1,168 matches
-
preț. Prin asumarea acestui sistem de valori, și a responsabilităților ce revin odată cu el, onoarea apare aici ca un ” blestem„ aducător de moarte deoarece onoarea se apară cu sânge, iar rușinea se șterge tot cu sânge, cu ”sângele femeilor„. Căci adulterul, de orice natură ar fi, este inadmisibil și impardonabil. Femeia ”necredincioasă„, ”adulterină„, ”păcătoasă„ trebuie pedepsită pentru că a pătat onoarea întregii familii prin păcatul ei. Din acel moment ea nu mai poate trăi printre ei și singura pedeapsă recunoscută de societate
Crimă de onoare () [Corola-website/Science/318352_a_319681]
-
să provoce un bărbat fie numai prin mersul ei. Însă în cazul în care o femeie greșește prin comportamentul sau fapta sa, Coranul oferă soluții ca: Dar în momentul când ea a păcătuit, trebuie să: Căci într-adevăr păcatul, adulter adulterul, desfrâul, este o cale greșită în fața Lui Dumnezeu: aici fiind inclusă și pierderea virginității înainte de căsătorie: Termenul arab, coranic, ce descrie aceste acțiuni este "zina" și implică orice tip de relație sexuală ce are loc în afara căsătoriei. Putem observa cu
Crimă de onoare () [Corola-website/Science/318352_a_319681]
-
a creat omul cu mâinile sale, și a suflat asupra lui cu suflare divină, și i-a pus totul la dispoziție pe acest pământ, atunci viața lui este sfântă. În lumea musulmană sunt însă permise, considerate întru dreptate crimele pentru adulter, apostazie și altă crimă. Islamul interzice uciderea copiilor de către părinții lor. În pre-islam, unii arabi aveau obiceiul de a îngropa de vii nou născuții fete, pentru a nu aduce rușine în viitor darCoranul condamnă acest tip de crime Islamul consideră
Crimă de onoare () [Corola-website/Science/318352_a_319681]
-
din Pakistan a adoptat o nouă lege care nu mai permite grațierea ucigașilor. În Iordania crimele de onoare sunt sancționate de lege. Conform articolului 34 din Codul Penal „Un soț sau o rudă apropiată care ucide o femeie suspectă de adulter va fi condamnat”. În timp ce articolul 98 prevede o sentință ușoară pentru criminalii de sex masculin ori rudele femeii care au comis un act considerat ilicit. Julian Borger notează: „In practică un criminal este judecat pentru o crimă de onoare și
Crimă de onoare () [Corola-website/Science/318352_a_319681]
-
își amintește de momentul în care mama sa a divorțat de tatăl ei. Prin intermediul unui jurnal pe care mama ei, bolnavă fiind, i l-a dat fetei să-l ardă află atât motivul pentru care s-au despărțit părinții ei, adulterul, cât și relația tăinuită dintre mama și unchiul său. Shoko citește în paginile jurnalului despre durerea mamei sale, care a avut timp de treisprezece ani greaua sarcină de a ascunde relația lor amoroasă. Fiind apăsată de ideea morții, și de
Pușca de vânătoare () [Corola-website/Science/302474_a_303803]
-
să vrea să fie bărbat de dragul meu!” she passionately exclaims. „Și cum n-o să mă fac bărbat numai pentru că doresc să mă fac, de supărare o să mor femeie” (IV.i.312-318). O temă des întâlnită în opera lui Shakespere este adulterul, în special de către femeie. Multe personaje sunt obsedate de faptul că nu pot verifica loialitatea soției. Don Jon profită de temerile lui Claudio, ceea ce conduce la dezastruoasa scenă a nunții și Leonato însuși este dispus să creadă acuzațiile împotriva lui
Mult zgomot pentru nimic () [Corola-website/Science/315858_a_317187]
-
o pușcă și pistoale aranjate că o cruce. Pe 16 mai 2001 s-a anunțat pe site-ul lui Manșon că dorește să citeze din Biblie la următorul concert, ca versurile să nu mai fie așa pline de boli, mizerie, adulter, sinucidere și sacrificii. Pe 21 iunie 2001, Manșon a citit în Denver, Colorado pe scena câteva pasaje și psalmi. Acest tur a fost lansat pe DVD că documentar, în data de 29 octombrie 2002. Acesta mai conține și un filmuleț
Marilyn Manson (formație) () [Corola-website/Science/320137_a_321466]
-
nimic și nu-i spune nimic soțului despre frustrările ei sau despre escapada ei nocturnă către fort. Titlul povestirii este luat din Ioan 8:3-11 - , în care mulțimea aduce pentru judecată o femeie adulteră înaintea lui Isus, pedeapsa obișnuită pentru adulter fiind moartea prin lapidare. Isus afirmă că prima piatră să fie aruncată de cel care nu are niciun păcat; în cele din urmă nu rămâne nimeni. Această poveste din Biblie se aseamănă cu gândirea lui Camus despre pedeapsa capitală așa cum
Femeia adulteră () [Corola-website/Science/333273_a_334602]
-
asupra ghilotinei. Este vorba de faptul că nu există nicio autoritate care să fie capabilă să judece o altă ființă umană pentru că nicio persoană nu deține nevinovăția absolută. Contrar titlului, Janine nu comite în niciun moment vreun act fizic de adulter. Adulterul în cauză este simbolic și în propria sa imaginație. Până la sfârșitul povestirii, Janine este vinovată doar de gând, nefiind clar dacă mai târziu ea va lua măsuri pentru a-și combate frustrarea sau dacă ea este pregătită să se
Femeia adulteră () [Corola-website/Science/333273_a_334602]
-
ghilotinei. Este vorba de faptul că nu există nicio autoritate care să fie capabilă să judece o altă ființă umană pentru că nicio persoană nu deține nevinovăția absolută. Contrar titlului, Janine nu comite în niciun moment vreun act fizic de adulter. Adulterul în cauză este simbolic și în propria sa imaginație. Până la sfârșitul povestirii, Janine este vinovată doar de gând, nefiind clar dacă mai târziu ea va lua măsuri pentru a-și combate frustrarea sau dacă ea este pregătită să se întoarcă
Femeia adulteră () [Corola-website/Science/333273_a_334602]
-
față de ea se schimbă de la conștientizarea greutății ei și a condiției fizice precare până la mândria de a se simți în continuare atractivă pentru alți bărbați. Povestirea ar putea fi considerată ca fiind mai mult despre recâștigarea tinereții pierdute decât despre adulterul în sine. De-a lungul povestirii, Janine este respinsă repetat de soțul ei din cauza inerției sale inerente, a vârstei sale înaintate și a lipsei de vitalitate. În mod similar, Janine este atrasă de puterea și vigoarea primară. Omul din autobuz
Femeia adulteră () [Corola-website/Science/333273_a_334602]
-
un fort. Janine nu a făcut dragoste cu soțul ei înainte de a vizita fortul. Pe de altă parte, ea a fost excitată atunci când a privit cerul nocturn înstelat de pe acoperișul fortului. Acest eveniment este descris într-un mod erotic, ca și cum adulterul ei a avut loc nu cu un alt bărbat, ci cu noaptea-însăși într-o acțiune de eliberare temporară de viața ei servilă și plină de constrângeri. La începutul povestirii, Janine este descrisă ca bazându-și existența pe soțul ei, care
Femeia adulteră () [Corola-website/Science/333273_a_334602]
-
acoperișul fortului. În cele din urmă, este copleșită de dimensiunile infinite ale cerului și de marșul nesfârșit al stelelor. Ea face trecerea de la simpla existență ca anexă a soțului ei până la a deveni parte a unei lumi nesfârșite. Acesta este adulterul ei. Ca și în alte scrieri ale lui Camus, " Femeia adulteră" se petrece în Algeria, dar băștinașii algerieni nu joacă un rol semnificativ în povestire. Marcel în special, afișează dispreț și neîncredere pentru arabi; nici el și nici Janine nu
Femeia adulteră () [Corola-website/Science/333273_a_334602]
-
Eduard a fost chemat ca martor la acest proces la începutul anului 1870. S-a dovedit că Eduard a vizitat casa lui Mordaunts în timp ce acesta nu era acasă. Deși nimic mai mult n-a fost dovedit iar Eduard a negat adulterul, imaginea a fost afectată. Ultima metresă a lui Eduard, frumoasa Alice Keppel a fost invitată de soția lui Eduard, Alexandra, la Palatul Buckingham la capătul patului soțului ei când acesta era pe moarte în 1910. Una dintre stră-strănepoatele Alicei Keppel
Eduard al VII-lea al Regatului Unit () [Corola-website/Science/312662_a_313991]
-
nu intră în polemică cu soțul ei și vedem cum îl suspectează că o înșală: aceasta este o explicație plauzibilă și probabilă pentru comportamentul hiperemoțional al unei femei. Atât de probabilă încât nici măcar nu e cea mai emotivă reacție în fața adulterului din film, pentru că aici premiul e al <strong>Mătușii Ofelia</strong>, cea care e atât de afectată că soțul o înșală încât are o ieșire zgomotoasă și vulgară și își spală rufele murdare în fața întregii familii. Tanti Evelina, cea care
Ierarhie și reprezentarea adulterului în Sieranevada () [Corola-website/Science/296158_a_297487]
-
în jurul lui Lary - sunt cei care râd. Costi Rogozanu[5]</a> crede că „Regizorul nu pare interesat să râdă de prostia personajelor. Efectul comic e mai curând venit din senzația de familial. Recunoaștem prosteala plăcută a pălăvrăgelii colocviale.” În plus, adulterul - unul dintre firele roșii ale filmului - „are o rezolvare clasică în râs, râsul celorlalți și ridiculizarea individului care vede un astfel de eveniment ca pe o apocalipsă personală”. Și totuși, „individul” ăsta e de fapt o individă, Mătușa Ofelia, iar
Ierarhie și reprezentarea adulterului în Sieranevada () [Corola-website/Science/296158_a_297487]
-
celorlalți și ridiculizarea individului care vede un astfel de eveniment ca pe o apocalipsă personală”. Și totuși, „individul” ăsta e de fapt o individă, Mătușa Ofelia, iar toate referințele (cel puțin cele pe care suntem sigure că le identificăm) la adulter - de la cel exhibat brutal în familie la parastas, la cel - rememorat doar - al tatălui decedat și până la cel pe care Lary îl mărturisește indirect Laurei, sunt despre bărbați care înșală femei. Nu ne surprinde atunci că Puiu nu vede altă
Ierarhie și reprezentarea adulterului în Sieranevada () [Corola-website/Science/296158_a_297487]
-
mărturisește indirect Laurei, sunt despre bărbați care înșală femei. Nu ne surprinde atunci că Puiu nu vede altă rezolvare decât pe cea punctuală, prin râs și mâine-om mai vedea, pentru tensiunile de acest tip: astfel, vechiul privilegiu masculin al adulterului („Bărbații sunt bărbați...”) rămâne neamenințat. Să nu chestionăm acest privilegiu, să nu căutăm soluții emancipatoare pentru eterna problemă a înșelatului, e în firea lor, a bărbaților, nu se tratează. Și totuși există sugestii discrete că Laura l-ar putea înșela
Ierarhie și reprezentarea adulterului în Sieranevada () [Corola-website/Science/296158_a_297487]
-
masculină? Și, doamne ferește, să punem pe masă adevărata problemă, idealul artificial al monogamiei (cu corolarul său, familia mononucleară fericită și perfectă) pe care toți îl preaslăvim dar foarte puțini, cei cu adevărat ambițioși și dedicați, îl și practicăm. Dinamica adulterului e unul dintre multele exemple care ilustrează faptul că o separare esențialistă a rolurilor de gen este falsă (atât bărbații cât și femeile au dorințe și practici sexuale în afara relației monogame) și deloc inofensivă, pentru că vine cu o ierarhie a
Ierarhie și reprezentarea adulterului în Sieranevada () [Corola-website/Science/296158_a_297487]
-
și o va trimite într-o mănăstite unde va deveni sora Daria. Țarul se căsătorește pentru a cincea oară cu Anna Vasilcikova care, curând, va suferi o moarte violentă. A șasea soție, Vasilisa Melentieva, este surprinsă după câteva luni în adulter cu prințul Ivan Devtelev. Este tunsă și trimisă la mănăstire. Cea de-a șaptea soție, Maria Dolgoruki, îl dezamăgește pe Țar mai mult decât toate celelalte: nu este fecioară. Este legată de o trăsură iar caii o trag în râu
Ivan al IV-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/303818_a_305147]
-
profesorul de matematică - ratat din punctul de vedere al statutlui, conspiraționistul - cu o masculinitate neîmplinită poate pentru că e încă tânăr și n-are încă familie, sau trădătorul - ratat ca bărbat nu pentru că își înșeală nevasta (din film se înțelege că adulterul e o trăsătură naturală a masculinității), ci pentru că nu știe să fie decent și să păstreze aparențele în public. Cu toții sunt supuși, sub imperiul privirii care îi produce ca obiecte, pericolului de a aluneca în derizoriu și în ridicol. Ca
Subiectivitate și obiectificare în Sieranevada () [Corola-website/Science/296149_a_297478]
-
Germanicus. La moartea lui Agrippa, mama Agrippinei se mărită cu Tiberius, o căsnicie nefericită pentru că Tiberius este forțat să divorțeze de Vipsania, cea pe care o iubea. Agrippina nu își mai vede mama după ce acesta este exilată pe motiv de adulter. Cu Germanicus are 6 copii, prntre care și Gaius, viitorul împărat Caligula. Obișnuia să meargă cu copiii la campaniile lui Germanicus, unde Gaius îmbrăca un costum militar în miniatură, de unde și porecla de Caligula (micile încălțări).
Agrippina Maior () [Corola-website/Science/332601_a_333930]
-
de evoluție a eului. În opinia sa, experiențele de viață și aventurile spirituale primau asupra literaturii, considerată ca lipsită de autenticitate. „Orice se întâmplă în viață poate constitui un roman. Și în viață nu se întâmplă numai amoruri, căsătorii sau adultere, se întâmplă și ratări, entuziasme, filozofii, morți sufletești, aventuri fantastice. Orice e viu se poate transforma în epic. Orice a fost trăit sau ar putea fi trăit”, afirma el. Proza fantastică a lui Mircea Eliade are la bază două tipuri
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
49 și 50, Plângeri 4, Amos 4:11 și Țefania 2:9. Deuteronom 32, Ieremia 23:14 și Plângeri 4 se referă la fărădelegea Sodomei dar nu menționează niciun păcat în particular. Păcate specifice de care este legată Sodoma sunt adulterul și minciuna (Ieremia 23:14), impenitența (Matei 11:23), trăitul fară griji (Luca 17:28), curvia (Iuda 1:7), și global un stil de viață „spurcat” (2 Petru 2:7), unde cuvântul ασελγειαις [gr. aselgeiais] este interpretat în alte locuri
Sodomie () [Corola-website/Science/305568_a_306897]
-
și alte calamități (535-536). Este probabil că acesta a folosit legile anti-sodomie pentru a condamna adversari și oponenți politici, în cazul nu putea să le dovedească vinovăția de altceva.[citation needed] Cu toate că a păstrat pedeapsa cu moartea prin decapitare pentru adulter sau sodomie, novelele lui Iustinian au marcat o transformare în paradigma dreptului roman [25] prin introducerea conceptului pedepsei nu doar seculare, ci și divine pentru aceste delicte. Indivizii au putut să scape sau să ignore legile laice, dar nu puteau
Sodomie () [Corola-website/Science/305568_a_306897]