2,458 matches
-
acoperă scena angoaselor cu prefigurarea unor legități ce dau sens și imprimă structură: “e viața și subiect și predicat/ e punctul o cădere de cortină/ și noi suntem cuvinte de duzină/ mergând pe-un curs firesc... premeditat// e viața și adverb și complement / e verbu-n care cercul se închide/ și noi suntem mirarea ce desfide/ fatalitatea timpului prezent”(Supoziții, p.44). Apariția acestui text în volumul de față joacă rolul unei lumini magice care aruncă umbrele într-un scenariu de simboluri
UN IMAGINAR ARTISTIC ORIGINAL SEMNAT DE ION CARAGEA de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345028_a_346357]
-
expresiile stilistice mă voi referi numai la metafore pentru că acestea dezvoltă limbajul, îmbogățindu-l cu sensuri care multiplică posibilitățile de comunicarea mesajelor. Se știe că metaforele sunt acele comparații prescurtate în care este înlăturat nu numai termenul comparat , dar și adverbul de comparație. Rămâne doar termenul cu sens figurat. Așa capătă mesajul forță, dacă, în loc să spunem: „soarele străpunse norii cu razele sale fierbinți, ca niște sulițe de foc”, vom exclama „soarele străpunse perdeaua de nori cu sulițe de foc”. Sau, în loc de
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
multiplicând limbajul într-un ritm exponențial, cu un noian de sensuri și înțelesuri, dând forță mesajelor, mult mai mare decât orice barbarism din limbajul snobilor. Poeții reușesc să flexibilizeze limbajul și prin transformări morfologice îndrăznețe. Astfel, substantivele devin adjective, verbe, adverbe, dar și invers, prin substantivarea părții morfologice. De fapt, limba română acceptă orice transformare morfologică a cuvintelor, care, poate fi combinată și cu metaforizarea, în obținerea unor expresii șocante cu înțelesuri inedite și cu mare forță de comunicare. Să încerc
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
ol- + -mă + -s = olmas (na olur) ‘nu se duce’, ‘nu trece’, ‘nu-i posibil’, ‘nu se face’ § Verbele turcești la prezent simplu negativ își schimbă categoria gramaticala, devenind adjective (cu 2 terminații ambigene, -s la singular și -des la plural), adverbe (de mod, atitudine, predicative - ce admit copula: ujmas ‘nepotrivit’ ke ‘că’ / te ‘să’). (idiomul spoitorilor) Referință Bibliografica: SUFIXUL NEGAȚIEI / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2087, Anul VI, 17 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Sorin
SUFIXUL NEGAȚIEI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372637_a_373966]
-
Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2056 din 17 august 2016 Toate Articolele Autorului Este lipsit de accent propriu. Se așază înaintea substantivului și se leagă de el, făcând corp fonetic comun cu el, pentru a se deriva adverbul de mod: bilhàj, bilhàjri, bilhàjiri. A intrat în idiomul spoitorilor din limba turcă, în care este întrebuințat doar în legătură cu cuvinte adoptate din arabă. Originea lui este într-o metodă arabă de a forma adverb
PREFIXUL ADVERBIAL ‘BIL-’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372633_a_373962]
-
adverbul de mod: bilhàj, bilhàjri, bilhàjiri. A intrat în idiomul spoitorilor din limba turcă, în care este întrebuințat doar în legătură cu cuvinte adoptate din arabă. Originea lui este într-o metodă arabă de a forma adverb compus folosind prepoziția bi- “cu” și un substantiv hotărât (ce are articolul definit proclitic al-). După vocala i din prepoziție a cade, articolul se reduce prin afereză la ’l- și construcția contrasă bi-l- se atașează fără spațiu substantivului. Dacă în
PREFIXUL ADVERBIAL ‘BIL-’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372633_a_373962]
-
și -ă la plural (m. și f.), cum sunt: ahmàc/i, -ă prost | bèc/i, -ă urât, rău | javàś/i, -ă încet, lent, calm | uźùz/i, -ă ieftin. Există adverbe de mod ce coincid cu forma de singular a adjectivelor derivate cu sufixul privativ, din care originează. habarsïzi adj. neanunțat; adv. fără veste ( sin. bi habarisqo) tatsïzi adj., adv. fără gust, nesărat, necondimentat (sin. bi gustosqo
SUFIXUL PRIVATIV -SVZI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372634_a_373963]
-
accentuat. A fost preluat în idiomul spoitorilor (alomorfe: -dan, -den, -tan, -ten). Este tot accentuat, cu inițiala dentală d desonorizabilă și armonizat vocalic (a după a, ï, o și u / e după e și i). Cu ajutorul lui se formează adverbe de mod, de loc, de timp, derivate de la nume (substantive și adjective) și de la adverbe. Cele formate de la adverbe pot deveni adjective prin conversiune. Cuvintele neoxitone pierd terminația înainte de sufix. La cuvintele de derivat terminate în vocală accentuată vocala trece
SUFIXUL -DAN (-DEN) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372657_a_373986]
-
cu inițiala dentală d desonorizabilă și armonizat vocalic (a după a, ï, o și u / e după e și i). Cu ajutorul lui se formează adverbe de mod, de loc, de timp, derivate de la nume (substantive și adjective) și de la adverbe. Cele formate de la adverbe pot deveni adjective prin conversiune. Cuvintele neoxitone pierd terminația înainte de sufix. La cuvintele de derivat terminate în vocală accentuată vocala trece în a și se interpune l sau r între a și sufixul -dan. Referință Bibliografică
SUFIXUL -DAN (-DEN) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372657_a_373986]
-
desonorizabilă și armonizat vocalic (a după a, ï, o și u / e după e și i). Cu ajutorul lui se formează adverbe de mod, de loc, de timp, derivate de la nume (substantive și adjective) și de la adverbe. Cele formate de la adverbe pot deveni adjective prin conversiune. Cuvintele neoxitone pierd terminația înainte de sufix. La cuvintele de derivat terminate în vocală accentuată vocala trece în a și se interpune l sau r între a și sufixul -dan. Referință Bibliografică: SUFIXUL -DAN (-DEN) / Sorin
SUFIXUL -DAN (-DEN) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372657_a_373986]
-
DRAGOSTEI Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2274 din 23 martie 2017 Toate Articolele Autorului Iar țipă mieii dragostei din noi. Ne crește iarbă verde în retine. Dar vin cu primăvara albe ploi, Și îmi inundă pașii către tine. Adverb și adjectiv și pleonasm mi-ai devenit în falsele oglinzi. Un basm neterminat, un simplu basm, Cu fluturii ce-au devenit omizi. Privești ambiguu, sobru, către mare. E primăvară și printre ecluze. Și nu există semne de mirare. Doar puncte
ŢIPĂTUL DRAGOSTEI de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378695_a_380024]
-
la fata la care este trimis. Tot în această operă se recreează mitul androginului pe insula veșniciei, aceea a lui Euthanasius. CONCLUZII a) frecvența și semnificația lui „parcă“ Un element cheie întâlnit destul de des în opera lui Mircea Eliade este adverbul „parcă“, folosit pentru a potența ideea de ambivalență a faptelor trăite de personaje. Este o tehnică a ambiguizării și a schimbării reciproce de semn, de la profan la sacru și invers, din care rezultă echivocul. În legătură cu nuvela Podul, autorul notase: „aș
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
fost tăiată, însă el nu înțelege că a fost proiectat cu mulți ani în urmă, și: „Îi ascultam ca în vis, parcă n-aș fi izbutit să înțeleg sensul anumitor cuvinte“. Făcând o analiză a stratului fonetic, se observă că adverbul „parcă“ este element cheie în tehnica sugestiei. Cuvântul are două vocale: [a], care este deschisă, centrală, sugerând ideea de optimism, și [ă], vocală semideschisă, deci neutră, reliefând nuanța de dubiu a cuvântului. Pe lângă aceste vocale, cuvântul mai conține și trei
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
și activiza vocabularul într-o comunicare clară, frumoasă și expresivă. Poeții atribuie însușiri deosebite obiectelor pentru a-și exprima sentimentele, iar elevii învață intuitiv valoarea artistică a epitetelor. Fără a defini epitetul, elevii remarcă însușirile deosebite exprimate prin adjective sau adverbe: Ce te legeni... de M. Eminescu: „Și mă lasă pustiit, Veștejit și amorțit...” Rapsodii de primăvară de George Topîrceanu: „Și, prin crângul adormit...” „Stol bălai...”, „nor sihastru...”, „cerul albastru...” Acceleratul de George Topîrceanu: „Peste fagi cu vârfuri sure A căzut
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
INSOLITARE. deictic [deictic]. Orice termen sau expresie care se referă într-un enunț la contextul producerii (DESTINATOR, DESTINATAR, timp, loc) acelui enunț: "aici", "acum", "ieri", "eu", "tu" etc. sînt deictice și, într-o aserțiune ca "ea l-a văzut ieri", adverbul contribuie la localizarea a ceea ce se spune despre destinator (în raport cu prezentul său, ceea ce se relatează s-a întîmplat în ziua precedentă). ¶Käte Hamburger a observat că, într-o ficțiune narativă, circumstanțialele deictice (temporale) care, în aserțiunile despre realitate, se raportează
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
indică ce trebuie "să faci" sau cum anume trebuie "să fii" și expresia imperativă sau prescriptivă, cristalizată în expresia trebuie 12. Expresia calitativă se comunică atât prin însușiri morale, proprietăți valorice ale subiectului sau ale acțiunii, exprimate prin adjective și adverbe (de exemplu, recunoscător, cinstit, sincer), cât și prin calități morale, exprimate prin substantive, care sunt entități extraindividuale și "non-acționale" (de exemplu, recunoștința, cinstea, minciuna). Calitatea morală indică și definește un nivel al experienței morale reflexive a colectivităților. Termenul calitate este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
la activitatea opțională o limbă străină); sinonimia; antonimia; paronimia; omonimia; polisemia; * nivelul morfologic: substantivul comun/propriu; genul, numărul, cazul; articolul; adjectivul: genul, numărul; acordul cu substantivul determinat; pronumele personale propriu-zise și de politețe; pronumele și adjectivele pronominale demonstrative (asociate frecvent adverbelor de apropiere/depărtare); pronumele și adjectivele pronominale posesive; numeralul; verbul; adverbul (de loc, de timp, de mod); prepoziția și conjuncția; interjecția; * nivelul sintactic: propoziția simplă/dezvoltată; numărul cuvintelor unei propoziții; locul ocupat de un anumit cuvânt în propoziție; propoziția enunțiativă
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
nivelul morfologic: substantivul comun/propriu; genul, numărul, cazul; articolul; adjectivul: genul, numărul; acordul cu substantivul determinat; pronumele personale propriu-zise și de politețe; pronumele și adjectivele pronominale demonstrative (asociate frecvent adverbelor de apropiere/depărtare); pronumele și adjectivele pronominale posesive; numeralul; verbul; adverbul (de loc, de timp, de mod); prepoziția și conjuncția; interjecția; * nivelul sintactic: propoziția simplă/dezvoltată; numărul cuvintelor unei propoziții; locul ocupat de un anumit cuvânt în propoziție; propoziția enunțiativă/interogativă/exclamativă; propoziția afirmativă/negativă; raportul de coordonare și de subordonare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
contopire, prin abreviere Conversiunea (adjective substantive; substantive comune substantive proprii); Împrumurile din alte limbi etc. să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical Substantivul genul și numărul Cazul Adjectivul acordul cu substantivul Verbul categoria gramaticală a timpului Adverbul Pronumele Numeralul etc. dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral să recepteze un text care i se citește ori i se povestește, înțelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive și estetice ale acestuia Valorile stilistice ale unor unități lexicale: personificarea, comparația, epitetul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
exerciții de diferențiere a formelor pronominale personale propriu-zise, respectiv de politețe; exerciții de adaptare a formelor pronominale și verbale la tipul de situație de comunicare; exerciții de realizare a acordului adjectiv substantiv determinat; exerciții de actualizare în enunțuri a unor adverbe, interjecții, a ,,cuvintelor de legătură" (conjuncții, prepoziții) etc.; * exerciții sintactice exerciții de identificare a cuvintelor unei propoziții, a numărului acestora; exerciții de transformare a propozițiilor simple în propoziții dezvoltate și invers, a propozițiilor afirmative în propoziții negative (fără valorificarea terminologiei
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
avute în vedere 301, din această perspectivă: diferențierea cuvintelor prin prisma a ceea ce le definește: cuvinte-nume (substantive comune, proprii), cuvinte-însușiri (adjective), cuvinte-acțiuni (verbe), cuvintele prin care numărăm (numerale), cuvinte prin care arătăm cine cu cine vorbește (pronume), cuvinte-loc, cuvinte-timp etc. (adverbe), cuvin-te-sentiment, cuvinte-zgomot (interjecții propriu-zise și onomatopeice), cuvinte de legătură (prepoziții și conjuncții) prin: Cine este?, Ce este?, Cum se numește?, Jocul numelor, Împărăția anotimpurilor (substantive), Cum este?, Cercul culorilor, Mare mic, Azi/acum mă simt... (adjective), Ce face?, Jocul meseriilor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cardinale, ordinale), Spune ceva despre mine!, Spune ceva despre tine!, Spune ceva despre el/ea!, Interviu cu..., Cine a vorbit?, Sunt politicos, Aproape Departe (pronume personale propriu-zise și de politețe, demonstrative de apropiere, de depărtare etc.), Spune unde se află! (adverbul de loc reprezentările spațiale, prepozițiile pe, sub, în), Când se întâmplă?, Când facem așa? (adverbul de timp, zilele săptămânii, substantive care denumesc lunile), Păsările/animalele/in-sectele...vorbesc (interjecții-onomatopee), Cusătura/împletitura de cuvinte (prepoziții, conjuncții) etc.; utilizarea corectă a formelor flexionare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Interviu cu..., Cine a vorbit?, Sunt politicos, Aproape Departe (pronume personale propriu-zise și de politețe, demonstrative de apropiere, de depărtare etc.), Spune unde se află! (adverbul de loc reprezentările spațiale, prepozițiile pe, sub, în), Când se întâmplă?, Când facem așa? (adverbul de timp, zilele săptămânii, substantive care denumesc lunile), Păsările/animalele/in-sectele...vorbesc (interjecții-onomatopee), Cusătura/împletitura de cuvinte (prepoziții, conjuncții) etc.; utilizarea corectă a formelor flexionare ale cuvintelor (corespunzătoare categoriilor gramaticale): genul, numărul și cazul substantivelor (Eu spun una, tu spui
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
persoana și numărul pronumelor și verbelor (Completează ce lipsește!, Continuă!, Cine este și ce face?), timpul verbelor (Ieri azi mâine, Ce am făcut ieri/în vacanță?, Ce facem acum/azi?, Ce vom face mâine?), gradele de comparație ale adjectivelor și adverbelor (Plus minus, Topul jucăriilor, Mare mic) etc.; conștientizarea importanței/funcționalității fiecărui element al sistemului limbii: Cuvinte pierdute. Găsitorului recompensă; Cuvinte dezlegate/descusute, Croitorașul cel isteț, Să așezăm cartonașele completare orală de enunțuri lacunare, reconstituire a unui enunț din care lipsesc
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
-i poate reda lui Enion lumina zilei? căci, după cum am arătat, după cădere, Enion este oarbă). În sanscrita, áhan înseamnă "zi" (sinonim cu sanscr. áhar); la dual, forma sa este áhni sau áhani = două zile, iar pluralul este áhani = zile235. Adverbul áhanyahani = zi de zi, în fiecare zi236, implică ideea de continuitate temporală a luminii. Emanația lui Urizen, care nu a căzut încă, este astfel revelarea Zilei, conform textului din Geneză 1, 3-5: "Dumnezeu a zis: "Să fie Lumină!" Și a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]