1,552 matches
-
-ne din nou cufundați în inextricabila problemă a afectivității. L-am tachinat puțin pe tema asta, întrebîndu-l dacă nu există o a patra etică, cea a afectivității. "Nu, a țîșnit răspunsul, pentru că a treia etică este etica contradictoriului, ce antrenează afectivitatea, în vreme ce celelalte tipuri de non-contradictoriu o elimină; există o etică a afectivității, prin urmare, dacă doriți, spuneți-i afectivitate, dar nu este o etică care să o facă prezentă, tocmai pentru că afectivitatea este o enigmă, nu știu de ce apare și
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
puțin pe tema asta, întrebîndu-l dacă nu există o a patra etică, cea a afectivității. "Nu, a țîșnit răspunsul, pentru că a treia etică este etica contradictoriului, ce antrenează afectivitatea, în vreme ce celelalte tipuri de non-contradictoriu o elimină; există o etică a afectivității, prin urmare, dacă doriți, spuneți-i afectivitate, dar nu este o etică care să o facă prezentă, tocmai pentru că afectivitatea este o enigmă, nu știu de ce apare și, de altfel, adesea, nici măcar nu apare."4 Lupasco adaugă: "[...] Dumnezeu poate că
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
există o a patra etică, cea a afectivității. "Nu, a țîșnit răspunsul, pentru că a treia etică este etica contradictoriului, ce antrenează afectivitatea, în vreme ce celelalte tipuri de non-contradictoriu o elimină; există o etică a afectivității, prin urmare, dacă doriți, spuneți-i afectivitate, dar nu este o etică care să o facă prezentă, tocmai pentru că afectivitatea este o enigmă, nu știu de ce apare și, de altfel, adesea, nici măcar nu apare."4 Lupasco adaugă: "[...] Dumnezeu poate că nu e decît psihism, sufletul lumii. El
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
a treia etică este etica contradictoriului, ce antrenează afectivitatea, în vreme ce celelalte tipuri de non-contradictoriu o elimină; există o etică a afectivității, prin urmare, dacă doriți, spuneți-i afectivitate, dar nu este o etică care să o facă prezentă, tocmai pentru că afectivitatea este o enigmă, nu știu de ce apare și, de altfel, adesea, nici măcar nu apare."4 Lupasco adaugă: "[...] Dumnezeu poate că nu e decît psihism, sufletul lumii. El are în mîinile sale cele două forțe contradictorii ale omogenului și eterogenului, universurile
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
mi-a răspuns: "Este materie-energie în sensul celor trei materii. Dar Dumnezeul pe care îl considerăm transcendent este, de fapt, un Dumnezeu al identității sau al eterogenității. Deci recade în cele trei materii. Nu avem drept transcendență a energiei decît afectivitatea ontologică. Atunci, putem spune că, în măsura în care considerăm că Dumnezeu este Ființa, Dumnezeu ar fi afectivitatea"5. Problema incognoscibilității s-a ivit în discuțiile noastre cînd Solange de Mailly-Nesle l-a citat pe Pseudo-Denis: "Dumnezeu este cunoscut totodată în fiecare lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
considerăm transcendent este, de fapt, un Dumnezeu al identității sau al eterogenității. Deci recade în cele trei materii. Nu avem drept transcendență a energiei decît afectivitatea ontologică. Atunci, putem spune că, în măsura în care considerăm că Dumnezeu este Ființa, Dumnezeu ar fi afectivitatea"5. Problema incognoscibilității s-a ivit în discuțiile noastre cînd Solange de Mailly-Nesle l-a citat pe Pseudo-Denis: "Dumnezeu este cunoscut totodată în fiecare lucru și în afara fiecărui lucru; și Dumnezeu este ca un tot împreună și prin modul cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
cu rădăcini în adîncimile inconștientului. ROMÂNII DIN PARIS Fondane era mai mare cu doi ani decît Lupasco. La scurt timp după publicarea, în 1935, a tezei de doctorat de Stat în litere a lui Stéphane Lupasco, Despre devenirea logică a afectivității, Fondane a dorit să-l cunoască. Așa a început una din prieteniile intelectuale și spirituale exemplare ale acestui secol. Prietenia lor, scurtă prin voia destinului, dar de o mare intensitate, acoperă toate aspectele vieții și se prelungește în moarte și
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
o pecetluise cu principiul non-contradicției"14. Teribil reproș. Pentru Fondane, Lupasco îl refuză pe Dumnezeu în sînul logicii sale: filosofia sa este o nontologie, "un fel de ontologie a ne-ființei". Fondane cunoaște, desigur, rolul pe care Lupasco îl atribuie afectivității. Dar afectivitatea îi pare supraadăugată, pe lîngă cunoaștere: "Ceea ce a rămas în afara cunoașterii, la ușă, e nici mai mult nici mai puțin decît Ființa; ba mai mult încă, doar Ființa nu poate intra în cu-noaștere; căci, dacă ar intra, adio
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
cu principiul non-contradicției"14. Teribil reproș. Pentru Fondane, Lupasco îl refuză pe Dumnezeu în sînul logicii sale: filosofia sa este o nontologie, "un fel de ontologie a ne-ființei". Fondane cunoaște, desigur, rolul pe care Lupasco îl atribuie afectivității. Dar afectivitatea îi pare supraadăugată, pe lîngă cunoaștere: "Ceea ce a rămas în afara cunoașterii, la ușă, e nici mai mult nici mai puțin decît Ființa; ba mai mult încă, doar Ființa nu poate intra în cu-noaștere; căci, dacă ar intra, adio cunoaștere! Din
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de identic [...]"18 După părerea mea, concluzia pe care o trage din această dezbatere Michael Finkenthal, în prefața sa la Ființă și cunoaștere, nu este justificată. Michael Finkenthal scrie: "În limbaj lupascian, ar fi dorit să fondeze o filosofie a afectivității, o filosofie pe care însuși sistemul lupascian a făcut-o imposibilă. În cele din urmă, acest sistem, așa cum l-a cunoscut Fondane, nu-l putea ghida spre ieșirea din labirint"19. O ieșire din labirint există însă, iar cheia este
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
În cele din urmă, acest sistem, așa cum l-a cunoscut Fondane, nu-l putea ghida spre ieșirea din labirint"19. O ieșire din labirint există însă, iar cheia este furnizată de terțul inclus. Nu poate exista o filosofie exclusivă a afectivității. Afectivitatea și terțul inclus se află într-o relație de unitate a contradictoriilor. Afectivitatea fără terț inclus nu e decît un cuvînt gol. Fondane a murit prea devreme. În 1951, dorința sa era împlinită. Principiul antagonismului și logica energiei. Prolegomene
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
cele din urmă, acest sistem, așa cum l-a cunoscut Fondane, nu-l putea ghida spre ieșirea din labirint"19. O ieșire din labirint există însă, iar cheia este furnizată de terțul inclus. Nu poate exista o filosofie exclusivă a afectivității. Afectivitatea și terțul inclus se află într-o relație de unitate a contradictoriilor. Afectivitatea fără terț inclus nu e decît un cuvînt gol. Fondane a murit prea devreme. În 1951, dorința sa era împlinită. Principiul antagonismului și logica energiei. Prolegomene la
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
ghida spre ieșirea din labirint"19. O ieșire din labirint există însă, iar cheia este furnizată de terțul inclus. Nu poate exista o filosofie exclusivă a afectivității. Afectivitatea și terțul inclus se află într-o relație de unitate a contradictoriilor. Afectivitatea fără terț inclus nu e decît un cuvînt gol. Fondane a murit prea devreme. În 1951, dorința sa era împlinită. Principiul antagonismului și logica energiei. Prolegomene la o știință a contradicției este o carte profetică și inaugurală: cu el, terțul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Caracterul circular al afirmației "logica ca experiență însăși a logicii" decurge din caracterul circular al subiectului: pentru a defini subiectul ar trebui luate în considerație toate fenomenele, elementele, evenimentele, stările și propozițiile privitoare la lumea noastră, și în plus la afectivitate. Sarcină evident imposibilă: în ontologica lui Lupasco subiectul nu va putea fi niciodată definit. Tot ceea ce logica poate face e să experimenteze un cadru axiomatic bine definit. Logica lui Lupasco este compatibilă, dacă introducem noțiunea de niveluri de realitate, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
nostru ireductibil, singur fundament posibil al toleranței și demnității umane. Fără acest terț ascuns totul este cenușă. Poate că acesta e terțul pe care îl căuta Fondane, la frontiera dintre poezie, mistică și filosofie. Terțul ascuns este celălalt nume al afectivității. În scrisoarea deja citată, Geneviève Fondane scria: "Tocmai am descoperit, din întîmplare, mai multe pagini despre mistică, uimitoare și atît de creștine că aproape că devin prea creștine [...] El devine heterodox prin exces". Cioran căuta și el acest terț, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
vinovăție etc. Copiii sunt invitați apoi să exprime exact ceea ce simt în acest moment (un alt desen), folosind culorile pe care le consideră cele mai potrivite. Culorile alese, fluiditatea mișcării, tonurile și consistența petelor de culoare oferă indicii interesante privind afectivitatea, dar și calitatea cognițiilor. 5. GHICEȘTE EMOȚIA Copiii se împart în grupuri mici. Fiecare își va alege o emoție pe care ar dori să o mimeze, iar apoi grupul trebuie să ghicească emoția mimată. Jocul va continua pînă când vor
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
preșcolarul mic (5-7 minute), la cel mijlociu (12-14 minute) și la cel mare (20-25 de minute, uneori chiar 40-45 de minute vezi, în acest sens, anumite activități desfășurate cu preșcolarii de la grupa pregătitoare și ca modalitate de pregătire pentru școală); afectivitatea devine, treptat, mai controlată; stările afective se înmulțesc, se îmbogățesc și se nuanțează; se realizează trecerea de la emoții la sentimente; importante sunt afectivitatea, ca ,,energetică a conduitelor" și ,,echilibrarea prin autoreglare"47; imaginația își dezvoltă funcțiile de completare, de proiectare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
acest sens, anumite activități desfășurate cu preșcolarii de la grupa pregătitoare și ca modalitate de pregătire pentru școală); afectivitatea devine, treptat, mai controlată; stările afective se înmulțesc, se îmbogățesc și se nuanțează; se realizează trecerea de la emoții la sentimente; importante sunt afectivitatea, ca ,,energetică a conduitelor" și ,,echilibrarea prin autoreglare"47; imaginația își dezvoltă funcțiile de completare, de proiectare și anticipare; se constată progrese în valorificarea imaginației reproductive, dar și a celei creatoare; adaptarea copilului la diferite contexte, la cerințele exprimate etc.
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
o prezentare a obiectivelor generale derivate din scopul asociat etapei preșcolarității și instituționalizării acesteia 119), aceste obiective vizând diferitele laturi ale personalității în formare a copilului preșcolar: * educația intelectuală coordonata cognitiv-lingvistică; * educația fizică coordonata psihomotorie și a dezvoltării armonioase; * educarea afectivității prin prisma socializării; * educația estetică și cultivarea creativității; * educația pentru societate 120. ,,deschiderea orizontului cultural"; ,,stimularea curiozității epistemice"121 etc., finalități trimițând în măsură diferită, de la caz la caz, către activitățile desfășurate la nivelul I/II al preșcolarității. 4.2
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de aceeași vârstă, respectiv de vârstă superioară/inferioară, cu subiecți cunoscuți în măsură diferită, în contexte diferite etc.); * dezvoltarea capacității intelectuale a preșcolarilor, reflectată pentru aria curriculară avută în vedere aici în limbaj; * dezvoltarea proceselor cognitive; * caracteristici ale motivației, ale afectivității; * nivelul creativității copiilor, deschiderea către nou, către inedit etc.; * caracteristici ale motricității; * capacitatea de a acționa în anumite contexte; * particularități ale comportamentului preșcolarilor; * capacitatea de a relaționa elementele teoretice cu cele practice (și invers); * gradul de asimilare și de sistematizare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
un mesaj, pronunță corect sunetele limbii române, poate compara două sau mai multe obiecte etc. Andrei 2006: 38-40. 284 O observație interesantă este, în acest sens, faptul că ,,la copil, adaptarea la partener are [...] aspecte specifice, datorate, în primul rând, afectivității care este dominantă în conduita copilului (întreruperea partenerului, de exemplu, sau deficiențe în ,,focalizarea" dialogului adică momente în care domină o preocupare de interes actual, din care cauză fiecare partener vorbește despre altceva)" Slama-Cazacu 1999: 303. 285 În general, lectura
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
se înfierbântă”. Emoțiile noastre au un rol important în procesul de adaptare la mediul social. Pe lângă faptul că emoțiile ne atenționează atunci când ne lipsește ceva sau ne ajută să tragem niște semnale de alarmă atunci când ne deranjează comportamentul altei persoane, afectivitatea umană constituie o valoroasă sursă de informații, și anume ne ajută să luăm hotărâri; atunci când sunt afectați centri nervoși din emisferele cerebrale, omul nu poate lua nici cele mai simple decizii. De ce? Pentru că nu știe ce va simți în legătură cu deciziile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de credință parnasiană. Aceasta se verifică mai ales sub aspectul grijii extreme pentru formă. Altminteri, nimic din răceala / impersonalitatea parnasienilor, la care cultivarea formei e doar un pretext de sugrumare a expresiei eului. Or, particularitatea e tocmai exprimarea liberă a afectivității; poetul e un epicureu, un hedonist chiar, care glosează pe tema odei horațiene către Taliarh, încearcă să fixeze clipa în anluminura versului, elogiază fericirile periplului mundan: „Citește-mi din Horațiu iar și iarăși / poemul despre Taliarh, cu sobe / în care
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
versiunea românească a autorului, tot „Jurnalului literar” (1-2/ 2000). O familiarizare cu absurdul demonstrase A. într-un eseu consacrat lui Eugen Ionescu, eseu care, alături de acela consacrat lui Mircea Eliade - Marele Arhitect - și de paginile dedicate lui Ștefan Lupașcu, intitulate Afectivitatea și cele trei materii, se numără printre paginile memorabile în cariera lui de comentator literar. SCRIERI: Poveste cu țigani, Paris, 1965; ed. (Despre ursită sau Poveste cu țigani, București,1996); Revoluția culturală, Paris, 1984; ed. București, 1996; Teatru, pref. Manuel
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
cu măști), care se deosebește însă de „Marele Anonim” prin carnavalescul meditativ. SCRIERI: Umbra dulce a lucrurilor, pref. Constantin Ciopraga, Iași, 1990; Vulnerabila amiază, pref. Constantin Ciopraga, Iași, 1994; Avataruri nu departe de Styx, Iași, 2002. Repere bibliografice: Ion Apetroaie, Afectivitate și reflexivitate poetică, CRC, 1994, 44; Ion Apetroaie, Melancolia reflecției lirice, CRC, 1995, 18. D.M.
DONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286825_a_288154]