11,268 matches
-
au prezentat probleme mai mari de adaptare decât copiii adoptați intra-rasial, exceptând frecvența mai mare a problemelor de creștere și a disconfortului creat de propria înfățișare. Doar copiii afro-americani au prezentat câteva semne în plus de neadaptare față de copiii adoptați intra-rasial, dar dovezile au arătat că, aceste semne sunt explicate mai degrabă de plasarea copiilor spre adopție la o vârstă mai înaintată, respectiv de istoricul social încărcat cu evenimente negative, de maltratare, decât de aspectele legate de adopția transrasială
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
respectiv de istoricul social încărcat cu evenimente negative, de maltratare, decât de aspectele legate de adopția transrasială. din punct de vedere școlar toți copiii negri s-au situat peste medie în clasamentele scolare și un procent mic dintre copiii albi adoptați (6%) s-au situat sub medie. Cu toate acestea copiii albi au părut mai motivați pentru participarea școlară decât copiii negri. Feigelman 2000 adaptarea tinerilor adulți adoptați transrasial 240 de persoane adulte adoptate în copilărie: 37 persoane albe adoptate intra-
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
situat peste medie în clasamentele scolare și un procent mic dintre copiii albi adoptați (6%) s-au situat sub medie. Cu toate acestea copiii albi au părut mai motivați pentru participarea școlară decât copiii negri. Feigelman 2000 adaptarea tinerilor adulți adoptați transrasial 240 de persoane adulte adoptate în copilărie: 37 persoane albe adoptate intra-rasial, 151 asiatici adoptati transrasial, 33 afro-americani, 19 persoane hispanice adoptate trasn-rasial; media de vârstă a adoptaților a fost de aproximativ 23 ani date culese în 1993
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
albi adoptați (6%) s-au situat sub medie. Cu toate acestea copiii albi au părut mai motivați pentru participarea școlară decât copiii negri. Feigelman 2000 adaptarea tinerilor adulți adoptați transrasial 240 de persoane adulte adoptate în copilărie: 37 persoane albe adoptate intra-rasial, 151 asiatici adoptati transrasial, 33 afro-americani, 19 persoane hispanice adoptate trasn-rasial; media de vârstă a adoptaților a fost de aproximativ 23 ani date culese în 1993 anchetă pe bază de chestionar; chestionarul a fost autoadministrat, fiind trimis prin
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
aproximativ 23 ani date culese în 1993 anchetă pe bază de chestionar; chestionarul a fost autoadministrat, fiind trimis prin posta părinții care au adoptat trasnrasial nu au raportat un număr mai mare de probleme psihologice și sociale manifestate de copiii adoptați. Prin urmare nu înregistrează disfuncționalități comportamentale semnificative înregistrate mai puțin probleme școlare Hispanicii au prezentat mai multă nevoie de consiliere și psihoterapie (73,7%) pentru rezolvarea problemelor comportamentale și emoționale decât toți ceilalți, iar cei care au avut cea mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care au avut cea mai mică nevoie de astfel de servicii au fost asiaticii (49,3%). Zastrow, 1973 investigarea efectelor adopțiilor transrasiale: a) identificarea satisfacțiilor și a dificultăților întâmpinate de părinții care au adoptat transrasial; b) evaluarea efectelor asupra copiilor adoptați 82 de familii adoptive: 41 au adoptat transrasial 41 au adoptat interrasial Media de vârstă a copiilor ăn momentul adopției a fost de aproximativ 6 luni pentru copiii adoptați trasnrasial și de aproximativ 3,8 luni pentru cei adoptați intra-
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Potrivit aceluiași studiu, acele familii care beneficiază de informații mai puțin acurate pre-plasament vor avea expectanțe mai puțin realiste ceea ce va determina frustrare pe termen lung. Bohman și Sigvardson 216 constatau și ei că, prognosticul pe termen lung pentru copiii adoptați nu este în niciun caz mai rău decât pentru copiii din populația generală, cu condiția ca familia adoptivă să fie bine pregătită pentru sarcina de a crește un copil non-biologic. Într-un alt studiu, realizat ulterior, Sar217 arăta că, pregătirea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Într-un alt studiu, realizat ulterior, Sar217 arăta că, pregătirea adecvată a părinților pentru adopție a fost asociată pozitiv cu funcționalitatea familiei și cu satisfacția mamei în raport cu viața în general, cu viața de familie în special, cu relația cu copilul adoptat, cu comportamentul copilului și cu un nivel mai scăzut de stres. În studiul său, Sar a măsurat pregătirea pentru adopție prin cinci variabile: informarea despre copilul adoptat, informarea despre procesul de adopție și despre adopția în cazul copiilor cu nevoi
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
viața în general, cu viața de familie în special, cu relația cu copilul adoptat, cu comportamentul copilului și cu un nivel mai scăzut de stres. În studiul său, Sar a măsurat pregătirea pentru adopție prin cinci variabile: informarea despre copilul adoptat, informarea despre procesul de adopție și despre adopția în cazul copiilor cu nevoi speciale, impactul asupra sistemului familia, strategii de adaptare în funcție de nevoile copilului, prevenirea eșecului. Egbert și Lamont 218 prezentau rezultate similare. Astfel, potrivit lor, părinții care se percep
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a studiului (când copiii au atins vârsta de 11 ani), media ajungând la 2,9, mai mare chiar decât media pentru părinții care au adoptat copii mai mari. Categoriile de resurse solicitate variază în funcție de particularitățile familiei adoptive și ale copilului adoptat, în special în funcție de vârsta copilului și de tipurile de probleme manifestate. Astfel, Rosenthal, Groze și Morgan 220 au arătat că, familiile care au apelat cel mai mult la servicii (indiferent de domeniu: medical, educațional, psihologic, de asistență socială) au fost
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
foarte importante, dar cele mai multe familii s-au arătat neîncrezătoare în posibilitatea de a dispune de astfel de servicii la noi în țară. În general, resursele familiilor din România au fost în general: alte familii adoptatoare și resursele informaționale despre copilul adoptat. Chiar și informațiile despre copil au fost deseori limitate la datele fundamentale ca data nașterii, greutate și nume. Istoria medicală și cea socială au fost absente. Foarte rar familiile aveau informații dincolo de naționalitatea, statusul marital și vârsta părinților. Barth și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dimensiune. Capitolul 3 Procesul de adopție din perspectiva teoriilor explicative 229 3.1 Teoria rolului social 3.2 Teoria stresului și a copingului 3.3 Teoria dezvoltării familiale. Solicitări specifice familiei adoptive 3.4 Perspectiva biologică. Riscuri în dezvoltarea copiilor adoptați 3.5 Teoria atașamentului În cadrul acestui capitol vom încerca să prezentăm succint o parte dintre perspectivele teoretice care s-au conturat de-a lungul timpului în sfera adopției copilului. Vom aduce în discuție teorii din domeniul sociologiei, psihologiei și al
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mare. Kirk (1964) a sugerat existența unei relații liniare între comportamentul de recunoaștere a diferențelor și bunăstarea psihologică a familiei adoptive. De altfel mecanismele de respingere a diferențelor sunt asociate cu o slabă empatie a părinților adoptatori față de nevoile copilului adoptat și cu o comunicare deficitară în familie care tinde să întărească convingerea copilului că "a fi altfel" înseamnă "a fi deviant". Lipsa comunicării nu permite explorarea deschisă și onestă a semnificației și rezultatelor adopției, inhibând astfel dezvoltarea unei relații de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în familie care tinde să întărească convingerea copilului că "a fi altfel" înseamnă "a fi deviant". Lipsa comunicării nu permite explorarea deschisă și onestă a semnificației și rezultatelor adopției, inhibând astfel dezvoltarea unei relații de încredere și acceptare între copilul adoptat și părintele adoptiv. Mecanismele de acceptare a diferențelor servesc la o mai bună comunicare și aceasta la ordine și stabilitate dinamică în familiile adoptive. Membrii familiei își păstrează libertatea de a vorbi liber despre adopție, de a explora sentimentele produse
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
implicate în adopție: (1) a stresului asociat cu o sarcină nedorită din partea părinților biologici, (2) a stresului asociat infertilității și, prin urmare, a lipsei copiilor din partea părinților adoptatori, (3) a stresului asociat statusului de copil abandonat, fără cămin a copiilor adoptați. Prin urmare, plasarea copilului în familie, a fost percepută ca un moment începând cu care diferiții actori implicați în adopție își rezolvă favorabil problemele 242. În fapt, deși, majoritatea actorilor implicați în adopție par a se adapta bine noii situații
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dezvoltat un model explicativ pentru adaptarea copiilor adoptați de timpuriu. Barth și Berry 247 au dezvoltat un model cognitiv și social de adaptare la adopție punând în evidență pe trei dimensiuni: factorii stresori, solicitările și resursele de coping pentru copiii adoptați, părinții adoptatori și familiile adoptatoare (vezi tabelul 3.1.). Autorii arată printr-o recenzie a literaturii de specialitate, dar și printr-un studiu propriu că, spre deosebire de ceilalți copii, adoptați în copilăria mică, copiii adoptați la o vârstă mai înaintată se
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
modelului propus de Brodzinsky 249, pentru a explica adaptarea la adopție a copiilor adoptați de timpuriu, o constituie asumpția potrivit căreia copilul asociază faptul de a fi adoptat cu sentimentul pierderii. Această trăire este considerată a fi comună tuturor copiilor adoptați, dar este trăită și resimțită diferit de fiecare în parte. Adaptarea copiilor în procesul de adopție (atât pe termen scurt, cât și pe termen lung) este mediată de procesul de evaluare cognitivă a pierderii și de eforturile de coping estimate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
vârsta preșcolară copilul nu înțelege semnificația faptului de a fi adoptat 253. Stadiul de dezvoltare cognitivă atins începând cu vârsta de 7-8 ani, nu doar că-i permite copilului înțelegerea diferenței dintre a fi copil biologic, respectiv a fi copil adoptat, ci pătrunde și alte semnificații ale adopției. Prin comparație cu ceilalți copii, copilul adoptat realizează lipsa legăturilor de sânge între el și membrii familiei adoptive și totodată se percepe pe sine ca fiind un copil abandonat. În acest moment copilul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dezvoltare cognitivă atins începând cu vârsta de 7-8 ani, nu doar că-i permite copilului înțelegerea diferenței dintre a fi copil biologic, respectiv a fi copil adoptat, ci pătrunde și alte semnificații ale adopției. Prin comparație cu ceilalți copii, copilul adoptat realizează lipsa legăturilor de sânge între el și membrii familiei adoptive și totodată se percepe pe sine ca fiind un copil abandonat. În acest moment copilul privește adopția nu doar în termenii construcției unei familii, așa cum este ea zugrăvită de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
realitate, distanțarea, auto-blamarea și redefinirea)256. Cercetări empirice. Eforturile de a testa acest model sunt încă la început. Cu toate acestea, primele studii sunt favorabile. Astfel, Smith și Brodzinsky 257 au realizat un studiu pe un eșantion format din copii adoptați, cu vârstă cuprinsă între 6 și 17 ani, cu privire la semnificația pe care copiii o atribuie faptului de "a fi adoptat" și a modului în care fac față sentimentelor și gândurilor cu privire la statusul familial adoptiv. Rezultatele au indicat că, majoritatea copiilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
-și căuta familia biologică 264. Vom reveni asupra acestei teorii în capitolul al șaselea al lucrării. Tabelul 3. 2. Stadii ale ciclului vieții familiei adoptive 265 Stadii ale ciclului vieții familiale Solicitări specifice pentru părinții adoptatori Solicitări specifice pentru copiii adoptați Stadiul pre-adopție (pentru familia adoptivă) confruntarea cu infertilitatea și sentimentele legate de această deficiență decizia de a adopta efortul de a face față incertitudinii și anxietății relaționate cu procesul de plasament efortul de a face față stigmei sociale asociate cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
factori, ereditatea și mediul, ca factori determinanți ai dezvoltării 266; pe de altă parte, teoria biologică a dezvoltării a fost preluată și utilizată de numeroși specialiști în domeniul adopției copiilor, pentru a explica influența eredității asupra dezvoltării ulterioare a copiilor adoptați și posibilele riscuri ereditare pe care aceștia le pot dobândi. Principala asumpție a acestei teorii este aceea potrivit căreia, dezvoltarea și adaptarea individului sunt, în mod esențial, determinate de moștenirea genetică. Înfățișarea fizică este determinată genetic, la fel cum sunt
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și experiența nu acționează decât ca declanșatori pentru manifestarea unor trăsături și abilități, capacități și talente dobândite 267. Mai mult decât atât specialiștii în adopție, adepți ai acestei teorii consideră că, vulnerabilitatea psihologică și riscurile considerate a fi specifice copiilor adoptați (ex. consumul de substanțe, tulburările de natură psihică etc.) sunt determinate de background-ul genetic 268. Preocuparea pentru studierea influenței pe care moștenirea genetică o are asupra dezvoltării copiilor adoptați a apărut în deceniul al VI-lea al secolului XX
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
că, vulnerabilitatea psihologică și riscurile considerate a fi specifice copiilor adoptați (ex. consumul de substanțe, tulburările de natură psihică etc.) sunt determinate de background-ul genetic 268. Preocuparea pentru studierea influenței pe care moștenirea genetică o are asupra dezvoltării copiilor adoptați a apărut în deceniul al VI-lea al secolului XX, odată cu studiile lui Heston asupra schizofreniei. Anterior, așa cum sesiza Cadoret 269, analizând o recenzie a cercetărilor întreprinse între 1948 și 1965, în Canada, Statele Unite și Marea Britanie, recenzie realizată de Pringle
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pun în legătură problemele psihopatologice sau dificultățile de adaptare ale copiilor adoptați cu particularitățile părinților biologici. În ultimele decenii însă, diferiți specialiști, pornind de la teoria biologică, au cercetat legăturile existente între ereditate și particularitățile de dezvoltare și adaptare ale copiilor adoptați, demonstrând efectele geneticii în aproape toate ariile psihologice. De exemplu, cercetările genetice, au demonstrat, în mod consistent, influența eredității asupra dezvoltării personalității și mai ales a temperamentului 270, asupra abilităților cognitive 271, asupra declanșării și manifestării unor tulburări psihopatologice 272
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]