535 matches
-
apoi zâmbindu-mi. Da, ai dreptate, spuse ea. Te-ai schimbat... față de cum erai înainte. — Ți-am spus că m-am mai maturizat. Sunt și eu adult acum. — Măi, ești grozav! Cum poți gândi astfel? întrebă ea, cu un aer admirativ. Hai să mâncăm! Mi-e foame! Ne-am dus la un restaurant mic din spatele Facultății de Litere și am comandat amândoi meniul fix. — Watanabe, ești supărat pe mine? — De ce să fiu supărat? — Pentru că nu ți-am răspuns la scrisoare. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
interesant. MĂ bucur să particip atît de direct la așa ceva. RĂnit cum e, n-are cum să ne scape. E prea urît pe mare. Plus că i-am luat numărul. — Și chiar o să-l prindeți de unu’ singur? spuse secretarul admirativ. — Și neînarmat, completă doctorul. — FĂră proști de la marele G. — Edgar Hoover exagerează cu publicitatea. Cred că l-am lăsat destul să-și facă de cap. Trage Într-o parte, Îi spuse apoi căpitanului. CĂpitanul Willie trase ambreiajul și barca pluti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
nu are cum să nu-l flateze atenția acordată de o blondă superbă. Așadar, tușește, ia o poziție tipic masculină și zice galant: —Mai dorești șampanie? — Da, te rog! se pisicește Daisy, bătând languros din gene și aruncându-i priviri admirative. Pieptul lui Barney se umflă ritmic, în timp ce ia o sticlă de șampanie din mâna unuia dintre cei doi și-i umple paharul. Să bem! zice el, turnându-și o porție zdravănă. Zâmbindu-și, ciocnesc paharele. Părăsesc în grabă terenul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
zișii savanți. Știu că așa cum este jos, așa e și sus. Și nu există nimic altceva de știut.” Ne oferi țigări de foi cubaneze, de o formă curioasă, nu drepte, ci răsucite, ondulate, deși groase și butucănoase. Scoaserăm câteva exclamații admirative, iar Diotallevi se apropie de rafturi. „Ei”, zicea Agliè, „o bibliotecă minimă, cum vedeți, nu mai mult de vreo două sute de volume, am ceva mai acătării În casa familiei mele. Dar, cu modestie trebuie s-o spun, toate au ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
alăturată și de acolo, prin exteriorul clădirii, sari pe geam în secretariat și deschizi ușa. Am ruga un elev, da’ nu se poate, că acolo sunt și subiectele. - Da, dar știți, se bâlbâie directoarea, secretariatul e la etajul doi... Privirea admirativă pe care mi-o aruncă profesoara de informatică, o brunetă cu frizură modernă, îmbrăcată după ultima modă, mă convinge să-mi risc una din cele șapte vieți ale lanțului karmic: nu-i nimic, e un fleac, iar distanța e mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ascultat. Știu că nu aveți salarii decente, sunt de acord că învățământul e într-o stare jalnică (așa e! de-abia ne putem plăti cheltuielile la bloc!). Știu care vă sunt problemele, pentru că și eu sunt cadru didactic! (fluierături frățești, admirative). Să nu credeți că eu mă descurc mai bine decât dumneavoastră, țipă vorbitorul cu chip osos, ros de ambiție. Îl privesc năucit: poartă un costum elegant, perfect croit după trupu-i deșirat, și o cravată de un roșu-rusesc, care trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
a sărutat mâna și i-a înmânat un pachețel. — Pentru tine cu toate gândurile mele din Africa și de aici. Ce este? s-a apropiat Teofana de o bancă pe care s-a așezat, curioasă să deschidă pachețelul sub privirile admirative ale lui Cezar. Mare i-a fost surpriza când a văzut o mică statuietă din fildeș, ca un bibelou, într-o cutie căptușită cu pluș roșu pe al cărei capac era scris cu litere grecești „Afrodita”. — Vai, ce minunată este
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
prefectul surprins. Ei, iacă, domnilor, sufletul fin și delicat! Vedeți cum se cunoaște imediat?... Și după ce dumeri pe Grigore în câteva cuvinte, goli un pahar de vin pentru uitarea incidentului. Maiorul Tănăsescu strânse peste masă mâna lui Titu în aplauzele admirative ale tuturor. Pe urmă toți își dădură multă silință să explice tânărului ardelean că țăranul îndeobște e așa de ticălos și de încăpățînat în răutăți, că numai forța brută poate să-l înfrîneze de la crimele cele mai oribile. ― Să nu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cu un surâs lui Titu pentru flori. ― Poetul nu se dezminte niciodată! strigă Predeleanu, strângând mâna tânărului Herdelea. ― Mai cu seamă când e vorba de o domnișoară așa de fermecătoare! zise tânărul cu pălăria în mână și cu o privire admirativă către Grigore. Doamna Tecla Predeleanu era mai mișcată ca toți. Îi părea rău că n-a luat și pe copii la gară, să fie de față când pleacă Olga, deși peste câteva zile aveau să plece și ei la țară
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
artei ne dăruiesc forța înălțării peste propria limitare sufletească întru activarea energiilor potență și sub impulsiunea chemărilor hipnotice ale frumuseții ce coboară spre a lumina pașii sinelui aventurat în căutarea spiritului. Capodopera sau opera de artă sunt așezate ex-punându-se reculegerii admirative ca implozii metafizice a căror strălucire eclipsează, într-adevăr, posibilitatea de întrebuințare, de utilizare calculată și eficientă a lor prin încorporarea în mecanismul pragmaticului cotidian. Ele nu pot fi restrânse în perimetrul unui statut oferit de vulgul mundaneității efemere pentru că
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
lemn, toată boazeria casei trosnea, era rece și umed în casă, și toate oglinzile erau acoperite. Ce bine își amintește încă acea lungă duminică ploioasă, pocnetul streșinilor, țăcănitul ceasului cu păstorul și păstorița încremeniți pe emailul albastru, și privirile curioase, admirative ale tuturor, da, în ziua aceea, ea, nu Muti, era cea mai importantă persoană a casei ! Auzea ploaia lovind ferestrele, lovind pavajul, în timp ce urca treptele spre camera ei. A pus mâna pe mânerul complicat al clanței, a intrat, a tras
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
noi În picioare o să Înceapă să-mi placă În armată. Poate. — Se zice că prin ăștia de piele nu trece apa, dacă Îi dai bine cu cremă, Îi răspund ignorînd sfatul lui, fîțÎindu-mă Încoace și Încolo și privindu-mi admirativ Încălțămintea de lux. Îl las privindu-mă cu milă și mormăind acru, În vizuina lui insalubră, Îngropat sub un morman de efecte. CI-stul există fantome În pivniță A venit, ni se spune la raportul de dimineață. CI-stul e În unitate
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
luam de la capăt, bănuind că unii murmurau, poate, în spatele meu: "ăsta are nervi de oțel" sau "e nebun"... Mai târziu, lucrurile s-au mai schimbat. Nu mai aveam insolența jucătorului sigur de el, ci mizam strângând pumnii, în vreme ce, în loc de murmure admirative, bănuiam râsete înăbușite. Acum îmi trebuia toată înverșunarea de care eram în stare ca s-o iau de la capăt. Fiecare pasiune mă sărăcea cu totul, mă aducea în pragul falimentului și îmi trebuia un timp să-mi revin. Dar echilibrul
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
gata să fac pe figurantul indiferent de partitură. Scontam pe orice variantă de recunoaștere a marelui actor și regizor de către tânăra doamnă intens rimelată, care păstorea computerul cu desti nele nevrednicilor debitori ce eram: strigăt uluit, mirare contrariată, excitație naiv admirativă, holbare amuțită etc. Numai la ceea ce a urmat nu mă așteptasem. După ce, aproape sfios, cu o liniște ușor obosită și un desă vârșit respect, artistul i-a relatat problema („Știți, eu nu locuiesc în țară... Dar am aici o locuință
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
2011 Omul-punte și puterea de a admira Uneori se întâmplă să ai cu prietenii revelațiile pe care străinii ți le prilejuiesc în calitate de părinte. Așa cum nu observi cât de iute ți se schimbă copilul și ai nevoie, pentru asta, de mirările admirative ale celor care-l văd numai din vreme-n vreme, la fel ajungi să tresari șocat, după un timp, de evoluția celor pe care credeai că-i cunoști perfect. E foarte greu să accepți că omul pe care-l ai
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
un autor care admiră etanș Biserica Ortodoxă Română, de bună seamă că nu vom afla nimic despre sinuoasele relații ale acesteia cu Partidul și Securitatea. Până și un poet ocult-activist ca Petre Ghelmez, inclusiv revista Tribuna României, beneficiază de inegenuitatea admirativă a lui Costion... Nu trebuie să ne încruntăm prea tare. Mai bine luăm seama la fervoarea cu care scrie el despre „veselia duhovnicească“, ființa credinciosului ca un rug aprins și cerimea (turlei) bisericii, „cum frumos spuneau țăranii vechi“. 23 februarie
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
celor patru fluvii creată de Bemini pentru Piața Navona din Roma. Descopăr, chiar, un magazin cu toalete scumpe care se cheamă "Bemini". Ceva mai departe, într-o altă sală, un Nero de marmură bea vin dintr-o cupă sub privirile admirative ale senatorilor. Statuile se animă și vorbesc la ore fixe, dar numai noaptea când afluența jucătorilor crește. Nu lipsește, constat, nici "David", al lui Michelangelo, o copie la fel de bună cum e aceea din Piața Signoriei de la Florența. Antichitatea este amestecată
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
și cei doi gemeni, prezenți, când o văzuse, făcuse laolaltă o singură grirr.j-iî. Nory observă că Sia se uită sașiu. Înainte aproape de a da bună ziua, întrebă: - Dar ce a pățit dumneaei la ochi? Rim puse ochii lui miopi și admirativi asupra ochilor mici și cafenii ai fetei, care, în adevăr, momentan avea privirea nițel încrucișată, din sforțarea de a se ascunde și preface în fața musafirei nedorite. Rim, firește, constată că ochii erau frumoși și Nory invidioasă. Baba aduse un tacâm
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
darling, delicios“ și-l sărută pe amîndoi obrajii și rotofeiul Își primește fericit premiul, se Întoarce apoi cu paharul lui Juan Lucas În mînă și se duce să-l caute. Străbate living-ul unde e primit cu urale, cu exclamații admirative și e Înconjurat de prieteni, cum s-a obișnuit de o viață Întreagă, pășește fericit rotofeiul, cu obrajii săi trandafirii, dosul mare și sînii ca de femeie, dar e octombrie și el poartă un bluzon de un alb strălucitor și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de scîrbă și, murdărindu-și gulerul cu spuma care se prelingea pe de lături, reuși să Înghită două-trei guri din băutura aceea amară. Apoi zîmbi, fiindcă socotea că acum e prieten la toartă cu toată lumea de pe șantier. Libarcă, printre Înjurături admirative, Îl Întrebă dacă-i plăcuse; Julius Îi spuse că da și mai bău o gură și berea curse iar pe de lături și se tăvăleau cu toții de rîs. Atunci șterse gîtul sticlei și i-o Întinse lui Albinețu, care sosea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
-ți dau jos găleata?“ Și el, care nu dorea altceva decît să se odihnească, ba chiar să renunțe, spuse În mod cu totul inexplicabil că nu și cei de jos izbucniră Într-un hohot de rîsete presărat cu cîteva Înjurături admirative, ba chiar cu aplauze, pe care ei nu le auziră din pricina zgomotului de la betonieră. „Adu-l Înapoi! striga meșterul. Să nu pice tocmai acum inginerul!“ Dar Albinețu spuse: „Haide, Julio“ și Julius era surd la orice zgomot care venea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ea. Domnișoara Gillespie o salută pe Karin cu o fluturare a mâinii. Karin atinse ușor brațul îngrijitoarei. La plecare, Barbara își îndoi degetele spre Weber. Somitate. Deci într-adevăr îl recunoscuse. Weber se întoarse spre Karin, care clătina din cap admirativ. —Îngerul păzitor al fratelui meu. Aș vrea eu, izbucni Mark. Aș vrea eu să mă păzească. De tine. Dacă nu te superi, aș vrea să stau de vorbă cu doctorul între patru ochi. Ca de la om la om. Karin își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
era să mi-l iau de pe cap? Penciulescu, disprețuitor și arogant, îl consideră „dobitoc", "imbecil", poet "cretin" și lipsit de talent. Imaginea finală, după cum o surprinde Fred , este: În notele din subsolul paginii, autorul îl descrie astfel: În același ton admirativ, continuă: Cu sinceritate se autocaracterizează: Pentru alții Fred este superficial, insensibil, un ins care le poate oferi, datorită poziției, și situației sale materiale, tot ce ei își doreau. După cum reiese din jurnal, este un om de o mare sensibilitate, inteligent
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
un rol într-o piesă, fiind convins de talentul actoricesc al femeii care, când a evoluat pe scenă, l-a "emoționat până la lacrimi", având "încredere nemărginită în talentul dumitale și o teamă vagă că nu vei fi înțeleasă..."; contrar părerii admirative a lui Ladima, se conturează atitudinea disprețuitoare a lui Fred care, urmărind-o pe scenă, concluzionează: Emilia îi relatează lui Fred despre relațiile ei ci alți bărbați - printre care și deputatul Nae Gheorghidiu - și strădaniile ei de a evita orice
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
s-ar fi gândit că Enro va descoperi atât de curând ceea ce faceți! Din fericire ați fost iuți, iar soldații lui din acest sector sunt deja împrăștiați într-o duzină de baze și folosiți acum în alte scopuri. Ea surâse admirativă. - A fost ingenioasă, dragă prietene, încredințarea acestor soldați grijii blânde a comandanților bazelor. Au cu toții nevoie de mai mulți oameni în sectoarele lor încât atunci când un ofițer responsabil le dă câteva milioane, aceștia aproape că i-ar ascunde. Cu ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]