1,273 matches
-
până la sfârșitul anilor ’80, incluzând mase mari de oameni - Organizația Pionierilor, UTC, PCR și sindicatele - au fost principalele canale instituționalizate folosite de administrația comunistă pentru controlul activismului social și a mobilității sociale. Erau singurele organizații în care cineva interesat de activismul social putea face o carieră. Pe de altă parte, avansarea în ierarhia socială era, cel mai adesea, condiționată de aceste mecanisme organizaționale, până la un anumit punct, de vreme ce accesul era din ce în ce mai selectiv, de la un nivel la altul. Spre exemplu, accesul în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cei cu status socioeconomic în alte locații, segregarea rezidențială a creat contextul de mobilizare pentru acțiune colectivă a unor actori care, în alte condiții, sunt percepuți ca fiind mai puțin activi. Se demonstrează, astfel, că dependența propensiunii pentru leadership și activism social de poziție socială este relativă. O legătură mai strânsă cu tema cercetării noastre o are corelația evidentă dintre carierele organizaționale, statusul organizațional realizat și implicarea actuală în inițiative comunitare. Ea furnizează un argument în plus la corelația stabilită de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
poziție socială este relativă. O legătură mai strânsă cu tema cercetării noastre o are corelația evidentă dintre carierele organizaționale, statusul organizațional realizat și implicarea actuală în inițiative comunitare. Ea furnizează un argument în plus la corelația stabilită de alții între activismul curent și apartenența organizațională anterioară. Legătura cauzală dintre apartenența la organizații și leadership-ul și activismul actual nu este stabilită încă. Ambele direcții de cauzare pot fi presupuse. Rezultatele aduc detalii utile pentru înțelegerea modului de acumulare a resurselor pentru acțiune
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
evidentă dintre carierele organizaționale, statusul organizațional realizat și implicarea actuală în inițiative comunitare. Ea furnizează un argument în plus la corelația stabilită de alții între activismul curent și apartenența organizațională anterioară. Legătura cauzală dintre apartenența la organizații și leadership-ul și activismul actual nu este stabilită încă. Ambele direcții de cauzare pot fi presupuse. Rezultatele aduc detalii utile pentru înțelegerea modului de acumulare a resurselor pentru acțiune colectivă în România contemporană. Pot fi invocate trei ipoteze pentru a interpreta această relație. Toate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
coroborate desigur cu o serioasă cantitate de conformism față de discursul regimului. Merită, prin urmare, să luăm în considerare ipoteza că o carieră lungă în organizațiile comuniste a fost predestinată celor care dețineau o calitate ce poate fi denumită „orientare către activism” sau „aptitudini de activist”, combinate cu oportunismul pe care mobilitatea ascendentă în structurile ierarhizate puternic birocratizate îl presupune. Evident că această aptitudine a fost stimulată prin apartenență și recompensată prin promovare. Rezum, formulând ipoteza că apartenența la organizații comuniste a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
disponibilitatea pentru implicarea în acțiuni comunitare. Promovarea în aceste organizații, pe de altă parte, a solicitat aptitudini care astăzi pot fi asimilate leadership-ului. Cei care nu au deținut aceste calități se numără printre membri pasivi ai comunităților de acum. Deținerea „activismului latent”, fără leadership, a constituit precondiția pentru cariere organizaționale scurte care au exclus accesul la poziții de conducere și se manifestă în zilele noastre prin contribuția aparent altruistă la bunul comun. În final, cei care au deținut atât „activism latent
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Deținerea „activismului latent”, fără leadership, a constituit precondiția pentru cariere organizaționale scurte care au exclus accesul la poziții de conducere și se manifestă în zilele noastre prin contribuția aparent altruistă la bunul comun. În final, cei care au deținut atât „activism latent”, cât și leadership, au beneficiat, celelalte condiții fiind egale, de traiectorii organizaționale mai bogate ce i-au recompensat cu funcții și continuă și astăzi să joace roluri de conducere în inițiativele comunităților. Cum apar microcontextele de mobilizare. Miezul vecinătății
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care eu o denumesc „miezul” scării. Aceștia sunt preocupați de calitatea vieții în cartier, sunt primii care se implică în acțiunile de rezolvare a problemelor comune și se bazează pe ceilalți membri ai „miezului”. Membrii ambelor categorii au dovedit un activism moderat și înalt în tinerețe în cadrul organizațiilor comuniste, ceea ce demonstrează activismul lor latent, dar le-a și îmbunătățit resursele - competențe și identități - de a face față problemelor colective. Cei care au fost membri ai PCR și au deținut funcții de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vieții în cartier, sunt primii care se implică în acțiunile de rezolvare a problemelor comune și se bazează pe ceilalți membri ai „miezului”. Membrii ambelor categorii au dovedit un activism moderat și înalt în tinerețe în cadrul organizațiilor comuniste, ceea ce demonstrează activismul lor latent, dar le-a și îmbunătățit resursele - competențe și identități - de a face față problemelor colective. Cei care au fost membri ai PCR și au deținut funcții de conducere în UTC, dar și la locul de muncă preiau conducerea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
referitoare la factorii angajamentului în acțiunea colectivă și am propus o interpretare alternativă a acestor discursuri structurate printr-o determinare structurală a justificărilor, care epitomizează grade diverse de integrare și presiune comunitară. Sinteză: Un model multinivel al leadership-ului și al activismului în acțiunea comunitară Activismul nu poate fi înțeles doar ca trăsătură individuală ori în calitate de comportament determinat de forțe implacabile care acționează la nivel mare. În plus, când înțelegem opțiunile individuale privind acțiunea sau nonacțiunea, oamenii trebuie percepuți atât în calitate de victime
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în acțiunea colectivă și am propus o interpretare alternativă a acestor discursuri structurate printr-o determinare structurală a justificărilor, care epitomizează grade diverse de integrare și presiune comunitară. Sinteză: Un model multinivel al leadership-ului și al activismului în acțiunea comunitară Activismul nu poate fi înțeles doar ca trăsătură individuală ori în calitate de comportament determinat de forțe implacabile care acționează la nivel mare. În plus, când înțelegem opțiunile individuale privind acțiunea sau nonacțiunea, oamenii trebuie percepuți atât în calitate de victime ale contingențelor, cât și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
determinat de forțe implacabile care acționează la nivel mare. În plus, când înțelegem opțiunile individuale privind acțiunea sau nonacțiunea, oamenii trebuie percepuți atât în calitate de victime ale contingențelor, cât și în calitate de agenți. În această secțiune propun un model multi-nivel al variației activismului pe baza rezultatelor din secțiunile anterioare coroborate cu propozițiile din teoriile de referință. Unele dintre relațiile din acest model sunt simple ipoteze, care așteaptă încă testarea. Activiștii și liderii se manifestă în aceste două calități doar în contexte de mobilizare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sunt dobândite, aparent, prin activitatea reușită în cadrul organizațiilor formale, succese care se materializează, printre altele, în obținerea unor poziții de conducere. Complexitatea carierelor organizaționale și numărul de poziții de conducere deținute corelează pozitiv cu apartenența la categoria liderilor și cu activismul comunitar. Un aspect curios, dar încă neclar din traiectoriile personale ale actorilor din studiu este motorul din spatele succesului lor inițial. Deoarece ideea unor succese inițiale aleatoare, care au deschis, prin cercuri virtuoase ale învățării experiențiale și ale acumulării de capitaluri
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de admis, îmi permit să reiterez ideea că implicarea socială e susținută de un factor latent ce ar putea fi de natură psihologică sau culturală profundă. Opoziția culturală dintre lideri și părinții lor sugerează că aspectul de fundal care energizează activismul și leadership-ul este de sorginte psihologică. Un alt aspect neclar este relația dintre leadership și activism. În ciuda literaturii existente, care susține ideea că ar putea fi un conflict între aceste două roluri, datele mele sugerează faptul că ele reprezintă fațete
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ce ar putea fi de natură psihologică sau culturală profundă. Opoziția culturală dintre lideri și părinții lor sugerează că aspectul de fundal care energizează activismul și leadership-ul este de sorginte psihologică. Un alt aspect neclar este relația dintre leadership și activism. În ciuda literaturii existente, care susține ideea că ar putea fi un conflict între aceste două roluri, datele mele sugerează faptul că ele reprezintă fațete ale aceluiași fenomen. Pe scurt, activismul pare a fi calea spre poziții de conducere, în unele
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
psihologică. Un alt aspect neclar este relația dintre leadership și activism. În ciuda literaturii existente, care susține ideea că ar putea fi un conflict între aceste două roluri, datele mele sugerează faptul că ele reprezintă fațete ale aceluiași fenomen. Pe scurt, activismul pare a fi calea spre poziții de conducere, în unele situații, sau activismul este o formă eșuată a leadership-ului. Concluzii Studiul inițiativelor de acțiune colectivă la nivelul scării de bloc a arătat, în primul rând, că în colectivitățile urbane din
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
existente, care susține ideea că ar putea fi un conflict între aceste două roluri, datele mele sugerează faptul că ele reprezintă fațete ale aceluiași fenomen. Pe scurt, activismul pare a fi calea spre poziții de conducere, în unele situații, sau activismul este o formă eșuată a leadership-ului. Concluzii Studiul inițiativelor de acțiune colectivă la nivelul scării de bloc a arătat, în primul rând, că în colectivitățile urbane din România există resurse pentru rezolvarea problemelor colective și producere de bunuri publice. Un
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de la nivel local sunt mobilizați prin rețele sociale care sunt produsele unor procese și interacțiuni de lungă durată. Cei mai activi membri ai unei colectivități sunt cei care au timp, sănătate, competențe civice, simțul eficacității personale și un fel de activism fundamental. Persoanele cele mai angajate în rezolvarea problemelor colective au percepții pozitive despre ele însele și se raportează la norme pentru a-și justifica acțiunile. Rețelele și normele importante pentru succesul acțiunilor colective constituie esența a ceea ce este denumit îndeobște
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ales celor care se referă la participarea politică și la participarea voluntară, angajarea socială este dependentă într-o măsură redusă de originea socială și de statusul de destinație. Leadership-ul este asociat, într-adevăr, cu un status final mai înalt, dar activismul în general e indiferent la clasa socială, cel puțin în cazul nostru. Dacă alte cercetări în alte situații au produs rezultate diferite, aceasta s-ar putea să se fi întâmplat în principal deoarece au investigat forme de angajament specifice unor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
The civic culture: Political attitudes and democracy in five nations, ediție nouă, Sage Publications, Newbury Park [ed. rom.: Cultura civică. Atitudini politice și democrație în cinci națiuni, traducere de Dan Pavel, Editura DU Style, București, 1996]. Baiochi, G., 2001, „Participation, Activism and Politics: The Porto Alegre Experiment and Deliberative Democratic Theory”, Politics and Society, 29 (1). Bandura, A. (coord.), 1995, Self-efficacy in Changing Societies, Cambridge University Press, Cambridge. Beck, P.A.; Jennings, M.K., 1982, „Pathways to Participation”, American Political Science Review, 76
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Social Participation and Status Crystallization”, American Sociological Review, 21, pp. 458-464. Lipset, S.M.; Raab, E., 1978, The politics of unreason: Right-wing extremism in America, 1790-1977, ediția a II-a, University of Chicago Press, Chicago. McAdam, D., 1986, „Recruitment to High-Risk Activism: The Case of Freedom Summer”, American Journal of Sociology, 92 (1), pp. 64-90. McAdam, D.; McCarthy, J.; Zald, M., 1988, „Social Movements”, în N.J. Smelser (coord.), Handbook of sociology (pp. 695-737), Sage Publications, Newbury Park. McAdam, D.; Paulsen, R., 1993
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
of Sociology, 92 (1), pp. 64-90. McAdam, D.; McCarthy, J.; Zald, M., 1988, „Social Movements”, în N.J. Smelser (coord.), Handbook of sociology (pp. 695-737), Sage Publications, Newbury Park. McAdam, D.; Paulsen, R., 1993, „Specifying the Relationship Between Social Ties and Activism”, American Journal of Sociology, 99 (3), pp. 640-667. McClelland, D.C., 1976, The achievement motive, Irvington Publishers, Halsted Press, New York. Nie, N.H.; Junn, J.; Stehlik-Barry, K., 1996, Education and democratic citizenship in America, University of Chicago Press, Chicago. Oliver, P.; Marwell
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
familiei și condiții decente pentru a învăța copiilor; b) cooptarea părinților din familii sărace în activități din cadrul școlii și al comitetelor de părinți (activități de întreținere și reparații ale școlii, acțiuni de dezvoltare a școlii etc.) - este cunoscut faptul că activismul social - implicarea cetățenilor în activități ale comunității în care trăiesc - crește coeziunea socială și poate avea rezultate pozitive privind dezvoltarea comunitară. În acest caz concret, implicarea părinților în activitățile legate de întreținere și repararea școlilor, precum și în alte acțiuni din
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Principiul este respectat, de asemenea și prin întregul proces de comunicare: tonul profesorului este pozitiv, neamenințător. Elevii sunt încurajați mai degrabă să coopereze decât să intre în competiție. Întreaga atmosferă este îmbogățită prin muzică, astfel creându-se o stare de activism relaxat (psihorelaxare concentrată pe obiect). Integralitatea dinamică, structurată și ierarhică - partea în întreg și întregul în parte. Acest principiu se referă atât la sistematizarea materialului de studiu din manual într-o abordare globală, cât și la comportamentul formatorului. Globalitatea/integralitatea
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
din această experiență? DIAGRAMA VENN O “diagramă Venn” este formată din două cercuri secante mari. Ea poate fi folosită pentru a arăta asemănările și diferențele între două idei sau concepte. EXEMPLU: Tema-Dreptunghiul, clasa a VII-a. Metodele active acordă valoare activismului subiectului: valorifică gândirea critică / creativitatea; presupun complementaritate - relații; presupun colaborare - cercetare comună. Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacțiunea dintre mințile participanților, dintre personalitățile lor, ducând la o învățare mai activă și cu rezultate evidente. Acest
Metode moderne de predare a matematicii in gimnaziu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Constantin Paula () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1143]