764 matches
-
și porecle pitorești, precum Jupânul, Eftimie Belciug, Nae Ormolu, Bebe Burtosu, Erotida, Didi Sfiosu, Olimpia Ciubaru, Dinu Ceașcă, Dandu Patricianul, Coriolan Pomposul, Elefterie Teoforul, Smărăndel Găitanaru, Arvinte Broscoi, Vârdarie Pelticul, Dumitru Gușoiu, generalul Spirache Dorobanțu, Popa Țucal, sunt portretizați politicieni, afaceriști, gazetari, scriitori, militari, fețe bisericești - o galerie nesfârșită de specimene caracterologic șarjate, care se întrec în a-și etala semnele bogăției acumulate prin fărădelegi. Prin integrarea acestora în spectacolul de epocă, prin imaginarea unora din „ciocoii noi” în situații vrednice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
nu au făcut decât să înrăutățească situația. Pentru a concluziona el a atacat într-o formă mult mai decisă pe proprietarii minelor. Dar acest pasaj a fost tăiat de editorii de la McClure's Magazine ca fiind "prea caustic pentru marii afaceriști" (Stallman și Hagemann, New York City Sketches, 289). Mult mai la obiect este succesul acestui text ca scriere a jurnalismului literar narativ, în care se reflectă, în parte, abilitatea generală a scriitorului de a trece peste dorința de a șoca, în locul
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în scenă conflicte legate de corupția pe scară mare în mediile ministeriale și politicianiste interbelice. Oarecum comparabilă cu Ultima oră a lui M. Sebastian, piesa rămâne o satiră forțată, impecabil construită, net superioară, de pildă, textului lui Tudor Șoimaru din Afaceriștii, care ilustra în epocă aproximativ aceeași tematică. Patriotica română a fost însă un fel de ultimă „sechelă” a iscusinței dobândite în maniera interbelică bulevardieră, fiindcă în 1948 dramaturgul își marcase schimbarea cu Rapsodia țiganilor, o reconstituire în registrul unui neoromantism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
din franceză singur, iar din alte limbi în colaborare, fiind de presupus că el își asuma stilizarea textului. Un roman istoric, Cântece și flăcări, a apărut postum, în 1968. I s-a decernat Premiul de Stat în 1954, pentru piesa Afaceriștii. Volumele de publicistică ale lui Ș., anterioare debutului ca dramaturg, nu sunt cu totul lipsite de interes. Constanța este un reportaj parțial liric, în majoritate ironic sau focalizat pe pitorescul „exotic” dobrogean, formulat în registru agreabil, burlesc, satiric, monden sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
satiră dramatizată, de altfel convențională, cu un dialog spumos și replici ingenioase etc., utilizând personaje și motive împrumutate din mitologia greco-latină. Când înfloresc anemonele (1948) este o comedie lirică. Vădit conformistă, dar ceva mai consistentă sub raport dramatic este piesa Afaceriștii (reprezentată la Teatrul Municipal din București în stagiunea 1952-1953, publicată în 1953), satiră anticapitalistă vizând corupția, venalitatea și imoralitatea demnitarilor din epoca lui Carol al II-lea. Combinație stângace de teatru de bulevard și de „veștejire” vehementă a racilelor societății
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
la Teatrul Municipal din București în stagiunea 1952-1953, publicată în 1953), satiră anticapitalistă vizând corupția, venalitatea și imoralitatea demnitarilor din epoca lui Carol al II-lea. Combinație stângace de teatru de bulevard și de „veștejire” vehementă a racilelor societății interbelice, Afaceriștii a fost promovată și elogiată în epocă, dovedindu-și ulterior perisabilitatea. Albăstrelele (editată în 1955) este o „localizare după o schiță de I. Gorelov”. Alte piese ale lui Ș. au ilustrat formula reconstituirii istorice dramatizate, încercând - cu rezultate tot modeste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
cu Victor Rodan și L. G. Legrel), cu caricaturi de A. Dragoș și V. Anestin, București, [1933]; Constanța, cu fotografii de N. Tomescu, București, 1936; Istoria vieții publice din România, București, 1938; Furtună în Olimp, pref. Șerban Cioculescu, București, 1946; Afaceriștii, București, 1953; Aranjamentul lui Pangrati, București, 1953; Albăstrelele, București, 1955; Grigore Manolescu, București, 1959; Cezar Bolliac, București, 1962; Teatru, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1966; Cântece și flăcări, București, 1968. Traduceri: A. Slavutschi, Povestirile lui Ivan Corobov, București, 1952 (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
Lascăr Sebastian, „Furtună în Olimp”, „Gazeta familiei”, 1946, 2; Șerban Cioculescu, „Furtună în Olimp”, „Semnalul”, 1946, 1 332; Paul B. Marian, „Furtună în Olimp”, „Argus”, 1946, 9 968; Silvian Iosifescu, „Când înfloresc anemonele”, CNT, 1948, 85; Radu Beligan, Teatrul Municipal: „Afaceriștii”, CNT, 1953, 22; Ecaterina Oproiu, „Afaceriștii”, RMB, 1953, 2 675; Virgil Brădățeanu, Spectacolul cu piesa „Ce naște din pisică”, CNT, 1955, 24; Paul Costin, „Ciocoii vechi și noi” în dramatizarea lui T. Șoimaru, IL, 1955, 5; Vicu Mîndra, „Zorile Parisului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
familiei”, 1946, 2; Șerban Cioculescu, „Furtună în Olimp”, „Semnalul”, 1946, 1 332; Paul B. Marian, „Furtună în Olimp”, „Argus”, 1946, 9 968; Silvian Iosifescu, „Când înfloresc anemonele”, CNT, 1948, 85; Radu Beligan, Teatrul Municipal: „Afaceriștii”, CNT, 1953, 22; Ecaterina Oproiu, „Afaceriștii”, RMB, 1953, 2 675; Virgil Brădățeanu, Spectacolul cu piesa „Ce naște din pisică”, CNT, 1955, 24; Paul Costin, „Ciocoii vechi și noi” în dramatizarea lui T. Șoimaru, IL, 1955, 5; Vicu Mîndra, „Zorile Parisului”, GL, 1956, 1; Radu Popescu, „Zorile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
cît a fost condus de "vechii" socialiști adepți ai lui Pietro Nenni, cum ar fi Sandro Perteni sau Martino. Spiritul modern a dat lovitura de grație Partidului Comunist Italian aducînd în fruntea sa pe Bettino Craxi, un politician cinic și afacerist care a "golit" partidul de întregul său conținut în numele eficienței. Incarnînd imaginea "durului Craxi", Președinte al Consiliului din 1983 pînă în 1987, membru al CAF, Craxi-Andreotti-Forlani, vor forma un triumvirat transpartinic care va domni, din nefericire, mai mult de un
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de contrabandă, evaziune fiscală, trafic de droguri, operațiuni de import export ilegale, fapt pentru care s-a realizat și perfecționat continuu parteneriatul pentru crimă. Contrabanda cu alcool sau țigări, traficul de droguri și armament nu pot fi concepute fără participarea afaceriștilor aflați pe mai toate meridianele și paralelele globului. Într-un asemenea context este relevantă lista de infracțiuni circumscrise fenomenului de criminalitate a afacerilor, redactată de Comitetul European pentru Problemele Criminale: • infracțiuni în legătură cu formarea cartelurilor; • practici frauduloase și abuzuri comise de
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
a celor patruzeci de ani ai săi, cu părul creț, cu barba tăiată ascuțit, lungă și neîngrijită, cu un obraz de Crist răvășit, un Crist bețivan, siluitor de fecioare și tâlhar de drumul mare”. Delhomme este soțul lui Fanny, un afacerist bogat, echilibrat emoțional, tânăr, gata oricând să-și ajute soția, rezistă la toate scandalurile din familia Fouan, având caracter puternic precum copacul, al cărui nume de familie face trimitere la o persoană originară dintr-un loc numit ”L’Orme” - ”ulm
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
factor de organizare a amintirilor: afectivitatea, relația unui obiect sau a unei ființe cu interesele, dorințele noastre, observată încă de W. Hamilton. Ne apare în minte și se află în legătură cu noi tot ceea ce are importanță, valoare pentru noi: pentru un afacerist sunt în relație toate eventualele surse de profit, pictorul își reamintește toate peisagiile care l-au impresionat, medicul Ă cazurile dificile, greu de rezolvat ș.a.m.d. Toate aceste „sisteme” sunt în relație reciprocă și e greu să ne imaginăm
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Dellecase & Baboulene”. Aceștia cumpăraseră cărămidăriile de la ultimul Mavrocordat, George. Aici lucrau aproximativ 45 de muncitori. Încă din anul 1937, fusese deschisă „Topitoria de cânepă”, sau fabrica „Textila”, cum greșit i se mai spunea, unde lucrau alți 150 de oameni. Câțiva afaceriști evrei dețineau două-trei „fabrici de sifoane”, bine-nțeles cu lucrători puțini. Mai exista Abatorul, ce folosea munca a 32 de oameni. Desigur, aici pot fi incluse și serviciile din subordinea primăriei care aveau un oarecare număr de angajați, dar nu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
din pelerinajul de la Sf. Parascheva. Destinația banilor, un mister” (ProTV, 16 oct. 2012). - „Sf. Parascheva. Amintiri cu ultimii bani” (Antena 1, 14 oct. 2011). - „Sfânt sau afacere ? Părintele Lăcătușu” (emisiunea „Asta-i România”, Kanal D, 5 iunie 2011). - „Pelerin sărac, afacerist bogat. Afacerea Parascheva” (Evenimentul, 15 oct. 2008). - „Ieșenii vor să repare bâlciul de credință” (Flacăra Iașului, 15 oct. 2009). - „Mii de români la Sfânta Parascheva. Pelerinajul, transformat în prilej de afacere” (EVZ, 10 oct. 2010). b) Pelerinajul : loc memorial, resursă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
netrimisă, aflată în caietele cu însemnări din perioada 1972-1974 ale lui Șalamov. Pare că el nu a înțeles motivația lui Soljenițîn, pe care îl bănuiește de intenția de a câștiga notorietate în Occident și, nu de puține ori, îl numește "afacerist". Sau, poate, Soljenițîn nu a reușit să-i câștige încrederea. Cu profundă amărăciune, vizibilă în rândurile următoare, Șalamov justifică refuzul de a-i pune la dispoziție însemnările referitoare la experiența sa din lagărele de pe Kolîma prin dezacordul pentru demersul inițiat
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
defective de toate celelalte cazuri în afara genitivului - ce-i al tău e și-al meu, ce-i al meu e doar al meu - iar celelalte asigură verbelor desinențe economice neașteptate. Dl Băsescu a dat turma guvernamentală în păstorit dlui Tăriceanu, afacerist prosper și politician mai șters decât datoriile multor televiziuni sindicale și particulare către bugetul de stat pesedist. Mi-l amintesc pe dl Tăriceanu într-un interviu, când s-a dovedit foarte elocvent în a-și exprima motivele pentru care preferă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
apreciate, nu acolo unde este virtutea, ci unde domnește eroarea? De ce oare un vânzător ar fi așa de punctual să-și deschidă magazinul la orarul afișat, iar un paroh nu ar avea un program pentru celebrarea sfintei Liturghii? De ce un afacerist ar fi scrupulos în afacerile lui și în respectarea relațiilor sale, iar unul căruia i s-a încredințat îngrijirea sufletelor va fi proverbial pentru neglijența sa? Cum ne explicăm delăsarea vizibilă dintre noi prin atâtea scuze, mai mult sau mai
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
osândiri morale fără apel, după procedeul naiv romantic pe care-l întâlnim la Filimon sau la Pantazi Ghica și care face pandant elogiilor iconodule cu care sunt gratificați Pașadia și Pantazi (chiar și epitetul de „ciocoi borât” și, respectiv, de afacerist mehenghi au o conotație admirativă). De ce atâta înverșunare ? Abominațiile lui Pirgu țin de rubrica scandaloasă, nu de cea criminală. El e pe de o parte un soitariu foarte dotat, care întreține cu vervă inepuizabilă buna dispoziție a grupului, având tactul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
aceeași piesă prefigurează un personaj ce revine și în alte scrieri: timidul inventiv, creatorul visător pândit de o lume pestriță de escroci și paraziți. El a inventat o mașină de detectat sunetele (subiectul din nuvela Acceleratorul) și mașina stimulează spiritul afacerist al vecinilor curioși. Piesa se termină bine, onestitatea triumfă, proiectele diabolicului Pamfil eșuează. Comedia este bine scrisă și, deși nu pune o mare temă în discuție, pictura zonelor morale joase se reține. B. s-a specializat în acest gen de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
unde e situat ProTV-ul, ei și „amicii” lor. Când zic „de ocazie” o spun cu o nuanță de compasiune, deoarece această „falangă” a tinerilor va fi cu siguranță una de „sacrificiu”! Așa cum se va Întâmpla și cu falanga primilor „afaceriști”, cu cea a primilor politicieni, cu cea a primilor „mari ziariști” sau „moderatori celebri”, a primilor bancheri etc. etc. Nu numai revoluția Își devoră copiii, dar și post-revoluția, acele frământări și noi sau false adaptări sau readaptări numite „crize” sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a moderaților și a unor compromiși ăprintre care Fouché) reușește să-l înlăture și este ghilotinat în seara aceleiași zile. Căderea lui Robespierre a adus cu ea sfârșitul politicii democratice și egalitare și biruința intereselor burgheziei, ale politicienilor și ale afaceriștilor. Între Robespierre și Bonaparte, Revoluția și Franța n-au mai avut un om mare. ROLAND DE LA PLATIÈRE, JEANNE MARIE sau MANON PHILIPON, Doamna ăParis, 1754-Paris, 1793). Fiica bijutierului parizian Philipon, se căsătorește cu Jean-Marie Roland de la Platière, înainte de Revoluție inspector
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
fost că i s-a restituit speculantului camionul și animalele pe care le-a dus la București”. După ce Îi turnase, la paritate etnică, pe evreul vasluian Galler („comersant” angrosist ad-hoc de vinuri speculative) și pe românul Zegrea (fost legionar, ajuns afacerist cu animale domestice comestibile), Naty Terdiman trecuse iarăși la lamentări ce s-ar fi vrut a fi justificative pentru lipsa de interes a coreligionarilor față de „mărețul” program „internaționalist” al minusculului partid comunist român, ajuns pe culmile puterii cu ajutorul nemijlocit al
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
acele vremuri, măcar la Bârlad, președintele Oficiului Județean pentru Evrei Tutova, dr. Aron Țudic, i-a silit pe nababi să cotizeze la comunitate mai mulți bani pentru a putea face față nevoilor majorității extrem de sărace. Ei, bine, taman acești mari afaceriști au declanșat vendetele contra celor care, spuneau ei, i-au devalizat. Nu știm ce ocupație avea acest Naty Terdiman, care a Întocmit Într-o anumită perioadă rapoartele de activitate ale CDE Huși, dar mânia sa (fals) proletară s-a revărsat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Nu aveau de unde să le știe. Fiindcă televizorul spune cam tot ce este de știut pentru 90% din populație, pentru șoferi mai se adaugă și radioul, iar presa culturală are impact în propriile cercuri, rămânem o țară de politicieni, jurnaliști, afaceriști, cântăreți și fotbaliști. Lecția acestei lecții este lipsa cronică de profesionalism în presă și mai ales în audiovizual. Jurnaliștii vin, în cazuri fericite, din școli de jurnalism și în cazuri ultrafericite, din școlile bune de acest tip. De regulă nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]