667 matches
-
cailor, că dacă n-ar face aceasta, atunci caii pe care îi mînă Toader la păscut le-ar paște cozile. în acea zi se slobod caii la păscut. Dacă ți-i frică de ceva, ia păr de la urs și te afumă, că-ți vine bine: uiți frica. Cînd ești spăriet de-un cîne, să te afumi cu păr de-al lui. Dacă i se dă cuiva păr de capră sălbatecă în mîncare, apoi capătă o pîntecăraie care-i cauzează moartea. Părăsitură
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
păscut le-ar paște cozile. în acea zi se slobod caii la păscut. Dacă ți-i frică de ceva, ia păr de la urs și te afumă, că-ți vine bine: uiți frica. Cînd ești spăriet de-un cîne, să te afumi cu păr de-al lui. Dacă i se dă cuiva păr de capră sălbatecă în mîncare, apoi capătă o pîntecăraie care-i cauzează moartea. Părăsitură Cînd ai o părăsitură, s-o zvîrli peste casă, să tragi sama unde a picat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
poartă toată ziua, iar noaptea se pune la cap și n așternut. în ziua de Rusalii se pune pelin la brîu, ca să nu-i ia din căluș [să nu aibă amețeli]. Pelinul strîns din ziua de Rusalii e bun de afumat pe cel apucat de „cel rău“ sau „ducă-se pe pustiu“. în ziua de Mărina se culege pelin, din el se face apă de pelin, care este bună pentru subțierea obrazului. Pune pelin sub perna bolnavului fără să știe, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zi: „Grabă legătură, grabă cătătură“, și taie nodul, iar la al nouălea, adaugă: „Ptiu, drace, ia-ți coada!“ - și ai să-l găsești. Pierzanie Cînd o femeie însărcinată e în primejdie de-a pierde sau se sperie de ceva, se afumă cu nări de vulpe. Cînd e o femeie în primejdie de pierzanie, se spală icoana Maicii Domnului și i se dă apă de aceea de băut. Se ia o coasă, se deschide o fereastră, prinde coasa de măsea, o pleacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
maci din nouă grădini și aruncă-le pe toate în fîntînă. (Gh.F.C.) Cine fură de la trei femei însărcinate cîte-o lingură, apoi cîte-o cărămidă și le aruncă pe toate noaptea într-o fîntînă aduce ploaie. (Gh.F.C.) Vine ploaie cînd lampa se afumă. (Gh.F.C.) Ploșniță Cînd pui curpeni* de fasole pe foc, atunci se fac ploșniți. Dacă-și fac lăstunii cuib sub streșina casei, se fac ploșnițe în casă. Spre a se cotorisi de ploșniți, este bine a afuma în casă cu pipăruș
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ploaie cînd lampa se afumă. (Gh.F.C.) Ploșniță Cînd pui curpeni* de fasole pe foc, atunci se fac ploșniți. Dacă-și fac lăstunii cuib sub streșina casei, se fac ploșnițe în casă. Spre a se cotorisi de ploșniți, este bine a afuma în casă cu pipăruș* și apoi a vărui păreții cu un var amestecat cu terpentină. De ploșniți scapi dacă grijești casa și o văruiești în lună nouă, în zilele de post, văruind-o îndărăpt și molfăind ceva, precum coji de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
păreții cu un var amestecat cu terpentină. De ploșniți scapi dacă grijești casa și o văruiești în lună nouă, în zilele de post, văruind-o îndărăpt și molfăind ceva, precum coji de pîne, mălai etc. Scapi de ploșniți dacă o afumi în Vinerea Paștelui cu colivă furată. Poamă Vara, cînd încep să se coacă poamele, să nu mănînce cineva pînă mai întîi nu împarte, ca să mănînce morții și apoi viii. Pod Cînd pocnește podul în colț, atunci nu-i bine. Pom
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dacă s-a spăriat cineva de ceva este bine să nu se culce îndată, să beie imediat apă și să rupă ceva gura cămeșii, ș-apoi spaima nu-i va strica. Se crede că cel ce se sparie să se afume cu stupușurile sacalușu ri lor* ori să se afume cu cuiburi de rîndunele, și-i va trece spaima - sau să se afume cu brazde strînse de la Sf. Gheorghe. Cînd se sparie copilul de vreun cîne sau de vreo fiară, atunci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu se culce îndată, să beie imediat apă și să rupă ceva gura cămeșii, ș-apoi spaima nu-i va strica. Se crede că cel ce se sparie să se afume cu stupușurile sacalușu ri lor* ori să se afume cu cuiburi de rîndunele, și-i va trece spaima - sau să se afume cu brazde strînse de la Sf. Gheorghe. Cînd se sparie copilul de vreun cîne sau de vreo fiară, atunci se afumă cu păr de la acel animal. Dacă se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gura cămeșii, ș-apoi spaima nu-i va strica. Se crede că cel ce se sparie să se afume cu stupușurile sacalușu ri lor* ori să se afume cu cuiburi de rîndunele, și-i va trece spaima - sau să se afume cu brazde strînse de la Sf. Gheorghe. Cînd se sparie copilul de vreun cîne sau de vreo fiară, atunci se afumă cu păr de la acel animal. Dacă se sparie vreun copil, este bine a-l afuma cu vreo bucățică de veșmînt
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
stupușurile sacalușu ri lor* ori să se afume cu cuiburi de rîndunele, și-i va trece spaima - sau să se afume cu brazde strînse de la Sf. Gheorghe. Cînd se sparie copilul de vreun cîne sau de vreo fiară, atunci se afumă cu păr de la acel animal. Dacă se sparie vreun copil, este bine a-l afuma cu vreo bucățică de veșmînt bisericesc sau cu cărbune căzut din cădelniță, sau a-i picura, pe cînd doarme el, cu o peniță ceva mir
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trece spaima - sau să se afume cu brazde strînse de la Sf. Gheorghe. Cînd se sparie copilul de vreun cîne sau de vreo fiară, atunci se afumă cu păr de la acel animal. Dacă se sparie vreun copil, este bine a-l afuma cu vreo bucățică de veșmînt bisericesc sau cu cărbune căzut din cădelniță, sau a-i picura, pe cînd doarme el, cu o peniță ceva mir în ureche. De asemenea, să i se facă scăldătoare cu apă în care s-au
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ziua s-au spăriat de ceva în noaptea următoare se vor uda în așternut. Poporul crede că dacă-și pîrlește cineva părul capului cu trița, apoi nu se sparie de lupi; iar dacă s-a speriat cineva, apoi să se afume cu putregai de răchită. Spate Să nu te scoli dimineața cu spatele în sus, că e rău de ceartă. Spălat Se crede că-i păcat a spăla rufele în cele două săptămîni după Bobotează, iar dacă trebuie să se spele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
unde a ajuns fumul tămîiei. în Joia Paștelui se ia un bulgăre de tămîie nefărămat, se aprinde pe rînd cît se citesc cele douăsprezece Evanghelii, și restul e bun de aprins în casă pe cînd tună ori trăsnește, ori de afumat copii speriați. Tei Teiul din biserică, de la Dumineca Mare, este bine a-l pune în grădină, ca să rodească pepenii frumos. în dimineața Sfintelor Paști, dacă se vor duce pînă în răsărit de soare doi frați mai jos de cincisprezece ani
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tună întîi primăvara, să dai la frunte cu argint, ca să fii ca ar gintul, sănătos și curat, tot anul. Turbare Cînd un om omoară un cîne turbat, să-l pîrlească și pe urmă să-și strîngă gospodarul toate vitele, ca să afume pe toate cu fum de la cînele acela, că nu turbă nici o vită dintr acele. Să nu dai nimic pe fereastră, căci e rău de turbare. Turtă Cînd cineva face turtă și altul îi rănește vatra, se ceartă cineva din casă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
urechea stîngă, îl vorbește de bine, și atunci să-și muște umărul stîng, ca cel ce-l vorbește de rău să-și muște limba și el să nu-l mai poată grăi de rău. Cînd urechea vîjîie cuiva, să se afume cu baligă lipită în ziua de Mărina. După ce a scăldat copilul, l-a înfășat și i-a spălat pelincele, mama se spală și ea în altă apă curată, și după aceea îi dă țîță, căci altfel îi curg urechile. Femeia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de pasere sau de vită, căci se vor dezbîrna* urechile copilului. în ziua de Iordan [Bobotează], pe timpul sînțirii apei, este obicei de-a aprinde niște petice, a căror rămășiți se strîng, crezîndu-se că ele ar fi de leac cînd se afumă cu ele cei ce au junghiuri în urechi. Ca un copil să trăiască, i se pătrunde urechea pe care se naște; apoi i se pune tortiță. Cînd vii de Florii de la biserică cu salcie, dă cu ea prin urechi, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copiilor din lumea întreagă. Bucate sfinte la slujba de Înviere: Slănina e folosită la mai multe leacuri: se ung rănile; dacă se îmbolnăvește un om sau o vită și mănâncă slănina aceasta se vindecă. Dacă e bolnav de friguri se afuma cu slănina, tămâia albă și neagră puse pe o lespede. Hreanul-cinel mănâncă atunci când vine acasă de la biserica va fi iute și sănătos tot anul. Pus în cofele cu apă sau în fântâni, curăță apă. Sarea se folosește la sfințirea fântânilor
Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2081]
-
cofele cu apă sau în fântâni, curăță apă. Sarea se folosește la sfințirea fântânilor. Cuișoarele se folosesc pentru dureri de masele. Usturoiul-servește la alungarea strigoilor de la casa, se ung grajdurile cu el. Sămânță de busuioccu firele de busuioc sfințite se afuma cei cu dureri de urechi. „De asemenea busuiocul este inspiratorul dragostei, de usturoi fug strigoii și de tăciune fuge dracul.” Simboluri pascale: Lumânarea de Înviereîn noaptea Învierii, fiecare gospodar sau gospodina, tânăr sau bătrân, care ia parte la Înviere trebuie
Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2081]
-
de consum excesiv de orez decorticat, sărac În enzime, vitamine și oligoelemente. O altă dovadă a efectului negativ produs de alimentația greșită este ilustrată de frecvența mare a cancerului de colon la populația din Tirol unde se consumă multă slănină afumată sau prăjită până la rumenire și udată din belșug cu rachiuri tari. La aceleași concluzii au ajuns și nutriționiștii americani care corelează frecvența cancerului cu consumul de grăsimi animale și carne de porc, constatat la negrii din S.U.A. și la polonezii
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
de lângă Arad. Lecția că cele mai bune roșii, cea mai grozavă fasole verde și mazăre cultivate în loessul din Csepel se pot obține numai și numai din semințe de Zimand am învățat-o de timpuriu, iar slănina nu putea fi afumată decât la Zimand (eventual la Gai sau Ghioroc/Gáj, Gyorok), unde avem, de asemenea, rude. Familia bunicului a ajuns în comitatul Arad într-un mod destul de ciudat. Tatăl străbunicului meu se născuse la Țibeni, în Bucovina, și a ajuns în
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
sau. Se folosește la diferite preparate din carne, în industria cărnii atât pentru condimentare cât și pentru colorarea produselor Boiaua de ardei se mai folosește și la condimentarea cărnii de porc în special a slăninii înainte de a o pune la afumat . În procesul uscării frunzele de dafin își pierd culoarea și aroma, frunzelle de dafin se țin de obicei în săculete sau borcane închise ermetic. Frunzele de dafin se feresc de soare și se usucă la un loc umbros și răcoros
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
la care se aplică pâlnia de umplut cârnați. Se umplu segmente de cârnați de circa 15 cm, apoi se răsucește matul astfel încât din umplere să se formeze porția de cârnați. După umplere, carnații se lasă la zvântat sau se pot afuma.Cârnații țărănești se consumă la grătar, la cuptor, cu mămăliguța și cu garnitură de cartofi românești sau cu murături Ingrediente pentru 10 porții: 275 g carne de vacă fără os 275 g carne de porc fără os 125 g ceapă
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
se adaugă piper după gust. Se ornează cu firișoare de mărar,pentru un aspect cât mai plăcut se consumă cu diferite preparate din că ,sau cu diferite sortimente de mâncare. Ingrediente pentru 10 porții: 1 Kg fasole boabe 1 ciolan afumat 4 cepe 1 morcov ½ țelină 1 rădăcina de pătrunjel 1 păstârnac 2 linguri pastă de tomate Mod de preparare: Se alege fasolea, se spală bine și se lasă la înmuiat în apă rece de seară până dimineață, apoi se pune
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
distincte rămâne legitimă și dezirabilă. Din secolul al XVIII-lea încoace, universitățile europene au început să denunțe idealul patristic al unității dintre bine, frumos și adevăr. Odinioară niște categorii transcendentale cu efect de vitraliu asupra cunoașterii, universaliile medievale au fost afumate de aroganța iluministă. Legătura organică dintre ce și cum a fost treptat compromisă. Formarea a devenit informare, iar cunoașterea, tot mai metodică, și-a luat ca standard performanța cognitivă (IQ). Anemierea componentei liturgice din cunoașterea teologică a coincis cu dislocarea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]