "moarte" poate
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
structurii narative profunde) și actor (a structurii superficiale discursive). Actanții sînt clase de actori ce nu pot fi stabiliți decît pornind de la un corpus de texte: "o articulare de actori constituie un basm particular, o structură de actanți, un gen. Actanții posedă deci un statut metalingvistic în raport cu actorii, ei presupun de altfel analiza funcțională sau constituirea sferelor de acțiune" (A.J. Greimas, 1966: 175). Opoziția narativă actant/actor se suprapune celei morfologice, morfem/formant. Astfel actantul "moarte" poate avea actualizarea sinucidere
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
o articulare de actori constituie un basm particular, o structură de actanți, un gen. Actanții posedă deci un statut metalingvistic în raport cu actorii, ei presupun de altfel analiza funcțională sau constituirea sferelor de acțiune" (A.J. Greimas, 1966: 175). Opoziția narativă actant/actor se suprapune celei morfologice, morfem/formant. Astfel actantul "moarte" poate avea actualizarea sinucidere, accident de mașină, crimă prin otrăvire, împușcare etc. Un actant A1 poate fi reprezentat de mai mulți actori (a1, a2, a3); astfel adjuvantul este reprezentat în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
structură de actanți, un gen. Actanții posedă deci un statut metalingvistic în raport cu actorii, ei presupun de altfel analiza funcțională sau constituirea sferelor de acțiune" (A.J. Greimas, 1966: 175). Opoziția narativă actant/actor se suprapune celei morfologice, morfem/formant. Astfel actantul "moarte" poate avea actualizarea sinucidere, accident de mașină, crimă prin otrăvire, împușcare etc. Un actant A1 poate fi reprezentat de mai mulți actori (a1, a2, a3); astfel adjuvantul este reprezentat în Harap-Alb de actori precum Păsărilă, Setilă, Gerilă etc. A1
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de altfel analiza funcțională sau constituirea sferelor de acțiune" (A.J. Greimas, 1966: 175). Opoziția narativă actant/actor se suprapune celei morfologice, morfem/formant. Astfel actantul "moarte" poate avea actualizarea sinucidere, accident de mașină, crimă prin otrăvire, împușcare etc. Un actant A1 poate fi reprezentat de mai mulți actori (a1, a2, a3); astfel adjuvantul este reprezentat în Harap-Alb de actori precum Păsărilă, Setilă, Gerilă etc. A1 a1 a2 a3 Un singur actor, a, poate sincretiza mai mulți actanți (A1, A2, A3
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
împușcare etc. Un actant A1 poate fi reprezentat de mai mulți actori (a1, a2, a3); astfel adjuvantul este reprezentat în Harap-Alb de actori precum Păsărilă, Setilă, Gerilă etc. A1 a1 a2 a3 Un singur actor, a, poate sincretiza mai mulți actanți (A1, A2, A3). Eroul unui basm poate fi și destinatorul programului narativ în cazul în care își propune singur misiunea și chiar destinatarul programului cînd căutarea este în beneficiul său. a1 A1 A2 A3 În diacronia constituirii acestui model trebuie
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]