427 matches
-
pățit-o”, ne strigau unii, în vreme ce alții arătau la ceas, părând nespus de nemulțumiți de întârzierea noastră. „Nando e capul răutăților”, a spus Francesco, „el e vinovat. A tras un vânt în mașină, de a trebuit să oprim și să aerisim jumătate de oră.” „Ba tâmpiții de romani sunt de vină”, l-a contrazis Nando, „ei nu pot merge la țară decât toți odată, buluc.” S-au descărcat bagajele și fiecare s-a repezit să pună mâna pe ce-i trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
maro. Talpa de la pantoful drept era groasă cât Călătorie spre centrul pământului, ediția cartonată. Mirosul cremei de ghete zăbovea în cameră toată noaptea. Tata avea regulat dureri de cap din pricina asta. Dimineața, prima mea îndatorire, stabilită de tata, era să aerisesc bine de tot. Noaptea suna mama. Mai bine zis, ne suna centrala, după ce tata făcuse comanda, cu câteva ore mai devreme. Tata spunea că trebuie să acorzi ceva timp serviciului de interceptare, ca să-și poată organiza ascultarea. Telefonul făcea trrrrrr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
cheia... era mai degrabă plăcut ca Lee să vină și să plece. Era atât de silențioasă. îi simțeam prezența, dar era foarte discretă. Lee era specială. A descuiat lacătul și l-am ajutat să împingă ușa de la garaj. înăuntru era aerisit și foarte spațios, plin de lumină de la ferestrele mari din acoperiș și de la celelalte de pe pereți. Stephen a încremenit în fața ușii, nevrând să intre. — Ce anume spuneați că aveți de căutat, domnișoară Jones? —Sam, te rog... Niște schițe ale mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
să nu-și aducă aminte cum îi pregăteau zestrea ei tot aci, cu meșteri, cu țigănci scărmănând lână, acum doi ani când s-a măritat. Atunci era toamnă, mirosea a frunză și a fum iute. Tot așa, pe lavițe se aeriseau dulamele de serasir și de canavăț, rochiile de atlas de Veneția și de belacoasă. Tot așa, doar că ea atunci broda liniștită la fața de masă din pânză de in, în timp ce Maria țipa și plângea: — Totul pentru Stanca lui taica
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-i bag un pumnal adevărat în inima aia de bigot. Ați înțeles ce-am zis? Nu-mi pasă că-i put hainele ca dracu’ când vine acasă după ce-a strâns datoriile coloraților, de trebuie agățate în pivniță, să se aerisească. Nu-mi pasă că ăia aproape-l scot din minți nerespectând termenele ratelor. E și ăsta un motiv pentru care-i compătimesc, fir-ar să fie, pentru care simpatizez cu ei și-i înțeleg, și pentru care menajera n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ar fi vrut să ajungă vreodată la capătul acelui drum. Prea e frumos copilul ăsta ca să nu merite... Ia-l, ține-l, să nu-i suflu fumu-n nas. Oftă; o osteniseră joaca și râsul cu copilul. Aprinse altă țigară. Să aerisești după ce plec. V-am afumat. Tu fumezi? — Asta mi-ar mai trebui. Să mai dau banii și pe țigări... — Foarte bine că nu fumezi. Ce slujbă zici că ai, că n-am reținut? Cum câștigi? — Nu-mi prea permit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
dracu’, Rafaele, am stabilit doar că trebuie să mâncăm. Indiferent! Păi, și când om ajunge să ne căcăm pe noi, să ne spele alții la cur, și atuncea trebuie. Păi, nu doar ca să produci. Mai ieși și să te mai aerisești. Îmbini utilu’ cu plăcutu’, ca să zic așa. Ai înnebuni să stai toată ziua lângă ea ca s-o ții de povești. Să-i faci conversație, înțelegi, atâta bucurie i-a mai rămas, sărăcuța de ea, și dac-ai ști cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
mobilierul acoperit cu huse protectoare. Privește în jur. Interiorul nu arată nici îmbâcsit, nici prăfuit, pare chiar oarecum viu, lipsit de acel aer stătut caracteristic încăperilor nefolosite mult timp, datorită vizitelor regulate ale Rozaliei, administratoarea blocului, care o dată pe săptămână aerisea, mătura și ștergea praful. Cărțile, de obicei înșirate peste tot de trebuia mereu să mute câte un teanc atunci când primea musafiri, sunt acum ordonat aranjate în biblioteca modernă, modulară. Pe cotoarele aliniate în spatele cristalurilor mobile se disting numele unor scriitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
fost ministru. Îmbrăcat cu smoking negru, având o garoafă roșie prinsă la rever și părul negru lins dat pe spate uns cu briantină, fixează îndrăzneț cu cicoarea ochilor perechile aflate pe ring. Genul de privire care face femeile să-și aerisească plămânii cu oftaturi și pune pioneze în nervii bărbaților. Printre numeroșii dansatori, o fetiță în rochiță bleu, blondă, cu năsuc în vânt, încearcă foarte serioasă să țină ritmul cu un băiețel pe a cărui vestă roșie se văd urme din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ca o lămâie, dar vindecat. Voi pleca în câteva minute din vila asta frumoasă și caldă înconjurată de păduri, terenul calcinat al luptei mele cu îngerul. Valiza e făcută. Așternuturile sânt strânse de pe pat și legate într-un cearșaf. Am aerisit camera pentru prima dată, căci ninsoarea a stat și aerul e atât de strălucitor, încît parcă aș respira munții albaștri din depărtare și soarele din cetina brazilor. Am lăsat afară din valiză doar teancul de hârtii pe a cărui ultimă
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
materiale gospodărești, impozite, benzină pentru deplasarea ADM. Trecem la punctul următor discuții, propuneri pentru anul 2014, care se vor prezenta la adunarea din primul trimestru anul 2014, când veți aprobă și bugetul pe 2014. ANGELA B: Sub pretext că se aerisește subsolul, o serie de locatari blochează automatul de scară și lasă ușa deschisă. Acum două zile, dimineața casă scării era plină de boschetari, așa că d-l Georgescu are dreptate să nu fie de acord cu montarea unui cârlig care să
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
am intrat pe la Comarnic iarna și zăpada își făceau plăcut prezența. Casa arăta bine, atât de bine cât poate arăta o casă mare, nelocuită cam de mult. Am pus frigiderele în funcție, am orânduit cumpărăturile, am deschis geamurile să se aerisească. Am plecat, în jurul prânzului, cu Ana la Irbis să mai punem la punct lucrurile și să luăm masa. Mare mi-a fost surpriza când am fost invitat în biroul directorului, unde, înconjurat de telefoane, cine "oficia" "bunul meu prieten" de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
de mișcare, ceea ce nu exclude opririle; așa și sensul rătăcirii conține în el un fel de sarcină, de obligație de mutant, de schimbare de loc și de rădăcini, de mișcare a scoarței terestre. Chiar agricultura cere ca pământul să se aerisească, să-și schimbe culturile și să caute mereu alte semințe pentru viitoare rădăcini. Așa că rătăcirea, care are și sens de blestem, de neodihnă, exprimă o fatalitate necesară, o recunoaștere pe viu a faptului realist al instabilității: cum să te oprești
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
așa crezi ? Că sunt nervoasă din cauza întârzierii lui Niki ? Aș !... Doar acesta e obiceiul la noi : niciunul să nu se îngrijoreze dacă celălalt mai întârzie ! Detest familiile în care unul este terorizat : omul are nevoie și el să se mai aerisească, să mai răsufle ! Chiar așa, cioc în cioc, la vârsta noastră e o aberație, nu găsești, madam Delcă ? — Păi, chiar așa ! Io-i spui de la obraz la lighioana bătrână : mai du-te și tu până-n Cișmigiu, mai uită-te la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
bucătărie ! Și adu-ți și dumneata o ceșcuță pentru cafea ! Ei, lasă, numai o gură ! Uf, ce miros dezgustător ! De muced, de gaz ! Săraca, a avut intenție bună, dar... Din păcate, toate hainele ei miros așa, după ce pleacă trebuie să aerisesc în urmă ! Este și ea o biată bătrână, și n-a mai găsit alte soluții ca să lupte cu mizeria ! Soluția ei higienică este gazul, soluția ei medicală e carbaxinul, și așa mai departe ! De fapt, dacă te gândești bine, este
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Clemenței ! Și m am gândit la Niki și la Ivona, să merg cu ei. Când colo, dumnealui nu-i acasă, dumneaei nehotărâtă... Să nu pierdem ocazia, îi spun eu Ivonei, să fi scăpat și noi odată de ei. Să ne aerisim puțin ! Mergem amândouă ! Dar uite-o că se codește ! Hai, Ivona dragă, nu mai sta, că nu mai ajungem la biserică. Și nu merită Clemența așa ceva ! Nu merită nici Țuțulică, dragul de el ! îl știu de când era un nod ! Nu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cu asemenea porcării, numai ca să mă ții pe mine închisă în turnul de fildeș - i-am retezat-o ! Tot de la voi îl cunosc, din casa mamei tale, și ce rău facem că ne plimbăm și noi prin parc ? Ne mai aerisim, mai schimbăm o vorbă ! Pentru că asta era tot ce făceam, madam Delcă ! Ce altceva să fi făcut cu el, la vârsta lui ? Dar îmi plăcea pentru că era mereu informat, despre toți și despre toate, o calitate pe care eu o
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cu saloane mari de primire și cu oglinzi de Veneția, acoperind pereți întregi. Mihai își amintește cum aseară, grăbind pasul înfuriat, și-a lăsat totuși privirea furată de vila pe lîngă care trece acum. Cineva deschisese ferestrele de la parter, să aerisească. Reține imaginea unui interior rivalizînd cu o sală de muzeu. Oamenii acestor ținuturi, la adăpostul munților de incursiunile tătarilor sau otomanilor, au moștenit plăcerea de-a dura cămin temeinic, în piatră. Uneori poate prea închis. Pe Mihai, de cîte ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
de cîteva ori, dar mereu apare vreo treabă mai importantă de făcut: ba cumpărături, ba este apă caldă și pune la spălat, ba a nins din nou iar covoarele trebuie strînse, pentru ca Mihai să le ducă în zăpadă, să le aerisească și să le scuture. Lasă cartea pe duminică, dar atunci e obosită și doarme toată ziua. Nici Mihai nu insistă. Altfel se citește cartea în forma finală și vrea ca Ana să aibă plăcerea asta. Știe că întotdeauna, în primele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
nu cumva crezi că e o sfîntă? — Darling, nu știu, dar... — Sună, te rog, să vină să ia tava, Susan. — Darling, Santiago ar merita... — Santiago merită să-l iau să joace puțin golf chiar În dimineața asta... Ca să-și mai aerisească puțin mintea... asta o să-l liniștească. — Și Vilma, darling? — Ți-am mai spus doar: vorbește tu cu ea și pe urmă eu o să-i dau ceva bani. Adu-mi papucii ca să mă pot scula... Hai, dragă, scoală-te și tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
în fața hotelului Fitzwilliam. Valul de caldură de zilele trecute era acum o amintire îndepărtată. —Cu o epilare nu se face primăvară, se gândi cu tristețe Ashling, care era din nou echipată cu pantaloni lungi, după ce cu o zi în urmă aerisise o fustă lungă de vară. Apoi a uitat de vreme și îi dădu un cot Lisei, încântată. —Uite-o pe fata ta. Cum o cheamă? Tara Palmtree Yokiemedoodle. Și chiar era Tara Palmtree Yokiemedoodle, plimbându-se înainte și înapoi prin fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
pe care Îl ținea În termos și care emana o suspectă aromă de Jerez. — E vreo problemă? am Întrebat eu. Tomás ridică din umeri. Nimic nou. Azi e ziua de naștere a tatei și am preferat să ies să mă aerisesc olecuță. Am Înghițit În sec. — Dar ce se Întîmplă? — Habar n-am. Noaptea trecută, sora mea Bea s-a Întors foarte tîrziu. Tata o aștepta treaz și un pic cu gărgăuni la cap, ca-ntotdeauna. Ea a refuzat să spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
pătrunde Între zidurile acelea, ai avea acces la Parisul subteran. Mi s-a Întâmplat să petrec ore Întregi În fața acelor porți care maschează poarta porților, stația de plecare În călătoria către centrul pământului. De ce credeți că au făcut-o?” „Ca să aerisească metroul, n-ați spus așa?” „Ajungeau gurile de aerisire. Nu, În fața subteranelor eu Încep să intru la bănuieli. Mă Înțelegeți?” Vorbind despre obscurități, părea că se iluminează. L-am Întrebat de ce suspecta subteranele. „Păi fiindcă, dacă există Stăpânii Lumii, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
plin de cocaină. Mă duc la toaletă și mă mai spăl o dată zdravăn pe mâini, apoi le curăț În chiuvetă. E greu să iau tot căcatu de pe ele. Le dau o șansă pantalonilor mei din flanel negru să se mai aerisească și Îmi pun o pereche maro-cenușiu. Pe ei e o pată veche de curry, dar reușesc să o scot aproape pe toată, folosind prosopul de față al lui Stacey. Apoi mă duc afară, luând cu mine unealta care răzuiește gheața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
te rog, Eugen! Ai o femeie angajată în casă? îndrăzni Laura, impresionată cu adevărat. Marian Malciu - Hm! Mă așteptam să întrebi... Nu, nu am pe nimeni. Să-ți liniștesc curiozitatea, îți spun că vine mama mea, o dată pe săptămână, să aerisească ori să facă puțină curățenie, dacă este nevoie și să-mi facă mâncare caldă... Este nemulțumită că mă hrănesc prea mult cu mâncare rece și... cam pe apucatelea, deși îmi pregătesc eu câte ceva atunci când am nevoie... și timp, bineînțeles. Nu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]