KorAP: Find »[drukola/base=adoptiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...71 >

1,765 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

de autori consideră că, în general, copiii adoptați se nasc din backgroud-uri genetice mai puțin favorabile 363. Dacă stigmatizarea infertilității poate fi pusă pe seama ideologiei pronataliste, stigmatizarea parentalității adoptive, respectiv stigmatizarea copiilor adoptați pot fi atribuite altor cauze. Stigmatizarea parentalității adoptive își are originea în viziunea tradiționalistă, care accentuează importanța legăturii genetice, biologice, de sânge din interiorul familiei în formarea relațiilor de rudenie. Lebner 364 arăta că, în prezent, această viziune este întărită de curentul actual de "medicalizare" și "genetizare" cu

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de 150 de respondenți (71 de sex masculin, 79 de sex feminin). 7% dintre subiecți au adoptat sau aveau în momentul studiului copii încredințați in vederea adopției. Marea majoritatea a răspunsurilor au contribuit la construcția unei imagini similare a familiei adoptive cu cea biologică. Respondenții au considerat în mare măsură că, experiențele trăite de părinții adoptatori sunt similare cu cele ale părinților biologici, la fel și sentimentele mamelor și ale taților adoptatori comparativ cu ale mamelor și taților biologici. Totodată însă

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
în dezvoltare decât copiii biologici. Mai mult, studiul realizat de Miall 371 indică acordarea de către respondenți a unei importanțe sporite funcționalității și angajamentului manifestat față de familie decât aspectelor biologice. Concret, respondenții au considerat că, atât familiile biologice, cât și cele adoptive se confruntă cu schimbări și provocări similare. În acest context, experiența parentală și mediul familial au fost considerate ca fiind cele mai importante aspecte în crearea legăturii și a succesului familial, indiferent de modul de formare a familiei prin adopție

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
iubești un copil adoptat decât unul biologic, cauza principală fiind lipsa legăturii de sânge. În ceea ce privește copiii adoptați, aproximativ trei pătrimi dintre respondenți au o percepție favorabilă față de acești, considerându-i bine adaptați, dezvoltând o relație normală de atașament în raport cu familiile adoptive. Cu toate acestea, părerile cu privire la comportamentul școlar sau social sunt împărțite. De semnalat faptul că, jumătate dintre respondenți consideră că, problemele emoționale și de sănătate sunt semnificativ mai mari pentru copiii adoptați internațional. De semnalat că, s-au înregistrat diferențe

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
O treime dintre cei anchetați consideră că, în general copiii adoptați prezintă dificultăți de adaptare, opinie împărtășitî de mai mult de jmatet dintre respondenți când se face referire la copiii adoptați din meiul instituționalizat. 7.1.4 Trăirea stigmatizării Familiile adoptive, indiferent că vorbim de părinți adoptatori, copii adoptați sau părinți biologici care au consimțit la adopție trăiesc experiența negativă a stigmatizării sociale. Trăirile părinților biologici Deși puține la număr, studiile de specialitate arată că, în general, consimțământul la adopție reprezintă

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
biologice. Majoritatea celor care s-au reunit cu familia biologică s-au perceput pe sine a fi mult mai acceptați din punct de vedere social. O altă sursă semnificativă a sentimentului negative o reprezintă percepția stigmatizării asociate statusului de părinte adoptiv, părinte care nu este considerat "real" sau "natural". Trăirile părinților adoptatori După cum arătam anterior, două sunt atributele în legătură cu care apare stigmatizarea socială a părinților adoptatori: infertilitatea, respectiv parentalitatea adoptivă. Trecerea de statusul de persoană infertilă la cel de părinte adoptiv

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
a sentimentului negative o reprezintă percepția stigmatizării asociate statusului de părinte adoptiv, părinte care nu este considerat "real" sau "natural". Trăirile părinților adoptatori După cum arătam anterior, două sunt atributele în legătură cu care apare stigmatizarea socială a părinților adoptatori: infertilitatea, respectiv parentalitatea adoptivă. Trecerea de statusul de persoană infertilă la cel de părinte adoptiv poate fi influențată, potrivit lui Salzer 379, atât de factori negativi (stigmatizare, ignoranță, rasism sau credințe culturale cu privire la legaturile de rudenie) cât și de factori pozitivi (atitudinile pozitive față de parentalitate

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adoptiv, părinte care nu este considerat "real" sau "natural". Trăirile părinților adoptatori După cum arătam anterior, două sunt atributele în legătură cu care apare stigmatizarea socială a părinților adoptatori: infertilitatea, respectiv parentalitatea adoptivă. Trecerea de statusul de persoană infertilă la cel de părinte adoptiv poate fi influențată, potrivit lui Salzer 379, atât de factori negativi (stigmatizare, ignoranță, rasism sau credințe culturale cu privire la legaturile de rudenie) cât și de factori pozitivi (atitudinile pozitive față de parentalitate, educație și pregătire profesională, resursele economice și maturitatea persoanei sau de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
nu fi stigmatizate și rejectate de societate în general. Cei care aleg să dezvăluie actul adopției, sunt motivați de sentimentul de insecuritate generat de lipsa certitudinii că este posibilă tăinuirea adopției, respectiv de prezența unor diferențe fizice evidente între familia adoptivă și copilul adoptat. 7.2 Designul cercetării Rezultatele empirice pe care le vom prezenta în continuare au fost obținute în urma analizei datelor dintr-un studiu explorator, realizat în perioada aprilie-iulie 2008. Întrebări de cercetare. Acest studiu a fost menit să

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
legături afective cu părinții adoptatori la fel de puternice precum ar crea cu părinții biologici (93,2%). Cu toate acestea, aproape jumătate consideră că, atunci când li se dezvăluie că au fost adoptați, copiii se simt mai puțin satisfăcuți de relația cu familia adoptivă. Tabelul 7.4 Percepția copiilor adoptați la nivel social Acord puternic (%) Acord (%) Dezacord (%) Dezacrd puternic (%) Copiii adoptați se dezvoltă fizic la fel de bine precum copiii crescuți in familiile biologice 34,0 60,5 5,5 0 Copii adoptați prezintă o dezvoltare

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adoptați prezintă o dezvoltare afectivă la fel de bună precum copiii crescuți in familiile biologice 22,5 58,5 17,7 1,3 Evoluția copiilor adoptați depinde mai degrabă de factorii ereditari/genetici decât de modul în care sunt crescuți în familia adoptivă 6,1 33,3 53,1 7,5 Copiii adoptați se integrează la fel de bine social precum copiii crescuți în familiile biologice 20,4 63,9 15 0,7 De asemenea, mai mult de o treime dintre respondenți (39,5%) consideră

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Prin urmare sunt valorizate relațiile biologice, de sânge în interiorul familiei și importanța background-ului genetic în dezvoltarea ulterioară a copilului, în special din punct de vedere social. Același aspect reiese și din percepția insatisfacției copiilor adoptați în relația cu familia adoptivă, deși modul de manifestare a parentalității adoptive este perceput ca fiind similar modului de manifestare a parentalității biologice. În considerarea validității rezultatelor și extrapolarea lor se solicită precauție necesară în principal din cauza eșantionului de intenționalitate utilizat. Sinteza concluziilor Obiectivele declarate

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
sânge în interiorul familiei și importanța background-ului genetic în dezvoltarea ulterioară a copilului, în special din punct de vedere social. Același aspect reiese și din percepția insatisfacției copiilor adoptați în relația cu familia adoptivă, deși modul de manifestare a parentalității adoptive este perceput ca fiind similar modului de manifestare a parentalității biologice. În considerarea validității rezultatelor și extrapolarea lor se solicită precauție necesară în principal din cauza eșantionului de intenționalitate utilizat. Sinteza concluziilor Obiectivele declarate ale cercetării au vizat construirea profilurilor părinților

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
la o triangulație metodologică: datele colectate prin ancheta pe bază de chestionar au fost completate și aprofundate prin intermediul interviurilor narative. Ancheta pe bază de chestionar a vizat preponderent factori de stres, resurse și evaluări ale diferențelor expentanțe-realitate înregistrate de mamele adoptive după plasare copilului în vederea adopției. Interviurile au vizat mai multe stadii ale cilului de dezvoltare a familiei adoptive: etapa pre-adopție, etapa acomodării, imediat după plasarea copilului în familie și etapa post-adopție de adaptare și consolidare a familiei adoptive. Fiecare etapă

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
interviurilor narative. Ancheta pe bază de chestionar a vizat preponderent factori de stres, resurse și evaluări ale diferențelor expentanțe-realitate înregistrate de mamele adoptive după plasare copilului în vederea adopției. Interviurile au vizat mai multe stadii ale cilului de dezvoltare a familiei adoptive: etapa pre-adopție, etapa acomodării, imediat după plasarea copilului în familie și etapa post-adopție de adaptare și consolidare a familiei adoptive. Fiecare etapă a scos în evidență factori de stres și constrângeri specifice, resurse și strategii de coping diferite. Kirk386 sublinia

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de mamele adoptive după plasare copilului în vederea adopției. Interviurile au vizat mai multe stadii ale cilului de dezvoltare a familiei adoptive: etapa pre-adopție, etapa acomodării, imediat după plasarea copilului în familie și etapa post-adopție de adaptare și consolidare a familiei adoptive. Fiecare etapă a scos în evidență factori de stres și constrângeri specifice, resurse și strategii de coping diferite. Kirk386 sublinia în teoria lui că, părinții adoptatori prezintă un "handicap de rol". Acest handicap se naște din lipsa prescripțiilor culturale de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
părinții adoptatori. Ca și nașterea, adopția vine cu solicitări, provocări și conflicte, evident specifice acestei situații. Opțiunea noastră de a ne orienta în demersul de cercetare în funcția de teoria stresului familial nu a fost aceea de a "patologiza" familia adoptivă, ci de a scoate în evidență factori specifici care ar putea pune la încercare adaptarea familiei și de a oferi dovezi de cercetare despre factorii care pot asigura manifestarea adecvată a rolului parental în cazul părinților adoptatori. Ancheta pe bază

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
invocați anterior și care fac referire la starea de sănătate a copilului, comportamentul și starea lui emoțională, se mai pot adăuga integrarea în școală a copilului și planificarea momentului în care copilului i se spune că este adoptat. Toate familiile adoptive sunt deficitare pe planul comunicării cu copilul despre adopție. Strategiile de evitare și amânare au ca efect menținerea unui nivel de stres constant în legătură cu acest subiect. În afara lipsei de comunicare și a resemnării privind problemele de natură emoțională și comportamentală

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
și prin metode de procreere artificială. Relațiile biologice, de sânge din interiorul familiei și background-ul genetic sunt considerate importante în construirea familiei și în dezvoltarea copilului. Același aspect reiese și din percepția insatisfacției copiilor adoptați în relația cu familia adoptivă, deși modul de manifestare a parentalității adoptive este perceput ca fiind similar modului de manifestare a parentalității biologice. Limita impusă de eșantionul mic, de intenționalitate trebuie considerată și în acest caz. Din punct de vedere al practicii considerăm că, pentru

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
biologice, de sânge din interiorul familiei și background-ul genetic sunt considerate importante în construirea familiei și în dezvoltarea copilului. Același aspect reiese și din percepția insatisfacției copiilor adoptați în relația cu familia adoptivă, deși modul de manifestare a parentalității adoptive este perceput ca fiind similar modului de manifestare a parentalității biologice. Limita impusă de eșantionul mic, de intenționalitate trebuie considerată și în acest caz. Din punct de vedere al practicii considerăm că, pentru reducerea ambivalenței atitudinale și perceptive care răzbate

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
în dezvoltarea fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar Index sumativ construit din 6 itemi: a. greutate scăzută, b. înălțime mică, c. rahitism, d. anemie, e. imunitate scăzută, f. tulburări de nutriție. 0,740 Conduita copilului În raport cu mama adoptivă Index sumativ construit din 5 itemi: încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare, dorința de a-și petrece timpul liber. Itemii au fost măsurați pe o scală în patru trepte, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 semnifică în

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
respect, afecțiune, dorință de comunicare, dorința de a-și petrece timpul liber. Itemii au fost măsurați pe o scală în patru trepte, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 semnifică în foarte mare măsură. 0,730 În raport cu tatăl adoptiv Index sumativ construit din definită prin 5 itemi: încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare, dorința de a-și petrece timpul liber. Itemii au fost măsurați pe o scală în patru trepte, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
4 semnifică în foarte mare măsură. 0,959 Variable sociodemografice Statusul marital 0 a însemnat necăsătorit, 1 a însemnat căsătorit Vârsta părinților adoptatori Continuă, exprimată în ani lei/lună Etnia Dihotomică, 0 română; 1 altă etnie Venitul lunar al familiei adoptive Continuă Nivelul educațional Variabilă recodificată, luând următoarele valori: 1. Nivel educațional foarte scăzut (fără școală, școală primară, școală gimnazială); 2. nivel educațional scăzut (10 clase, școală profesională); 3. nivel eduațional mediu (liceu, școală postliceală și școală de maiștri); 4. nivel

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
itemi, măsurați pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură; Informarea despre: a. Procesul-metodologia de adopție, b. Particularitățile copiilor adoptați, c. Riscurile/dificultățile copiilor de adaptare la familia adoptivă, d. Dificultățile întâmpinate de alți părinți în procesul de adopție, e. Serviciile de suport destinate familiilor adoptatoare, f. Starea de sănătate a copilului adoptat, g. Traseul social al copilului adoptat (formele de îngrijire de care a beneficiat), h. Nivelul de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Index sumativ construit din 3 itemi, măsurat pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură; Itemi: a. Particularitățile copiilor adoptați, b. Riscurile/dificultățile copiilor de adaptare la familia adoptivă, c. Dificultățile întâmpinate de alți părinți în procesul de adopție 0,656 Preocuparea pentru informare despre metodologia adopției Măsurată printr-un singur item, pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]