566 matches
-
creștere cantitativă neprecisă, aproximativă: Noi ne plătim întreit, înzecit datoriile, iar țările care ne sunt datoare mereu își micșorează datoria față de noi (www.cdep.ro), creștere care poate fi exprimată sinonimic și prin adjectivul neologic de proveniență franceză multiplu, utilizat adverbial. 1.6. După cum se remarcă în GALR I: 314, "numeralul multiplicativ se raportează la verb (a (se) îndoi, a dubla, a tripla) și, prin medierea verbului, la substantiv (îndoirea, îndoiala, îndoitul sârmei, dublarea sumei)". Această corepondență este puțin relevantă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
în lexicul religios, dovada fiind faptul că peste 70 % dintre cele 946 de înregistrari pe internet în care poate fi regăsit aparțin unor site-uri având conținut religios. Față de celelalte multiplicative, întreit dovedește o foarte mare libertate de topică. Utilizat adverbial, numeralul multiplicativ poate fi: - antepus imediat verbului pe care îl determină: Stăpână, arătat-ai îndoita putere a darului Tău pe pământul Moldovei, când în locul pe care Te-ai arătat, întreit ai inmulțit averile cu Icoana Ta cea... (www.ortodox.as
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
număr). 3.1.2. O altă consecință a specializării numeralelor multiplicative în limbajul sportiv este o modificare de ordin semantic. Sensul lor este mai mult unul repetitiv decât al unei creșteri proporționale și precise, apropiind astfel aceste multiplicative de numeralul adverbial (sextuplu medaliat "medaliat de șase ori"). 3.2. Statistica arată că, pe lângă forma cvadruplu (cu 1710 înregistrări), apar variantele grafice quadruplu (cu 123 de înregistrări) și cuadruplu (cu 56 de înregistrări), pe lângă forma cvintuplu (cu 334 de înregistrări), apar variantele
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
1983. - Catherine KERBRAT-ORECCHIONI: L'Implicite, Paris, A. Colin, 1986. 5. Formele și incidența conectorilor Conectorii intră în clasa de expresii lingvistice care regrupează, în afară de anumite conjuncții coordonatoare (dar, deci, or, căci) anumite conjuncții subordonatoare (deoarece, cum), anumite adverbe sau locuțiuni adverbiale (într-adevăr, în consecință, orice-ar fi, astfel etc.) și grupuri nominale sau prepoziționale (în ciuda acestui fapt etc.). Este util să distingem în clasa generală a conectorilor trei tipuri de mărci de conexiune: conectorii argumentativi propriu-ziși, organizatorii și mărcile textuale
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
O scară dublă / 238 5.13. Monologul interior / 240 Lecturi recomandate / 248 Exerciții / 249 Capitolul 6. Clasificare și non-clasificare 255 6.1. Tipuri de adjective / 256 6.2. Clasificarea: sintaxă și enunțare / 258 6.3. "Biet" / 261 6.4. Locuțiunea adverbială "din nefericire" / 263 6.5. Adjective și determinanți / 265 6.6. Pluralul cu valoare stilistică / 268 6.7. Efectele impresioniste / 271 6.8. Locul adjectivului / 274 Concluzii / 280 Lecturi recomandate / 280 Exerciții / 281 Capitolul 7. Coerența textului / 285 7.1
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
mamă de bătaie, [se revine în planul doi al narațiunii; imperfectul cu valoare iterativă, destinat să sugereze un anume context de instabilitate politică, adaugă un element progresiei narative] un regiment trecea pe la capul străzii, așa că [nouă ruptură anunțată de locuțiunea adverbială ce sugerează intervenția destinului; apare prezentul nedeictic cu efect de transfocare], mă înrolez, iată-mă în inima bătăliei, primesc un glonte în genunchi, sunt pus într-o căruță, căruța se oprește în fața unei cocioabe, iar o femeie se ivește pe
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
întâmplă pentru că povestirea este făcută în așa fel încât informația respectivă să nu fie furnizată. 1.11. Tipuri de deictice spațiale Din punct de vedere morfo-sintactic, clasa deicticelor spațiale este eterogenă, împărțindu-se în principal în două grupuri, demonstrative și adverbiale. Dacă unele demonstrative sunt deictice prin excelență, putând însoți un gest al enunțătorului (asta, aceasta, aceea), altele combină sensul lexical și valoarea deictică: în mod direct (această masă) sau prin pronominalizare (acesta, acela). A nu se confunda, atenție, aceste deictice
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
confunda, atenție, aceste deictice veritabile cu demonstrativele cu valoare anaforică, prin care se reia o unitate deja introdusă în text (cf. "acestei fântâni" din fragmentul din Paul și Virginia sau "acestea" de la începutul fragmentului din Les lauriers sont coupés). Deicticele adverbiale cu statut de "complemente circumstanțiale" se distribuie în diverse microsisteme de opoziții: aici / acolo, aproape / departe, în fața / în spatele, la stânga / la dreapta etc, decodându-se în funcție de felul în care enunțătorul lor se înscrie în spațiu. Ajunge ca enunțătorul să se întoarcă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
și să spună "biata femeie!". "Greșeala" lui Orgon indică aici un adevăr: Tartuffe ocupă în inima și în casa lui Orgon locul de soție. Această deplasare enunțiativă denotă faptul că lucrurile nu merg deloc bine în familie. 6.4. Locuțiunea adverbială "din nefericire" Am putea face trimitere la un fenomen asemănător din literatura franceză veche. Locuțiunea adverbială "din nefericire", la fel ca biet din incidentă, îi permite enunțătorului să caracterizeze un participant la acțiune prin relația pe care o stabilește, prin
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
și în casa lui Orgon locul de soție. Această deplasare enunțiativă denotă faptul că lucrurile nu merg deloc bine în familie. 6.4. Locuțiunea adverbială "din nefericire" Am putea face trimitere la un fenomen asemănător din literatura franceză veche. Locuțiunea adverbială "din nefericire", la fel ca biet din incidentă, îi permite enunțătorului să caracterizeze un participant la acțiune prin relația pe care o stabilește, prin enunțare, cu procesul în care este implicat acest personaj 234. Se dau următoarele versuri din Cântecul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
supraumană, a lui Dumnezeu pentru unii, a întâmplării pentru alții. În ce mă privește, am exclus definitiv întâmplarea ca având vreun rol dincolo de domeniul evidențelor mărunte, iar Dumnezeu a fost multă vreme un nume, utilizat mai degrabă în derivat adjectival, adverbial sau interjecțional, care exprima gradul superlativ al unei emoții. Neimplicarea spirituală este consecința târzie a unei - insolubilă multă vreme - probleme religioase, cu originea într-o proastă, nefericită, neinspirată pedagogie aplicată în prima copilărie de către consorțiul adulților, compus din preot, primar
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
rolul de a sugera relațiile „cu cosmicul, cu absolutul, cu ilimitatul”. O versificație liberă de orice constrângere ajută magistral la Închegarea acestei atmosfere. Două procedee de versificație sunt caracteristice pentru poemul „Gorunul”: ingabamentul și enumerația realizată cu „și” având valoare adverbială. Prin cele două procedee, cadența are o curgere lentă, cu Înălțime de ton egală, fără ridicări sau coborâri spectaculoase. Șoapta versurilor potențează aura de mister În care se implică automat receptorul. Versurile au un număr foarte diferit de picioare metrice
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
manifestări ale deixisului: • deixis spațial: prin folosirea de adverbe (aici-acolo), pronume demonstrative (acesta-acela) etc.; • deixis temporal: prin apelarea la expresii diverse (astă vară, lunea trecută, după o oră etc.), timpuri verbale, adverbe (acum, atunci, azi, ieri, curând etc.), locuțiuni adverbiale (înainte de, în urmă cu, mai devreme etc.); • deixis social: prin utilizarea unor titluri de adresare în cazul vocativ (stăpâne, șefule, domnule), pronume de politețe (dumneavoastră, dumneata), unele particularități ale folosirii pronumelui personal și al realizării acordului subiectului cu predicatul; • deixis
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de adresare în cazul vocativ (stăpâne, șefule, domnule), pronume de politețe (dumneavoastră, dumneata), unele particularități ale folosirii pronumelui personal și al realizării acordului subiectului cu predicatul; • deixis textual: cu ajutorul unor pronume demonstrative ( Acesta ar fi începutul romanului), adverbe și locuțiuni adverbiale de timp și loc (Aici a început povestea), adverbe de mod (Așa a început povestea); • deixis personal: vocative și interjecții (măi, bre), substantive proprii sau comune în cazul vocativ 94. Misiunea profesorului de a înlătura obstacolele psiho-cognitive ale elevilor în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elemenți (componente ale caloriferului), elemente (componente) etc. I.7.4. Principiul sintactic explică 29 scrierea omofonelor (a structurilor care au aceeași pronunție): o dată / odată, nici o dată / nici odată / niciodată, de loc/ deloc etc. De exemplu: A citit o dată textul. (numeral adverbial) A marcat o dată în agendă. (articol nehotărât + substantiv) A marcat o dată în agendă, nu trei. (numeral cardinal + substantiv) A marcat o dată în agendă, nu pe alta. (adjectiv pronominal nehotărât + substantiv) Trăia odată un împărat. (adverb, "cândva, odinioară") Hai odată! (adverb
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
citește.] (raportul de coordonare în frază), [Cartea] de [povești este] pe [raft.] (raportul de subordonare în propoziție), [Speră] că [va ajunge la timp.] (raportul de subordonare în frază) etc.; * logică: da, nu, ba; * stilistică: doar, tocmai, mai, și (cu valoare adverbială), chiar etc. Prin raportare la acest criteriu funcțional, se diferențiază 38, în limba română: * cuvintele noționale cele care transmit în mod direct o informație semantică, putând îndeplini singure anumite funcții sintactice în context: Copilul traversează strada. (subiect + predicat + complement direct
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
referentului): ursoaică, gâscan, vulpoi etc.; * sufixe care indică noțiuni abstracte nominale (sufixe substantivale): prietenie, demnitate, dreptate, bunătate, greșeală, realism etc.; * sufixe care indică o însușire (sufixe adjectivale): osos, inelat, arămiu, primăvăratic, copilăros, mirositor etc.; * sufixe care indică modalitatea/ maniera (sufixe adverbiale): militărește, tărâș, pieptiș etc.; * sufixe care indică originea/ proveniența: clujean, italian, spaniol, olandez etc.; * prefixe negative (plus semantic = ideea de negație): inutil, deziluzie, amoral, imoral, anormal, impropriu, neatent, nonconformist etc.; * prefixe privative (plus semantic = indicarea eliminării unei părți dintr-un
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
clasei articolelor, în cadrul tuturor celorlalte clase semantico-gramaticale sunt reperabile serii sinonimice: substantivale (băgare de seamă atenție), adjectivale (cu capul în nori distrat neatent), pronominale (cine știe ce ceva), numerale (tuscinci câteșicinci), verbale (a-și lua zborul a se înălța a se ridica), adverbiale (din când ân când uneori), prepoziționale (în fața înaintea), conjuncționale (măcar că măcar să cu toate că deși), interjecționale (vai Doamne ferește!). (b) Antonimia reflectă opoziția semantică dintre unități lexicale care au formă diferită, trimițând, în context, către referenți contrari (Hobjilă, 2009; cf. Bidu-Vrănceanu, Forăscu, 1988
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
direct sau indirect informații semantice referitoare la numărul, ordinea obiectelor prin numărare, o parte/ fracțiune dintr-un întreg, proporția în care se mărește o acțiune, însușire etc.; morfologic, numeralele au, contextual, valori diferite (valoare substantivală, valoare adjectivală și/ sau valoare adverbială) și, implicit, categorii gramaticale diferite; funcțiile sintactice specifice numeralelor corespund celor trei valori morfologice: funcția sintactică-tip de subiect (în cazul numeralelor cu valoare substantivală), funcția sintactică-tip de atribut adjectival (în cazul numeralelor cu valoare adjectivală), funcția sintactică-tip
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
numeralelor corespund celor trei valori morfologice: funcția sintactică-tip de subiect (în cazul numeralelor cu valoare substantivală), funcția sintactică-tip de atribut adjectival (în cazul numeralelor cu valoare adjectivală), funcția sintactică-tip de complement circumstanțial (în cazul numeralelor cu valoare adverbială). În limba română se disting 105 diferite subclase de numerale, prin raportare la: * informația semantică transmisă direct sau indirect: numerale cardinale (indicând numărul elementelor: trei, unsprezece, o sută douăzeci și cinci, mie, milion etc.) vs. numerale ordinale (indicând ordinea elementelor, respectiv locul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vs. numerale multiplicative (indicând măsura în care se modifică o acțiune/ o însușire: dublu, întreit, însutit etc.) vs. numerale distributive (exprimând ideea de împărțire/ distribuire a elementelor unei mulțimi în părți egale numeric: câte doi, câte cinci etc.) vs. numerale adverbiale/ iterative (arătând de câte ori se realizează o acțiune/ în ce măsură se diferențiază o acțiune/ însușire de alte acțiuni/ însușiri: o dată, de șapte ori etc.); * formă/ structură numerale sintetice, simple (doi, dublu, treime) și compuse (unsprezece, o sută treizeci, al doilea, câte trei
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
doi, mie, milion, cvadruplu etc.) vs. numerale formate pe teritoriul limbii române prin derivare (înmiit) sau compunere (treizeci, a doua, câte trei, tustrei, câteșipatru); * valoarea morfologică numeral cu valoare exclusiv substantivală: numeralul fracționar (doime, sfert) vs. numeral cu valoare exclusiv adverbială: numeralul adverbial/ iterativ (de trei ori) vs. numerale cu valoare substantivală și adjectivală: numeralul cardinal (două, două stilouri), numeralul ordinal (a treia, a treia încercare), numeralul colectiv (tustrei, tustrei copiii) vs. numeral cu valoare adjectivală și adverbială: numeralul multiplicativ (câștig
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
milion, cvadruplu etc.) vs. numerale formate pe teritoriul limbii române prin derivare (înmiit) sau compunere (treizeci, a doua, câte trei, tustrei, câteșipatru); * valoarea morfologică numeral cu valoare exclusiv substantivală: numeralul fracționar (doime, sfert) vs. numeral cu valoare exclusiv adverbială: numeralul adverbial/ iterativ (de trei ori) vs. numerale cu valoare substantivală și adjectivală: numeralul cardinal (două, două stilouri), numeralul ordinal (a treia, a treia încercare), numeralul colectiv (tustrei, tustrei copiii) vs. numeral cu valoare adjectivală și adverbială: numeralul multiplicativ (câștig dublu, câștigă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu valoare exclusiv adverbială: numeralul adverbial/ iterativ (de trei ori) vs. numerale cu valoare substantivală și adjectivală: numeralul cardinal (două, două stilouri), numeralul ordinal (a treia, a treia încercare), numeralul colectiv (tustrei, tustrei copiii) vs. numeral cu valoare adjectivală și adverbială: numeralul multiplicativ (câștig dublu, câștigă dublu) vs. numeral cu valoare substantivală, adjectivală și adverbială: numeralul distributiv (câte două, câte două cărți, merg câte două). Categoriile gramaticale ale numeralelor sunt asociate valorilor morfologice pe care acestea le capătă în context. Astfel
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
substantivală și adjectivală: numeralul cardinal (două, două stilouri), numeralul ordinal (a treia, a treia încercare), numeralul colectiv (tustrei, tustrei copiii) vs. numeral cu valoare adjectivală și adverbială: numeralul multiplicativ (câștig dublu, câștigă dublu) vs. numeral cu valoare substantivală, adjectivală și adverbială: numeralul distributiv (câte două, câte două cărți, merg câte două). Categoriile gramaticale ale numeralelor sunt asociate valorilor morfologice pe care acestea le capătă în context. Astfel, numeralele cu valoare substantivală au, în principiu, categoriile gramaticale de gen și caz (numărul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]