429 matches
-
această adulare a utilului, a „practicului”, nu altceva decât o formă evidentă și generalizată a decadenței, „formă” anunțată deja de un Nietzsche la sfârșitul secolului al XIX-lea, profet teribil al scufundării sale europene și nu numai, Încă o dată, În adorarea acelui vițel de aur pe care Aaron a reușit să-l re-Înalțe pe piedestalul credinței mulțimii rătăcite În deșertul oricărei credințe, În timp ce fratele său, Moise, iluminatul, „aventurierul”, Întârzia nepermis pe piscuri, crezând că-l aude pe cel Nenumit, Nevăzut, Teribil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
o stare de criză a limbajului (de aici și asidua interogare a „cuvintelor ca material” pentru inefabil) observată, la vremea ei, de Eugen Simion, stare ce traduce mai puțin vidul interior și mai mult - paradoxal - un soi de narcisism invers: adorarea și asimilarea alterității de atitudine și expresivitate ca pe propriul chip (și fel) de a fi. Autocontemplare, receptivă nu prin reducție, ci prin seducție: „Cum vii, cum stai, ți-aș spune întruna/ Că sunt un mim fără lumină./ Și sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
îi dedică un ciclu de versuri caracteristic) ori iubirea ca aspirație și împlinire spirituală supremă („Nici cărți, nici filosofie, nici mistere! Numai iubirea nemurește”). Este un lirism în descendența romantismului calm, îmblânzit de solara armonie și de cantabilitatea clasică, al adorării lucrurilor și trăirilor simple. „Marile vicii” ale poetului sunt muntele și marea, soarele și azurul, dar și iarba și grâul, toate acestea exaltate cu sentimentul panic al contopirii, probabil catalizat de Lucian Blaga. Despre marele poet, a scris o carte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285694_a_287023]
-
aplica o lipitură și cu acoperiș din resturi vegetale (stuf, paie, fân), sate așezate pe terasele râurilor, unde exista posibilitatea apărării în fața atacurilor altor grupuri neolitice. Noile ocupații au dus la apariția unor noi culte, având punctul de plecare în adorarea Soarelui, legate de fertilitatea pământului, animalelor și oamenilor, concepte care primesc o înfățișare materială - idoli antropomorfi, adorați în sanctuare. De asemenea, se modifică ritul și ritualurile de înmormântare, se trece la ritul de inhumație cu ofrande: vase, unelte, podoabe, statuete
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și vânătorii în Imperiul roman, din care românii au făcut Sânziana - nume de fată și Sânzienele, sărbătoare legată de florile de sânziene. Practicile magico-religioase legate de sărbătoarea Sânzienelor s-au păstrat nealterate în timp, având la bază vechile ritualuri de adorare a Soarelui dătător de viață. Sânzienele au fost, și mai sunt, la români, prilej de adunare, de jocă și voie bună, fiind mai mult o sărbătoare a tinerilor, care, în grupuri, mergeau pe câmp (obiceiul s-a păstrat în Slobozia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fără de-nțeles269. Foarte adesea, portretul lui Eminescu apare ca fiind unul al bărbatului care luptă pentru cucerirea sa. Dacă femeia este cea care vrea să-l cucerească, acesta are un sentiment de respingere. O spune explicit în Cezara: Simt o adorare în inima mea pentru tine care poate ar deveni amor... dacă... ei bine, dacă nu m-ai iubi tu pe mine. (s.n.) Eu singur nu știu cum să-ți descriu simțirea ciudată care-mi răcește inima, adică nu mi-o răcește atâta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
surprinde cu finețe acest însemn fundamental al operei poetului: Cumpănind realitatea după criterii specifice, poezia se angajează în explorarea miezului ei ireductibil, în contemplarea esențelor pure, fenomen deosebit de pregnant în erotică (s.n.) unde [...] idealizarea femeii atinge câteodată treapta maximei spiritualizări: adorarea ei ca idee, creație a gândirii poetului și țintă supremă a năzuințelor sale de împlinire umană 61. O mențiune este însă necesară: poetul român nu exclude împlinirea erotică, o concepe doar în afara realului imediat, într-un trecut imaginar, în basm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Iubirea de sine provine din stima de sine și reprezintă prețuirea pe care fiecare și-o acordă, în funcție de diverse criterii personale. Iubirea de sine poate fi privită ca o virtute, în anumite condiții, dar și ca un viciu, atunci când devine adorare de sine. În foarte multe cazuri și, în mod eronat, iubirea de sine, ca virtute teologică, este confundată cu egoismul sau egocentrismul. Cel care se iubește pe sine, se respectă pe sine, își respectă semenii, își iubește semenii și, prin
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
sine este temeiul iubirii aproapelui: “Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți” (Matei 22, 39). Însă atunci când iubirea de sine depășește iubirea de Dumnezeu, se încalcă porunca I a Decalogului și, din virtute, devine un păcat greu. Devine adorare de sine, egoism. Atunci când egoismul se manifestă în ceea ce privește poziționarea față de semeni, vorbim de egocentrism. Contrară iubirii de sine este ura de sine, alt păcat greu care are la bază frustrări acumulate de-a lungul timpului, datorate unor experiențe de viață
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
se practică idolatria sub forma închinării creștinilor la icoane. Despre acest lucru, cel de-al VII-lea Sinod Ecumenic a hotărât: “Este permis și chiar bineplăcut înaintea lui Dumnezeu a face icoane. Acestor icoane sfinte nu li se da însă adorarea care se cuvine numai lui Dumnezeu, ci venerarea sau cinstirea care se aduce persoanei înfățișată pe icoană, iar nu materiei icoanei sau chipului de pe ea.” Fiecare dintre noi avem, într-un loc de cinste al casei, un album cu fotografii
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
dori eu însumi. Ascultă. Eu n-am iubit niciodată și poate că nici nu sunt în stare. Dar un lucru crede. Nu iubesc pe nimeni, dar dacă aș iubi, sigur că tu ai trebui să fii amanta mea. Simt o adorare în inima mea pentru tine care poate ar deveni amor... dacă... ei bine, dacă nu m-ai iubi tu pe mine. Eu singur nu știu cum să-ți descriu simțirea ciudată care-mi răcește inima, adică nu mi-o răcește atâta cât
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
aș dori eu însumi. Ascultă. Eu n-am iubit niciodată și poate nici nu sunt în stare. Dar un lucru crede. Nu iubesc pe nimeni dar, dacă aș iubi, sigur că tu ai trebui să fii a mea. Simt o adorare în inima mea pentru tine, care poate ar deveni amor... Dacă... dacă nu m-ai iubi tu pe mine. Eu singur nu știu cum să-ți descriu simțirea ciudată care-mi răcește inima, adică nu mi-o răcește atâta cât mi-o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
eu însumi. Ascultă. Eu n-am iubit niciodată și poate că nici nu sunt în stare. Dar un lucru crede. Nu iubesc pe nimeni dar, dacă aș iubi, sigur că tu ai trebui să fii amanta [a] mea. Simt o adorare în inima mea pentru tine, care poate ar deveni amor... dacă... ei bine, dacă nu m-ai iubi tu pe mine. Eu singur nu știu cum să-ți descriu simțirea ciudată care-mi răcește inima, adică nu mi-o răcește atâta cât
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
daruri pe care le‑a lăsat generațiilor ulteriore de artiști. Născut cu o generație înaintea lui Michelangelo și a lui Raffaelo, arta sa a marcat primele realizări ale Renașterii din Florența. În lucrările de debut precum Bu‑ na‑vestire și Adorarea Magilor, netermi‑ nată, întâlnim gama completă a preocu‑ părilor ulterioare ale lui Leonardo ca pictor printre care: observarea detaliată a naturii, abilitatea de a reda perspectiva, modul sofisticat de a reda drapaje‑ le26 bazat pe buna înțelegere a clar‑obscurului
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
secolelor cuprinde o gamă foarte vastă de lucrări sfinte care imprimă sentimentul de admirație. În întreagă cultură impregnată de Evanghelie și acolo unde gândirea teologică realiza Summa Theologiae a sfântului Toma, arta creștină făcea ca materia să se plece spre adorarea misterului. Paulin de Nola ( cca. 354 Bordeaux ‑ 431 Nola) - poet latin, scriitor, convertit la credința creștină. Împreună cu soția s‑au stabilit la Nola apropiere de Napoli, unde a scris poezii în cinstea sfân tului Felix și a corespondat cu liderii
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
fizică poate reproduce întreaga informație, calitatea reproducerii este cu atât mai slabă cu cât fragmentul din hologramă utilizat este mai mic. Asta, în cazul omului. În cazul zeului, această diminuare, provocată de mulțimea imaginilor acestuia, este compensată de întărirea datorată adorării de către (mulți) credincioși, știind că zeii trăiesc, conform Upanișadelor, prin riturile îndeplinite de om . Revenind la firul principal al excursului nostru, trebuie să arătăm că omul se expune, ca “beneficiar” al imaginii sale, unor potențiale pericole. Acestea au legătură cu
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
planul lor de existență, precum și proprietățile conferite posesorului ei, conduc la aceeași concluzie, unică, a aspectului de simbol esoteric al acesteia. Și, schimbând alchimia pe astrologie, trebuie să amintim pe (citat de ). Anume, păcatul idolatru al Israelului în deșert, adică adorarea vițelului de aur este o recidivă, ca și cultul lui Mithras, a unuia caracteristic epocii Taurului. Epoca Simbol Limite cronologice Taur F 4.350 2.250 î.e.n. Berbec E 2.250-150 î.e.n. Pești H 150 î.e.n.-1.950 Vărsător O
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
ființa individuală este veșnic aceeași și se petrece prin intermediul unui ce comun, un egregor rînduit să intermedieze și în același timp să armonizeze legea cu spiritul individual, cu atît mai mult cu cît acesta e dotat cu liber arbitru. Oricum, adorarea lui Dumnezeu este esențială. Este răspunsul omului la chemarea divinității. Esențială este și desăvîr șirea noastră ("Fiți desăvîrșiți precum Tatăl din ceruri Desăvîrșit este"), căci numai lumina recunoaște lumina, iar natura noastră este integral adamică, fiind, în potențialitate, superioară îngerilor
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
tuturor oamenilor. Filosofia nu înseamnă înțelepciune, ci dragoste-de-înțe lepciune, ceea ce înseamnă înțelepciune dorită, căutată, cerută, de ce nu? Cu alte cuvinte, filosofia nu deține monopolul înțelepciunii. Am vorbit despre Revelație. Poate s-ar cuveni cîteva cuvinte despre rugăciune, despre pietate, despre adorare. Dacă eu sufăr, suferă întreg universul. Dumnezeu însuși a venit și a suferit pentru noi, s-a jertfit pentru noi și a înviat. Învierea este sensul ultim al suferinței, al istoriei, al kenozei lui Dumnezeu, al întregii existențe, este vocația
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
înțelegem cine suntem cu adevărat. Iisus ne-a dăruit mai mult decît a pierdut Adam, ne-a făcut părtași la viața Spiritului. Adevărata mea identitate nu se naște și nu moare: mă identific cu ea și sunt fericit în continuă adorare, pentru că nu sunt alcătuit din timp. Vorbesc filosofii cu voluptate despre "condiția umană". Dl. Liiceanu susține chiar că "Heidegger este singurul gînditor care a avut îndrăzneala să încerce să deseneze harta definitivă a condiției umane" (în 18 cuvinte-cheie ale lui
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
prin reliefuri descoperite la Apulum și la Brâncovenești (jud. Mureș). Cultele din Dacia Traiană și Moesia se caracterizează prin varietate. Unele sunt Închinate zeilor și eroilor din Pantheonul elen și din cel oriental (divinități persane, egiptene și siriene). Predomină Însă adorarea divinităților romane: Jupiter, Iunona, Minerva, Venus, Diana. Aceste divinități sunt atestate prin statuile de la Apulum și Ulpia Traiana, de monumentul funerar de la Carsium (Hârșova), de pietrele scrise identificate la Ulmetum (Pantelimon). Practicarea cultelor respective În limba latină și fenomenul interpretatio
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Jupiter, Iunona, Minerva, Venus, Diana. Aceste divinități sunt atestate prin statuile de la Apulum și Ulpia Traiana, de monumentul funerar de la Carsium (Hârșova), de pietrele scrise identificate la Ulmetum (Pantelimon). Practicarea cultelor respective În limba latină și fenomenul interpretatio romana, respectiv adorarea sub nume latine a unor divinități dacice (Bendis, Zamolxis), reprezintă premise semnificative ale romanizării. Elementele locale În acest sincretism religios sunt ilustrate și În menținerea cultului Cavalerului trac. Viața economică Reprezintă un factor favorabil romanizării. Acest proces se va reflecta
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
care le‑a lăsat generațiilor ulteriore de artiști. Născut cu o generație înaintea lui Miche‑ langelo și a lui Raffaelo, arta sa a marcat primele realizări ale Renașterii din Flo‑ rența. În lucrările de debut precum Bu‑ na‑vestire și Adorarea Magilor, netermi‑ nată, întâlnim gama completă a preocu‑ părilor ulterioare ale lui Leonardo ca pictor printre care: observarea detaliată a naturii, abilitatea de a reda perspectiva, modul sofisticat de a reda drapaje‑ le26 bazat pe buna înțelegere a clar‑obscurului
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
cuprinde o gamă foarte vastă de lucrări sfinte care imprimă sentimentul de admirație. În întreagă cultură impregnată de Evanghelie și acolo unde gândi‑ rea teologică realiza Summa Theologiae a sfântului Toma, arta creștină făcea ca materia să se plece spre adorarea misterului. 52 Paulin de Nola ( cca. 354 Bordeaux ‑ 431 Nola) - poet latin, scriitor, convertit la credința creștină. Împreună cu soția s‑au stabilit la Nola apropiere de Napoli, unde a scris poezii în cinstea sfân tului Felix și a corespondat cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
însăși Ființa perfecțiune divină, scopul final. Aceasta este obiectivitate pură, la care se ajunge paradoxal prin experiență subiectivă, la care știința nu are acces, pentru că ea respinge cele mai multe elemente pentru care viața merită trăită, cum ar fi: iubirea, credința, frumusețea, adorarea, minunarea, adevărul, compasiunea, moralitatea ș.a. Ființa vine din eternitate și merge în eternitate, din/în nucleul cel mai profund al geometriei spațiului abstract absolut, dincolo de minte, de afecte și de rațiune, dincolo de bine și de rău. Ființa este Dumnezeu în
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]