582 matches
-
a "eroului" lovinescian. Înainte de orice, teatralizarea narațiunii se realizează, la fel, tot prin procedeul povestirii "în ramă", datorită căruia naratorul își prezervă privilegiul de martor-spectator (pretins obiectiv, fiindcă neimplicat) al unui episod dramatic trăit (și povestit) de altcineva. 3.2. "Addenda" la un repertoriu de situații dramatice În Remușcarea, de pildă, scenariul e identic, cu diferența că prietenul naratorului propriu-zis (nemaifiind scriitor, ca Leon, ci pictor) nu "citește" dintr-un jurnal, dar relatează prin viu grai (cu o "străină gură") o
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
parte din numele președintelui Asociației, ca semn al succesiunii spirituale. Stefan Arteni a primit marele premiu al Ministerului Afacerilor Externe al Japoniei în 1996 și în 2005, și marele premiu al Consulului General al Japoniei la Los Angeles în 2002. ADDENDA 1. Triumful capodoperei Gîndirea oficială, căzută în patima ideologizării și a intereselor de grup, poartă război cu capodopera. Faptul decurge din confuzia regretabilă a valorilor, fenomen provocat cu intenție în modernitate și, mai cu seamă, în postmodernism, din dorința unui
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
4 Timpul / 209 Durata: două tipuri / 210 Motivația acestei distincții / 211 Cronologia: întrerupere și paralelism / 213 Succesiunea logică / 214 5 Locația / 215 6 Remarci și surse / 218 4 Postfață: Pledoarii pentru folosirea naratologiei în Analiza culturală / 221 INFORMATII SUPLIMENTARE / 227 ADDENDA LA ROMANCIERII OLANDEZI CITAȚI / 229 BIBLIOGRAFIE / 231 INDEX DE NUME / 239 Cuvînt înainte Cartea profesoarei Mieke Bal1 este primul tratat de naratologie tradus în limba română, un demers nu numai binevenit ci chiar salutar. Pentru că, deși accentul în critica literară
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
exemplu de demers retoric direcționat către destinatarul narațiunii. Naratologia și studiile culturale Carlisle și Schwartz (1994) oferă o colecție reprezentativă pentru uzul naratologiei pe un fundal de multiple considerații culturale. Vezi și Bal (1997), unde problema conexiunii este analizată explicit. Addenda la romancierii olandezi citați J.M.A. Biesheuvel (n.1939) vine dintr-un mediu creștin protestant. A studiat dreptul și mai apoi a lucrat ca marinar. Acum este scriitor, apărînd la televizor și ținînd lecțiuni publice. În operele sale, parțial autobiografice
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cuvine să fie, pe cît posibil, clar și scurt. De pildă: P. PAPINI STATI ACHILLEIS RECENSVIT ALDO MARASTONI BSB B. G. TEUBNER VERLAGSGESELLSCHAFT 1974 sau: FLAVII SOSIPATRI CHARISII ARTIS GRAMMATICAE LIBRI V EDIDIT CAROLUS BARWICK EDITIO STEREOTYPA CORRECTIOR EDITIONIS PRIORIS ADDENDA ET CORRIGENDA COLLEGIT ET ADIECIT K. KÜHNERT LIPSIAE IN AEDIBVS B. G. TEVBNERI MCMLXIV Titlul operei este precedat de numele autorului, În cazul genitiv. Nu există un raport sintactic Între titlul operei și numele editorului: ar fi fost o eroare
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
posibilă sugestie de miniroman epistolar, cuprinsă arbitrar în Dicționarul onomastic la articolul Byron. Respectiva lucrare bazată pe reconstituirea corespondenței, amintește de Scrisorile anonime caragialiene, constituite ca hipotext, pe același principiu, și pentru schița lui Al. O. Teodoreanu, Manevre. Similar, în Addenda romanului Redingota, alipirea și\sau contrastarea declarațiilor, a notelor zilnice, a fragmentelor de scrisori, telegrame sau jurnale întregește palimpsestic portretul eroului și rotunjește semnificația ironică a textului. Modelul inițiat de Caragiale este urmat îndeaproape și de Costache Olăreanu care îl
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de fiecare zi"34. La îndemână și extrem de eficientă a fost recurgerea la manevrele caragialiene de configurare a politicului. Astfel, însemnătatea activității antifasciste desfășurate în apropierea Târgoviștei de către nesupusul profesor german Erich, este deplin luminată prin expunerea obiectivă, abia în Addenda romanului, a cazului Mihail Buzdugan-Comănești, politicianul "de la care atârna ...viitorul țării" și care și-a ratat misiunea istorică din cauza unei amante dromomaniace. Ajuns în spațiul românesc "balcanic", Erich Vogelbach, profesorul de logică din München, pare o reîntrupare a scrutătorului Caragiale
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
îi luă mai puțin de un minut să găsească răspunsul. Îl informă pe Thom, care la rândul lui, anunță cu voce tare: - Articolul era despre circ și cuprindea toate detaliile: ore de începere, program, biografii ale protagoniștilor. Chiar și o addendă cu privire la securitate. - La naiba, se înfurie Rhyme. Asta făcea! Se documenta. Iar permisul de trecere? Era pentru accesul în culise. Începu din nou să studieze tabla cu indicii. - Da! Acum m-am prins. Victimele. Ce reprezentau? Ocupații de circ. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
o șuviță tulbure și călduță de trascău, la o distanță considerabilă de tortura travaliului și de agitațiile țigăncii: Muierilor le e frică de nălucile șotioase, care se arată în casele pustii..., a fost sublinierea sa. Gigel-ciobanul nu reținuse și o addenda emisă de Kalia: muierilor le era și mai frică de medicul înveșmântat în alb, ca o stafie, bărbat școlit, dar neputincios în a cunoaște misterele nașterii, a cărui neștiință medicală socialistă se poticnise, evidențiindu-se, pe când încerca să nimerească luna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
urmărirea mutațiilor diacronice suferite de configurația de mitologeme constitutive ale acesteia. Pe lângă unitățile mitologemice infrastructurale ale memoriei colective originea, continuitatea, unitatea, independența, spiritualitatea lucrarea va urmări și evoluția în timp a logicii de periodizare a trecutului românesc, precum și a diferitelor addenda și corrigenda aduse în gestiunea socio-politică a trecutului prin inserții și extirpări în conținutul memoriei colective. Vom argumenta că originea comună, continuitatea istorică, unitatea etnică, culturală și statală, independența politică și spiritualitatea reprezintă cadrele arhetipale mitologemice pe baza cărora este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
identitatea românească cuprinde și componenta creștină. [După Marea Schismă din 1054] românii vor opta pentru ortodoxie. [...] Identitatea românească primea astfel o nouă formulare, devenind o combinație între latinitatea de origine occidentală și ortodoxia răsăriteană" (Mitu et al., 1999, p. 13). Addenda postcomunist. În deplin acord cu legea actualizării politice a memoriei colective, imaginea sancționată statal asupra trecutului românesc a fost acomodată noii condiții socio-politice a societății românești postdecembriste. Iradiindu-se în straturile profunde ale conștiinței istorice românești, trei noi idei inter-relaționate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
provocărilor modernității la care era supusă Ecclesia. În acest sens, se impunea extinderea studiilor dedicate relației dintre autoritatea eccleziastică și autoritatea intelectuală, fără a modifica articulațiile majore ale volumului, păstrându-se, astfel, nucleul său germinativ. În plus, am lărgit corpusul addendei teologice, prin cuprinderea unor figuri reprezentative ale elitei, care vin în prelungirea studiului istoriei intelectuale românești interbelice și a raportului dintre intelectualitate și Biserică. Totodată, studiul asupra elitei românești nu avea cum să ocolească și abordarea unor aspecte specifice ale
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
din oglindă / 7 Speculum. Teorii moderne ale imaginarului (câteva repere) / 21 Speculum speculorum. Elemente pentru o nouă lectură a imaginarului / 77 Speculum mundi. Imaginarul medieval în scrierile din Țările Române / 99 Camera oglinzilor. Ieșirea din medievalitate și paradoxurile imaginarului / 187 Addenda. Speculum memoriæ / 201 Bibliografie / 215 Resumé / 231 Abstract / 233 Prezentare Drumul din oglindă Cuprinsul acestei cărți, pe care cititorul tocmai l-a văzut, divulgă el însuși un loc comun al ei, semnalat din titlurile capitolelor printr-un substantiv, speculum sau
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de frica de oglindire în ea a ființei și a chipurilor alterității sale? Este posibil ca aspectele controversate ale imaginarului să fi apărut din spaima în fața necunoscutului, din noi și din ceilalți? Tot paradoxal, el, imaginarul colectiv, își continuă istoria. Addenda Speculum memoriæ În memoria profesorului Dan-Horia Mazilu (20 aprilie 1943 - 16 septembrie 2008) Careul singurătății. Despre puterea medievală 28 Dacă în spectacolul politic din societatea contemporană, "gloria" puterii și fascinația ritualurilor ei se amestecă indiscernabil cu "guvernarea" (oikonomia), cu gestiunea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
1. Pictura, fotografia și filmul: particularizări / 230 2. Determinarea ontologică a picturii / 232 3. Compoziția artei fotografice și determinarea valorilor artistice / 239 4. Arhitectonica ontologică a operei cinematografice / 246 5. Clarificări în privința arhitectonicii ontologice a operei de artă vizuală / 256 Addenda De ce o stratificare ontologică a operei de artă / 261 Afterword / 265 Bibliografie / 271 Mulțumiri Publicarea primei mele cărți de specialitate vine în urma unui efort colectiv. De aceea doresc să îmi exprim recunoștința față de cei care m-au îndrumat și au
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
stratul obiectelor reprezentate, prin care elementele și tropii ontologici ai operei sunt activați oferind expresivitatea cu ajutorul libertății jocului. Prin aceasta se garantează unitatea operei de artă, a dublei existențe a obiectului de artă, indiferent de forma artistică sub care apare. Addenda De ce o stratificare ontologică a operei de artă? Stratificarea ontologică a operei de artă duce la o tensiune creativă. În primul rând, se încearcă protejarea și definirea autonomiei operei, iar în al doilea rând, în ciuda oricărei subsumări a operelor, se
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
să mulțumesc celor care s-au aplecat cu răbdare asupra debutului meu după cum urmează: Elena Popoiu: Profesorul Alexandru Mânăstireanu, „Călător... prin vâltoarea vremii”, Ion N. Oprea, Consăteanul meu, prof. Al. M., debut literar la vârsta de 90 de ani, și Addenda la cartea „Călător... prin vâltoarea vremii”, Constantin Ostap, O viață de om... așa cum a fost și Ion Hurjui: Memoriile, plus dl. Lucian Vasiliu din Iași” vol. II, pp. 14/15. Alexandru Mânăstireanu in memoriam 28octombrie 2011. În seara aceasta, la
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Pricop din Duda Epureni, Huși, nr.63, mai 2007, p.20. * „Vestea bună” la 6 ani de la apariție, nr.64, iunie 2007, p.1 (4-5). În numărul 60 consăteanul lui Al. Mânăstireanu a prezentat volumul profesorului. Acum se oferă o addenda la cartea „Călător prin vâltorile vremii...” nr.64, iunie 2007, p.15. *Orizonturi, nr.64, iunie 2007, p.17-19. *Aniversare și un larg protest public, nr.64, iunie 2007, p.20. *Alina Mihaela Pricop - o carte document în paradoxul tranziției
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
pentru Regia Națională a Pădurilor și pentru organizațiile vânătorești legal constituite și afiliate la Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, pe baza oricăror documente valabile în anul 1998, care atesta acest fapt (contracte de dare în folosința, addenda la aceste contracte, dovada plății tarifelor de gestionare sau orice document legal care poate dovedi aceasta calitate). ... (3) În cazul în care fondurile de vânătoare înscrise în documentele prevăzute la alin. (2) au fost rearondate în baza Ordinului ministrului apelor
ORDIN nr. 657 din 1 septembrie 1998 pentru aprobarea Reglementărilor privind criteriile de atribuire a dreptului de gestionare a fondurilor de vânătoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122388_a_123717]
-
Articolul 1 Se aprobă continuarea finanțării în anul 1998 a cheltuielilor pentru lucrările efectuate privind participarea la construirea Combinatului minier de îmbogățire a minereurilor acide cu conținut de fier de la Krivoi Rog - Ucraina, până la încheierea Addendei la Protocolul româno-ucrainean, semnat la Kiev la 5 mai 1994 și aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 219 din 18 mai 1994 , din fondurile prevăzute cu această destinație în bugetul de stat pe anul 1998. Articolul 2 Finanțarea cheltuielilor prevăzute la
HOTĂRÂRE nr. 286 din 27 mai 1998 privind aprobarea continuării finanţării în anul 1998 a cheltuielilor pentru îndeplinirea angajamentelor guvernamentale privind construirea Combinatului minier de imbogatire a minereurilor acide cu conţinut de fier de la Krivoi Rog - Ucraina. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120827_a_122156]
-
urmărirea mutațiilor diacronice suferite de configurația de mitologeme constitutive ale acesteia. Pe lângă unitățile mitologemice infrastructurale ale memoriei colective - originea, continuitatea, unitatea, independența, spiritualitatea - lucrarea va urmări și evoluția în timp a logicii de periodizare a trecutului românesc, precum și a diferitelor addenda și corrigenda aduse în gestiunea socio-politică a trecutului prin inserții și extirpări în conținutul memoriei colective. Vom argumenta că originea comună, continuitatea istorică, unitatea etnică, culturală și statală, independența politică și spiritualitatea reprezintă cadrele arhetipale mitologemice pe baza cărora este
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
identitatea românească cuprinde și componenta creștină. [După Marea Schismă din 1054] românii vor opta pentru ortodoxie. [...] Identitatea românească primea astfel o nouă formulare, devenind o combinație între latinitatea de origine occidentală și ortodoxia răsăriteană" (Mitu et al., 1999, p. 13). Addenda postcomunist. În deplin acord cu legea actualizării politice a memoriei colective, imaginea sancționată statal asupra trecutului românesc a fost acomodată noii condiții socio-politice a societății românești postdecembriste. Iradiindu-se în straturile profunde ale conștiinței istorice românești, trei noi idei inter-relaționate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
I, ed. cit., p. 201. 71 Idem, Opere II, ed. cit., 1943, p. 179. 72 Iosif Cheie-Pantea, Repere eminesciene, ed. cit, p. 40. 73 Platon, Banchetul, ed. cit., p. 86. 74 Mihai Eminescu, Fragmentarium, Ediție după manuscrise, cu variante, note, addenda și indici de Magdalena Vatamaniuc, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981, p. 76-77. 75 Iosif Cheie-Pantea, Repere eminesciene, ed. cit., p. 45. 76 Mihai Eminescu, Opere II, ed. cit., p. 179. 77 Platon, op. cit., p. 103. 78 Mihai Eminescu, Opere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
București, Editura Academiei R.S.R.,1977. * Eminescu, Mihai, Opere IX, București, Editura Academiei R.S.R., 1980. * Eminescu, Mihai, Opere XV, București, Editura Academiei Române, 1993. * Eminescu, Mihai, Opere XVI, București, Editura Academiei R.S.R., 1989. * Eminescu, Mihai, Fragmentarium, Ediție după manuscrise, cu variante, note, addenda și indici de Magdalena Vatamaniuc, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981. * *** Eminescu. O sută de documente noi, Ediție îngrijită de George Muntean, București, Editura Eminescu, 2000. * "Manuscriptum", anul XXII (1991), nr. 1 (82), Număr special Eminescu Poezii inedite, Ediție de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Viorel Grecu, Prefață de Paul Cornea, București, Editura Univers, 1975. * Caillois, Roger, Mitul și Omul, Traducere din limba franceză de Lidia Simion. Cu o prefață a autorului, București, Editura Nemira, 2000. * Caracostea, D., Arta cuvântului la Eminescu, Ediție îngrijită, note, addendă bibliografică și indice de nume de Nina Apetroaie, Studiu introductiv de Ion Apetroaie, Iași, Editura Junimea, 1980. * Caracostea, D., Creativitatea eminesciană, Ediție îngrijită de Ion Apetroaie, Iași, Editura Junimea, 1987. * Caraman, Petru, Pământ și apă contribuție etnologică la studiul simbolicei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]