311 matches
-
și] │ │(5) either [(a) hâș been free for 12 months from foot-and-mouth disease, rinderpest, │ │ African swine fever, classical swine fever, swine vesicular disease, │ │ and] │ │(5) fie [(a) (i) a fost liber pentru 12 de luni de pesta bovina, pesta porcină │ │ africană, [febră aftoasa](5), [pesta porcină clasică](s) și [boală │ │ veziculoasa a porcului](5); │ │(5) or [(a) (i) hâș been free for 12 months from rinderpest, African swine fever, │ │ [foot-and-mouth disease](5), [classical swine fever](5), and [swine │ │ vesicular disease](5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259612_a_260941]
-
umane, pentru a le controla mai ușor din punct de vedere politic și pentru a facilita noile forme de agricultură comunală privilegiate de politicile statului. În acest context, se pot găsi asemănări uimitoare Între ceea ce doreau Nyerere și Uniunea Națională Africană Tanzaniană (UNAT), pe de o parte, și programul de agricultură și sedentarizare inițiat de regimurile coloniale din Africa de Est, pe de altă parte. Aceste similitudini sugerează că proiectele statelor moderne preocupate de dezvoltare au În comun anumite trăsături generice
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
nu le cunoaște decât În mod indirect, Încearcă să li se integreze, dar (temporar sau definitiv) fără a reuși (Lipiansky, 1998a, p. 25; de Queiroz și Ziolkovski, 1994, p. 51). Așa se face că francofonii din comunități „periferice” (belgiene, canadiene, africane etc.) pun În balanță apartenența lor efectivă la comunitatea respectivă cu o anumită aspirație la integrarea În comunitatea de limbă (comunitate mitică, de altfel) a francezilor din Franța, percepuți ca deținători ai legitimității lingvistice. Această aspirație se traduceîn diverse moduri
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
capital social sunt țările nordice, dar și Germania, Australia și Elveția. Țările cu niveluri mult mai reduse de capital social sunt fostele republici sovietice și cele din Europa de Est, o poziție intermediară fiind ocupată de țările Americii latine și de cele africane. Capitalul social nu este aleator distribuit, ci apare legat de caracteristici ale sistemelor economice și politice: toate societățile bogate în capital social sunt democrații consolidate și economii dezvoltate, post-industriale. Însă diverșii indicatori ai dezvoltării umane și socio-economice nivelul de educație
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
și teritorii” prin eliminarea taxelor pentru anumite produse africane și prin stabilizarea, cu ajutorul garantării câștigurilor, a veniturilor din export pentru anumite produse fabricate în Africa. Aceste acțiuni au continuat practica neloială a acordării de acces fără restricții la materiile prime africane, la prețuri scăzute, pentru statele europene. Conform acestui acord, numai produsele africane care nu intrau în concurență cu mărfurile europene puteau intra în Europa fără a plăti taxe. Carnea sau produsele manufacturate, cum sunt cafeaua prăjită, sucurile de fructe sau
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
sub control și prețurile nu cresc. Apoi, industrializarea lentă a Africii înseamnă mai puțină concurență și mai multe piețe pentru produsele europene, atât pe continentul european însuși, cât și în alte părți ale lumii. Concurența dintre produsele europene și cele africane s-a manifestat nu doar în domeniul produselor manufacturate, ci și în agricultură. Ceapa, cartofii, roșiile și alte legume pe care le produce Africaxe "Africa" nu sunt exportate în Europaxe "Europa", ci se aruncă, adesea în cantități mari, pentru că produsele
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
prețurilor produselor agricole și a materiilor prime africane a fost rezultatul combinației mai multor factori, dintre care concurența globală, diversitatea pieței și dezvoltarea industriilor europene în direcția unor noi sectoare. Deteriorarea continuă a termenilor comerciali și scăderea valorii materiilor prime africane a pus în pericol capacitatea continentului de a-și plăti datoriile externe și de a asigura servicii sociale adecvate contribuabililor săi. Întrucât prioritățile europene s-au schimbat, mutându-se dinspre piețele africane, pe care le-a controlat vreme de secole
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
drepturilor omului (de Actul de la Helsinki și de Carta de la Paris) inspiră politicile interne și externe ale Comunității și constituie un element fundamental al acestor acorduri 164. Această abordare este dezvoltată mai târziu prin Acordul Cotonou semnat cu țările ACP (Africane, Caribiene și din zona Pacificului) întemeiat pe respectul pentru drepturile omului, pe principiile democratice și pe rule of law, ca și pe principiile unei good governance 165. Referirea la cele trei dimensiuni ale discursului internațional asupra democrației este explicită, ca
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
și Africa se declarau socialiste sau pretindeau că se îndreaptă spre socialism. Or, socialismul, ca sistem social-politic, a fost compromis de caricatura sa comunistă, așa cum s-a manifestat ea în Uniunea Sovietică, China, țările din Estul Europei, nemaivorbind de cele africane, dintre care multe nu depășiseră faza tribală. A declara, acum, că vrei să faci dintr-o țară ca Venezuela una socialistă în urma experiențelor de care am amintit este cel puțin un gest riscant, dacă nu un anacronism istoric. Faptul este
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
e màuros 'scuro'), come sost. îl termine, originariamente usato, al plurale, per indicare gli 'arabi di Spagna', assume îl valore generico di 'saraceni, musulmani' all'altezza del primo Furioso (1516), mă come agg. già a fine '400 ha valore di 'africano' (Masuccio), 'servo o schiavo negro' (Macinghi Strozzi), o 'musulmano' (Luca Pulci): cfr. M. Cortelazzo, P. Zolli, Dizionario Etimologico della Lingua Italiană, Zanichelli, Bologna, 1998, vol. 3 (I-N), e W. Schweickard, Deonomasticon Italicum. Derivați da nomi geografici, vol. 3 (M-
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Milano, 1996, p. 148. 26 J. P. Sartre, L'antisemitismo. Riflessioni sulla questione ebraică, Edizioni di Comunità, Milano, 1982, p. 50. 27 Și veda ad esempio la nov. I 4 degli stessi Ecatommiti, în cui l'ingenuo protagonista è soprannominato Africano, "cognome che al suo proprio nome și confacea". 28 Cfr. șu questo Feliciano Attar, Genealogy, cît. 29 S. de Beauvoir, Îl secondo sesso, Îl Saggiatore, Milano, 1961, p. 15. 30 Cfr. Fanon, Pelle nera, cît., pp. 158 e 163-64. 31
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]