581 matches
-
doar de luni și vom pune la ordinea zilei alegerea biuroului. Mulți din colegii noștri au arătat dorința de a face un act de curtenire către M.S. Regele și către A.S.R. Principele Leopold de Hohenzollern precum și către A.S. Principele addenda 257 Ferdinand. Să mergem dar la ora 1, împreună cu d nii senatori la Palat și să depunem respectuoasele noastre omagie. (Aplauze unanime.) ședința viitoare va fi luni, la 17 noiembrie. (D.AD., nr. 1, 18 noiembrie 1886, pp. 1-3. Mesagiul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
materiale de istorie și muzeografie, IX, 1972, pp. 267-273). românia calendar pe anul 1885 sărbătorile calendarului iulian („stil vechi“) Ianuarie: 1, Sf. Vasile; 6, Botezul Domnului; 7, Sf. Ion Botezătorul; 30, Sf. Vasile, Grigore și Ioan; Februarie: 2, Întâmpinarea Domnului; addenda 277 Martie: 17, Duminica Floriilor; 24, 25 și 26, Sf. Paște; Aprilie: 23, Sf. Gheorghe; Mai: 2, Înălțarea Domnului; 12 și 13, Sf. Treime; 21, Sf. Constantin și Elena; Iunie: 24, Nașterea Sf. Ioan Botezătorul; 29, Sf. Petru și Pavel
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Calea Văcărești, 159; ” 41, str. Bravului, 13; ” 42, str. Campoducelui, 24; ” 43, str. Vitanul, 1; ” 44, str. Iepurilor, 15; ” 45, str. Olteni, 62; ” 46, str. Lucaci, 59; ” 47, str. Zefirului, 10; ” 48, str. Delea-Vechie, 15; ” 49, șos. Iancului, 68; 280 addenda Circumscripția 50, șos. Pantelimon, 53; ” 51, șos. Colentina; ” 52, șos. Mihai-Bravul, 36; ” 53, str. Traian, 7; ” 54, Calea Moșilor, 188; ” 55, Calea Călărașilor, 24 (p. 204). Populația orașului este de 177 646 locuitori (potrivit recensământului din 1878), dintre care 82
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
din București: 21 037, repartizate astfel pe sectoare: Culoarea Roșie, 1 430 imobile ” Galbenă, 4 857 imobile ” Verde, 3 891 imobile ” Albastră, 5 175 imobile ” Neagră, 5 681 imobile. După data construcției: 1400-1800: 635 imobile; 1800-1830: 3 963 imobile; 282 addenda 1830- 1840: 2 492 imobile; 1840-1850: 3 064 imobile; 1850-1860: 3 673 imobile; 1860-1870: 3 730 imobile; 1870-1875: 1889 imobile (p. 206). ghidul capitalei Academia Română, Palatul Universității; Agenția austriacă de navigație (Bateaux à vapeur), str. Academiei, 41; Arhiepiscopia catolică, Calea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Villacros, I., avocat, deputat, str. Luterană, 21; Vitzu, N. Al., medic, str. Luterană, 5; Vlădescu, Al., avocat, str. Brezoianu, 18; Voinescu, S., colonel, str. Cozma, 18; Vrăbiescu, N., avocat, str. Lipscani, 21; Vulturescu, Gr., avocat, deputat, str. Mercur, 7; 300 addenda Wachmann, Ed., directorul Conservatorului, str. Palatului, 1; Weiss, tipograf, str. Puțu cu Plopi, 7; Wiest, J., profesor de muzică, str. Izvor, 8; Wiest, L., violonist, profesor la Conservator, str. Bateriilor, 11; Xenopol, N., publicist, bibliotecar la Biblioteca Națională, str. știrbei-Vodă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
domnișoara), doctor în medicină, str. Cosma, 16; Darvari, str. Calomfirescu, 7; Demosthene, A., str. Regală, 9; Dimitrescu, A., Calea Călărași, 3; Dimitrescu Severeanu, C., chirurg, profesor la Facultate, str. Batiștea, 4; Dimitrescu, șt., str. Apolodor, 10; Drăghiescu, D., medic la addenda 307 Maternitate, str. Victoriei, 119; Drasch, A., str. Bibescu-Vodă (hotel Avram); Fichenbaum, S., str. Corbu, 12, Erdreich, H., str. șelari, 9; Felix, I., profesor la Facultatea de Medicină, medic-șef al orașului, vicepreședinte al Consiliului de igienă, specialist în nașteri
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
șerban-Vodă, 42; Westfried, Fr., str. Lipscani, 78; Ziteos, C., str. șelari, 2 (pp. 349-350). Monetăria Statului: șoseaua Kisseleff. Director: M.C. Pilidi (p. 353). Muzee: Muzeul de Antichități, Palatul Academiei; Gr. C. Tocilescu, (director); G. Coman (adjunct); Mih. Pantazi (custode); 308 addenda Muzeul de istorie naturală: Gr. ștefănescu (director); S. Georgescu (preparator), S. ștefănescu (adjunct), Radu Saghiu (custode); Muzeul botanic: dr. Brândza (director), C.A. Gotteland (preparator); Muzeul de pictură: Th. Aman (director), I. Moisescu (custode) (p. 353). Oculiști: dr. Fialla, medic
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
seva. Un Millers Crossing și un Hudsucker Proxy nu au cum să aibă aceeași sevă, iar Coenii rareori au îndrăznit să înmoaie vechile tipologii și convenții în niște seve mai moderne. Millers Crossing ar putea fi considerat o addenda perfectă la canonul filmului noir, dacă n-ar veni la cel puțin 30 de ani după ce noir-ul a încetat să mai fie o expresie a condiției contemporane. Așa, e doar o glosă și un exercițiu de decorațiune retro. Probabil că
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
și pentru întreaga viață a patriei pe care o ia ca suprem argument în toate cuvintele și faptele sale istoria noastră care, prin el, acum vorbește răspicat istoriei universale, La mulți ani!“ („Flacăra unei credințe curate“, Luceafărul, 30 ianuarie 1982) ADDENDA ACHIM Ionel, prof. univ. „Pe acest fond creșterea rolului conducător al partidului apare ca o trăsătură caracteristică și totodată, ca un proces necesar în etapa actuală, proces necesar ce decurge din însăși forța și capacitatea partidului, de a exprima interesele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de programe culturale, iar programele culturale sunt opera oamenilor de cultură, după cum și politica în cultură, strategia culturală cure ar trebui să constituie o preocupare a Ministerului Culturii are și ea nevoie de sprijinul oamenilor de cultură. A.B.Pe când addenda la Istoria Literaturii Române promisă de Dumneavoastră? La ce lucrați în prezent? Nu pot răspunde acum la această întrebare, pentru că, până atunci, este vorba de apariția volumelor II și III (de fapt, sunt VI); dar pentru că ele sunt foarte mari
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
sa anterioară și condiționându-i destinul. Romeo și Julieta, Iuliu Cezar, Richard al III-lea și altele sunt antrenate în turbionul unui proiect generalizat de refacere. Paralel cu fabricarea piesei, „coautorii”, Shakespeare și S., îi întocmesc, cu mijloacele ficțiunii, o Addenda, unde chestiunile de procedură sunt consemnate în pas cu descoperirea și, mai ales, reduse la numitorul metodologic comun: recitirea. Într-un elan de certă ținută borgesiană, „vărul” Shakespeare scrie ca și cum ar citi, eventual ca și cum ar cita. Ineditul Hamlet de-al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
din călătorie, indiferent de gen: eseu, proză sau poezie. Textele acestea vor alcătui un volum ce va fi lansat în toamna anului viitor, 2001, la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt. Ar fi grozav să ajungem acolo, să facem o addenda la peripeția tocmai încheiată. Dar experiența noastră, îmi dau seama, merită mult mai mult decât 10 pagini într-o antologie. Am hotărât deja cu Vasile să ne „combinăm” notele din jurnalul pe care l-a ținut fiecare într-o narațiune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
I, ed. cit., p. 201. 71 Idem, Opere II, ed. cit., 1943, p. 179. 72 Iosif Cheie-Pantea, Repere eminesciene, ed. cit, p. 40. 73 Platon, Banchetul, ed. cit., p. 86. 74 Mihai Eminescu, Fragmentarium, Ediție după manuscrise, cu variante, note, addenda și indici de Magdalena Vatamaniuc, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981, p. 76-77. 75 Iosif Cheie-Pantea, Repere eminesciene, ed. cit., p. 45. 76 Mihai Eminescu, Opere II, ed. cit., p. 179. 77 Platon, op. cit., p. 103. 78 Mihai Eminescu, Opere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
București, Editura Academiei R.S.R.,1977. * Eminescu, Mihai, Opere IX, București, Editura Academiei R.S.R., 1980. * Eminescu, Mihai, Opere XV, București, Editura Academiei Române, 1993. * Eminescu, Mihai, Opere XVI, București, Editura Academiei R.S.R., 1989. * Eminescu, Mihai, Fragmentarium, Ediție după manuscrise, cu variante, note, addenda și indici de Magdalena Vatamaniuc, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981. * *** Eminescu. O sută de documente noi, Ediție îngrijită de George Muntean, București, Editura Eminescu, 2000. * "Manuscriptum", anul XXII (1991), nr. 1 (82), Număr special Eminescu Poezii inedite, Ediție de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Viorel Grecu, Prefață de Paul Cornea, București, Editura Univers, 1975. * Caillois, Roger, Mitul și Omul, Traducere din limba franceză de Lidia Simion. Cu o prefață a autorului, București, Editura Nemira, 2000. * Caracostea, D., Arta cuvântului la Eminescu, Ediție îngrijită, note, addendă bibliografică și indice de nume de Nina Apetroaie, Studiu introductiv de Ion Apetroaie, Iași, Editura Junimea, 1980. * Caracostea, D., Creativitatea eminesciană, Ediție îngrijită de Ion Apetroaie, Iași, Editura Junimea, 1987. * Caraman, Petru, Pământ și apă contribuție etnologică la studiul simbolicei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de Ion Nuță. Iași: Junimea, 1980, 460 p. (Eminesciana; 20) * BULGĂR, Gh. Eminescu. Coordonate istorice și stilistice ale operei. Iași: Junimea, 1980, 191 p. (Eminesciana; 21) * CARACOSTEA, D. Arta cuvîntului la Eminescu. Studiu introductiv de Ion Apetroaie. Ediție îngrijită, note, addendă bibliografică și indice de nume de Nina Apetroaie. Iași: Junimea, 1980, 487 p. (Eminesciana; 22) * NEGOIȚESCU, I. Poezia lui Eminescu. Ediția a 3-a. Iași: Junimea, 1980, 183 p. (Eminesciana; 23) * BOGDAN-DUICĂ, G. Mihai Eminescu. Studii și articole. Ediție îngrijită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
sunt puțini cei care, urmare a unor calități deosebite, pot percepe continuitatea acestor stări asupra lor înșile sau a altora. Dar faptul revenirii existente, la nivelul celor mai diverse cultúri a acestui concept, integral sau parțial, dar fenomenologic identic (v Addenda), este un argument în sine pentru valabilitatea conceptului de reîncarnare. II.7. Addenda. Argumente suplimentare Fenomenele expuse în această secțiune se regăsesc fragmentar, incomplet sau simplist tratate în cele mai diverse cultúri, reflectând modul specific de manifestare a unui arhetip
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
stări asupra lor înșile sau a altora. Dar faptul revenirii existente, la nivelul celor mai diverse cultúri a acestui concept, integral sau parțial, dar fenomenologic identic (v Addenda), este un argument în sine pentru valabilitatea conceptului de reîncarnare. II.7. Addenda. Argumente suplimentare Fenomenele expuse în această secțiune se regăsesc fragmentar, incomplet sau simplist tratate în cele mai diverse cultúri, reflectând modul specific de manifestare a unui arhetip. Ca aspect al acestora, moartea prilejuiește atitudini de o similaritate izbitoare în toate
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
1969; Umbra paradisului, Iași, 1970; Nunțile efemere, Iași, 1972; Orfeu plângând-o pe Eurydice, București, 1973; Cartea de copilărire, Iași, 1974; Astralia, Iași, 1976; Fiul lui Eros și alte poezii, Iași, 1978; Oglinda de ceață, București, 1979; Orfeon, Iași, 1980; Addenda la un fals tratat de iubire, postfață Marian Popa, Iași, 1983; Roza eternă, București, 1984; Doamna mea, Eternitatea, Iași, 1987; Fulgerul și cenușa, Iași, 1989; Doamna cu sonetul, Galați, 1993; Între două nopți, Iași, 1995; Muzeul dragostei, Timișoara, 1995; Mirii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
Poeți, 167-169; Constantin Coroiu, Dialoguri, II, Iași, 1980, 205-215; Felea, Aspecte, II, 134-136; Lit. rom. cont., I, 294-295; Sângeorzan, Conversații, 64-72; Virgil Cuțitaru, Spații, Iași, 1981, 191-205; Piru, Ist. lit., 501; Laurențiu Ulici, Persoana poetului, CL, 1983, 5; Al. Călinescu, „Addenda la un fals tratat de iubire”, CL, 1983, 9; Poantă, Radiografii, II, 103-105; Simion, Scriitori, III, 235-243; Al. Călinescu, „Roza eternă”, CRC, 1985, 15; Constantin Pricop, „Roza eternă”, CL, 1985, 12; Tașcu, Poezia, 302-315; Grigurcu, Existența, 113-117; Rotaru, O ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
și `n acest fel pe șeful statului român), el insist`nd pe ideea că „nemții mai au `ncă agenți `n România care `i ajută și cu care lucrează” (Mircea Ciobanu, Convorbiri cu Mihai I al României, Editura Humanitas, București, 1991, „Addenda. Documente”, p. 242). Conducerea „Guvernului Național Român” de la Viena știa că ultimul zbor spre România s-a făcut spre sf`rșitul lunii martie 1945. Două avioane - `ncărcate cu sute de milioane de lei, devize și piese din aur `n cantități
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
15 martie și 24 martie 1945, `n Misiunile lui A.I. V`șinski `n România, ed. cit., pp. 157-162 (documente de la GARF, fond 9401, op. 2, dos. 94, ff. 57-60, 154-158). Perry Biddiscombe, art.cit., pp. 209-210. Mircea Ciobanu, op.cit., la „Addenda. Documente”, pp. 238-240. ASRI, fond „D”, dos. 7494, ff. 176-178, 173 bis-174 bis. Ibidem, f. 174 bis. Vezi Ulrich Burger, „`ntre priorități și realități: Misiunea lui Mark Ethridge `n toamna lui 1945. O evaluare a politicii externe a SUA față de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
său, Ilie-Vlad Sturdza, este un mit (Paltin Sturdza, op.cit., p. 26). Horia Sima, Guvernul Național Român de la Viena, pp. 83-84; Gheorghe Magherescu, op.cit., pp. 38-39. Constantin Lățea, op.cit., p. 188. Vezi și Gheorghe Magherescu, op.cit., pp. 38-39. Mircea Ciobanu, op.cit., „Addenda. Documente”, p. 243. Constantin Sănătescu, op.cit., pp. 184-185. Vezi și Alesandru Duțu, Florica Dobre, op.cit., pp. 52-53, 117; Constantin Lățea, op.cit., p. 188; Gheorghe Magherescu, op.cit., pp. 38-39. `n de acum clasica lucrare despre relațiile româno-germane `ntre 1938 și 1944
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
el susține că sovieticii i-au `ntins `n februarie 1945 o capcană generalului Avramescu, alături de rechemarea sa `n fruntea Armatei a 4-a oferindu-i și postul de prim-ministru al României (Günter Klein, op.cit., pp. 101-102). Mircea Ciobanu, op.cit., „Addenda. Documente”, p. 244. Pentru subiectul epurărilor din armată, vezi Constantin Lățea, „Epurări din armata română. Criterii politice și mijloace de presiune. 1945-1958”, Arhivele Totalitarismului, nr. 1-2/1994, pp. 222-240; Dinu C. Giurescu, România `n al doilea război mondial (1939-1945), Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la unele studii istorice asupra subiectului, pentru a dovedi autenticitatea anumitor fapte - totuși, aceasta trebuia lăsată `n seama profesioniștilor -, lucrarea este o sursă importantă pentru reconstituirea anumitor aspecte legate de `ncercarea unui „23 august invers” `n 1944-1945. Mircea Ciobanu, op.cit., „Addenda. Documente”, pp. 243-244. Capturarea lui Schmidt și a lui Stoicănescu `n timp ce `ncercau să ajungă `n Germania, cu ajutorul avionului românesc pilotat de Dumitru Marinescu, era amintită și de A.I. V`șinski `n memorandumul expediat de la București la Moscova pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]