1,484 matches
-
care trebuie să ofere sprijin și simultan să câștige și să cultive încrederea. Doar împlinirea acestor condiții poate asigura funcționarea unei alianțe active, la un nivel profesional care să permită redimensionarea aptitudinilor și calităților pacientului și cultivarea unor noi trăsături adaptative. Revenind la subîmpărțirea în clustere a tulburărilor personalității trebuie menționat faptul că cele aparținând clusterului A au fost cel mai puțin studiate din perspectiva terapeutic-reabilitativă. Puținele date cunoscute MAIER (1999Ă arată utilitatea unor doze mici de neuroleptice în controlul ideilor
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu experiențe ce pot induce spaima. Experiențele au fost repetate (PATRICK, 1993, 1994Ă indicând că răspunsul redus la stimulii fobogeni e o variantă extremă a normalității. Se cere menționat totuși că, în anumite împrejurări, lipsa disponibilității pentru frică poate fi adaptativă. Astfel, cei cu o astfel de caracteristică de multe ori se descurcă foarte bine în luptă. Agresivitatea crescută este și ea considerată un factor fundamentat biologic, la fel ca lipsa fricii și inafectivitatea. Anumite rețele neuronale și sisteme de neurotransmisie
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se descurcă foarte bine în luptă. Agresivitatea crescută este și ea considerată un factor fundamentat biologic, la fel ca lipsa fricii și inafectivitatea. Anumite rețele neuronale și sisteme de neurotransmisie susțin agresivitatea, care este în sine o dimensiune naturală și adaptativă a animalelor și omului. Excesul de agresivitate și mai ales lipsa de control, de autocontrol și modelare, de transpunere în comportamente structurate, eficiente, competitive și integrate social, este o importantă caracteristică a psihopatului. Rata crescută de impulsuri agresive se corelează
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
lor rămîn limitate, izolate, rutiniere, aceste ființe neizbutind să producă răspunsuri creatoare la provocările mediului. Cultura reunește, conform lui McGrew (1992), opt trăsături care sînt asumate și promovate exclusiv de ființa umană, și anume: inovare producerea de noi răspunsuri comportamentale, adaptative, pe baza unor noi opțiuni atitudinale și valorice; diseminare achiziționare de la "inventator" și transfer către "celălalt", printr-un proces interindividual; standardizare elaborarea unor patternuri consistente și referențiale, printr-un proces intragenerațional; durabilitate conservare în timp, în cadrul unei generații; difuziune răspîndire
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
altul, printr-un proces intergrupal; tradiție persistența de la inovator la generația următoare, prin intermediul unui proces intergenerațional; nonsubzistență transcende subzistența, nefiind dependentă de registrul biologic; naturalețe patternurile se nasc în mod firesc, răspunzînd unor nevoi umane și sociale, în urma unor solicitări adaptative. Începînd cu anii '20 s-a pus mult accent pe conexiunea dintre cultură, văzută în sens larg (incluzînd economia, sociopolitica și ecologia) și personalitatea umană, mediată de procesul de socializare. în acest sens, s-au desprins patru direcții de abordare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
biserică etc.). Deseori apar conflicte între subiectul individual și agenții socializării, negocierea tacită între cele două tabere încheindu-se, cel mai adesea, cu victoria simbolică a agenților socializanți, care activează la nivel individual comportamente acceptabile. Enculturația are și o valoare adaptativă, înzestrîndu-l pe subiect cu acele strategii identitare care îl vor ajuta să activeze, atunci cînd scenariul de viață o cere, cele mai funcționale opțiuni comportamentale, favorizînd integrarea mai adecvată în grupurile de referință. Spre deosebire de enculturație, aculturația desemnează procesul prin care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cît relația sau negocierea ce are loc între subiect și stimul. Nici unul dintre cele două elemente implicate în tranzacție nu poate fi studiat separat. Astfel, proprietățile obiectului perceput sînt un produs al interrelației experienței subiectului cu stimulul prin intermediul unei tranzacții adaptative. 4.2. Cercetări care pun în evidență relativismul cultural în privința iluziilor optice Primele studii care anticipau o asemenea poziție teoretică au fost derulate încă de la sfîrșitul secolului al XIX-lea în unele cercetări antropologice. Investigațiile evocate doreau să evidențieze în ce măsură
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
organization: Software of the mind (2001), G. Hofstede a adăugat și o a cincea pereche de dimensiuni: perspective pe termen lung/scurt. Dacă primul pol al acestui continuu (PTL) descrie culturile alcătuite din subiecți sociologic majoritar orientați spre moderație, spirit adaptativ, orientarea spre recompense viitoare, cel de-al doilea (PTS) lămurește cum opțiunea implicită a membrilor societății este spre tradiționalism, respectarea obligațiilor sociale, pe baza unei atitudini regresive sau centrate pe prezent. Rezumînd succint, modelul lui G. Hofstede inventariază cele mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este definit în Dicționarul de psihologie Larousse ca "stare a unei persoane care este supusă unei ființe sau unui lucru". în acest sens, se face distincția între două tipuri de dependență: a) dependență fizică, ce sugerează o stare cu obiectiv adaptativ ce are drept consecință apariția tulburărilor fiziologice și psihologice intense în cazul în care obiectul dependenței este suspendat, instalîndu-se starea de lipsă. b) dependență psihică, caracterizată printr-o dorință imperioasă de repetare a acțiunii cu obiectul dependenței, în lipsa căruia subiectul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
speciile comportamentale caracterizate de neîncredere instituțională și interpersonală, fatalism public și autism social românesc de astăzi își află explicația și în această raportare duplicitară și instrumentală la "celălalt" necunoscut, achiziționată după lungi decenii de supunere consimțită tacit și de dezangajare "adaptativă". Totodată, pregnanța colectivismului în cele două loturi de subiecți ilustrează cît de importantă este integrarea în rețeaua "semnificativă", accesul la "clanul care contează", ca premise ale reușitei sociale, în dauna strategiilor meritocratice proprii individualismului. Dincolo de corelațiile standard probate în alte
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
deschiderea de sine indică o strategie prin care subiectul nu își poate exprima autentic poziția personală, ci doar aparența unei "sincronizări" cu "celălalt semnificativ", într un climat general de părelnicie interpersonală. Studiile anterioare similare au semnalat, de altfel, puternicele implicații adaptative ale unui asemenea proces de relaționare, care pe filiera cinismului social și a automonitorizării crescute poate suplini deficitul de integrare apreciativă în grupurile relevante și poate reașeza, pe termen scurt, nivelul satisfacției în viață (Leung, Bond, 2004), chiar dacă această remodelare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
viață au atras după sine și un nou mod al oamenilor de a se raporta la realitatea socială înglobantă. Atitudini și comportamente care pînă la acel moment au fost valorizate începeau să-și piardă din importanță, deoarece nu mai erau adaptative, nefiind încurajate de regimul comunist sau, mai mult decît atît, fiind chiar pedepsite de acesta. Ierarhia valorilor sociale a suferit, astfel, prefaceri radicale, în urma procesului de reașezare la condițiile impuse de noua ordine social-politică. Conform opiniei lui Schwartz, Bardi și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
împlini nevoia respectivă. De exemplu, s-a observat că persoane care au suferit lipsuri financiare și nedreptăți sociale atribuie o importanță mai mare bogăției și menținerii ordinii sociale. Prin urmare, procesul de formare și schimbare a valorilor este un proces adaptativ, în care acționează cîțiva factori importanți care pot induce diferențe în sistemul de valori, atît la nivel individual, cît și intercultural. Un astfel de factor îl constituie diferențele de religie. Ca tendințe structurale, s-a observat că țările romano-catolice din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
un coeficient 0,94, împreună cu Anglia, Polonia și Slovacia. Trebuie menționat că deși aceste țări manifestă o anumită similaritate cu ierarhia transculturală, aceasta nu înseamnă că țările respective au valori sau caracteristici culturale asemănătoare. Ierarhia universală a valorilor accentuează funcția adaptativă a valorilor sociale în procesul de funcționare eficientă a individului în societate. Pentru a susține această teorie, Schwartz (2001, p. 287) a adus în discuție trei argumente importante: 1. nevoia de cooperare și susținere în relațiile primare ale individului; 2
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
anului 1989", care aveau atunci 20 de ani (actuala generație "35") și care au internalizat o experiență socioistorică aparte, fiind pregătiți să "intre" într-o lume care imediat după 22 decembrie 1989 s-a pulverizat, fiind nevoiți "să reinventeze" strategii adaptative și să contureze noi nișe de dezvoltare biografică. Realizarea eșantioanelor regionale reprezentative pentru Regiunea Vest (județele Timiș, Caraș Severin, Arad, Hunedoara) a constituit o provocare metodologică, structura finală combinînd cote proporționale în funcție de gen, subintervale de vîrstă (+/2 ani/cohortă) și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
al conștiinței, emoției, judecății și acțiunii, și se organizează într-un întreg distinct, în raport cu alte unități, în pofida background-ului social și material moștenit". în schimb, self-ul interdependent este holist, mai puțin analitic, subiectul fiind mai sensibil la context, mai adaptativ. Conform evaluării aceluiași C. Geertz (1973/2001, p. 94), "există două moduri de a avansa de la adevărul primitiv. Unul este cel moștenit de la greci, care presupune o rafinare progresivă a ideii de cauzalitate într-un mod care sfîrșește într-o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în plan public la exteriorizarea propriilor convingeri și manifesta o conduită conformistă (manifestînd o divergență între valori, atitudini, opinii și comportamente), dar în plan privat își redobîndea autonomia (comportîndu-se convergent cu propriile sale convingeri). Această ambivalență, care avea un rol adaptativ și defensiv deopotrivă, prin rutinizarea sa, a devenit însă dăunătoare, întreținînd o duplicitate expresivă naturală, transmisă intergenerațional prin mecanismele socializării (Gavreliuc, 2004). 11.3. Conceptul de self Cum s-a subliniat în numeroase rînduri pe parcursul acestei cărți, diferențele interculturale influențează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
comportamentale inhibante pentru inițiativele ce îndeamnă la asumarea pe scena socială a unor roluri active și responsabile și care, dacă sînt totuși urmate, nu sînt întărite simbolic, ci, dimpotrivă, depreciate. învățînd implicit experiența eșecului rutinier în sarcini, în afara strategiilor identitare adaptative (disonanță cognitivă, externalism atribuțional, dependență simbolică față de parteneri semnificativi de relație), subiectul se integrează astfel într-un proces de grup în care negociază rolul celui copleșit de o lume care nu îl ascultă, nu îl înțelege și căreia nu îi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dependent, definit de obligații și cerințe sociale coercitive. Instabilitatea se manifestă în aria sensibilității afective, ca și în cea atitudinală și comportamentală, fiind atât produsul structurării individuale (al predispozițiilor constituționale ale tipului de sistem nervos), cât și rezultatul unor dificultăți adaptative apărute în cadrul relațiilor interpersonale familiale sau al proceselor de integrare socială. Tendințele către instabilitate apar amplificate în cazul unor familii dezorganizate, caracterizate prin spirit de dezordine, conduite antisociale și deficit afectiv, contribuind uneori la agravarea comportamentului deviant și la transformarea
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
simplu, cu eliberare de energie chimică. Conform fiziologilor și biochimiștilor, la nivelul ciclului Krebs se întâlnesc atât compuși din descompunerea glucidelor, cât și compuși rezultați din degradarea proteinelor și a lipidelor. Ciclul Krebs este, în opinia specialiștilor, un mecanism biochimic adaptativ, prin care un principiu alimentar poate să se transforme în altul, pe calea unor reacții reversibile, cu produși intermediari comuni. Astfel, în ciclul Krebs pot apărea sau dispărea cantități apreciabile de glucide, lipide sau proteine. Ciclul Krebs este esența metabolismului
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
Profunde și superficiale eă Pozitive și negative; f) Mai mult/puțin "înțelese"; După particularitățile individuale ale sportivilor: a) Structura personalității; b) Nivelul pregătirii psihice c) Nivelul pregătirii specifice; După calitate: a) Pozitive, favorabile performanței; b) Negative, defavorabile performanței; După modalitatea adaptativă a comportamentului: a) Reacții spontane bă Răspunsuri intenționale După distanța față de "normal": a) în zona de confort psihic; b) la unul din capetele scalei; c) dincolo de limitele scalei; Stările modificate de conștiință; 2. Reglare și autoreglare Termenii de reglare și
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
de a înțelege, de a pătrunde sensurile existenței sale. Numai satisfacerea nevoilor de primul gen reprezintă cunoaștere într-un sens propriu al termenului. Numită în Trilogia cunoașterii „cunoaștere paradisiacă”, ea este adecvată obiectului și tocmai prin aceasta își realizează funcția adaptativă. Deși se acumulează în timp și înregistrează o dezvoltare excepțională în era tehnico-științifică, cunoașterea caracterizată prin adecvarea la obiect, în orizontul vieții active a omului, nu are o dimensiune propriu-zis istorică. Omul devine o ființă autentic istorică doar în celălalt
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
afective și cu probleme pe termen lung în ceea ce privește dezvoltarea personalității. Din toate aceste studii tragem concluzia că evoluția depresiei în adolescență este legată de efectul negativ pe care îl are aceasta asupra dezvoltării și controlului dinamicii pubertare, afectând astfel capacitățile adaptative ulterioare. Prognosticul este departe de a fi atât de favorabil precum s-a putut afirma mai înainte. Într-un anumit număr de cazuri EDM-ul adolescentului reprezintă primul episod al unei tulburări de dispoziție uni sau bipolară, mai ales atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
frustrare dar și mai mult la recrudescențele pulsionale interne se regăsește la mulți adolescenți cu tentativă de suicid. Ea este descrisă ca o „slăbiciune a Eului” care nu poate face față și care, datorită unei proaste funcționări a mecanismelor sale adaptative sau defensive, nu poate construi o strategie suplă de deplasare, de regresie, de sublimare, care să asigure astfel continuitatea funcționării psihice. Rupturii externe îi coincide o stare de ruptură internă. Această ultimă stare exprimă vulnerabilitatea psihică observată adesea la adolescenții
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Activitățile de joc și educative desfășurate în mediul familial cu copilul cu handicap sunt menționate, dar fără a reieși caracterul sistematic al acestor activități. Un loc nesemnificativ în enumerările prezentate îl ocupă activitățile vizând creșterea nivelului autonomiei personale, dezvoltarea deprinderilor adaptative esențiale. Este semnalată insuficiența serviciilor de recuperare existente în comunitate. Acțiunile vizând calitatea vieții persoanei cu handicap aflate în familie, în lumina datelor de mai sus, se cer orientate spre realizarea profesionalizării activității asistentului personal. În prima etapă se impune
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]