382 matches
-
mai ușor... Avea dreptate generalul: Ori de câte ori în gândirea oamenilor politici apare câte un complex de inferioritate, personal sau național, de vină trebuie să fie, si urâtă, tot America... Apoi, cei țări sunt totdeauna admirați, curtați, imitați... Astfel, la noi, după agheasma francofona, primită cu cisternele, măi de mult, mon ser, acum se pare ca preferam yes, yes, apa sfințită anglo-saxonă, hiper-îmbuteliată. Priviți firmele din București... Citiți ce scrie pe uși în loc de Trage ori împinge... Dar, dacă tot am contractat maladia americană
Agheasma anglo-saxonă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11607_a_12932]
-
ceasurile rele”. Apoi, transportul lemnului din pădure trebuia să se facă într-una din zilele lucrătoare „de dulce” (marți, joi sau sâmbătă), în virtutea credinței că astfel lemnul va fi aducător de noroc. Sub stâlpul care leagă pragul se puneau „bani, agheasmă și tămâie, ca să nu se apropie ciuma.” Iar pentru apărarea averii și a casei, pe stâlpi se incizau figuri antropomorfe, protectoare. Motivele sculptate aveau substraturi magice (unele), însă decodificarea celor mai frecvente elemente utilizate de meșterii populari ne permit incursiuni
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]
-
care-l chema Anthony, a avut dubioasa plăcere de a o acompania în călătoria de trei ore cu mașina până la Belfast. Helen a plecat, așezată pe scaunul de lângă șofer, afișând o expresie pioasă și strângând în brațe o sticlă cu agheasmă. Înainte să dispară, n-a zis nimic legat de Adam. Vacă nesimțită! Poate că mergea și el la Belfast. Poate că ajunsese deja acolo. Poate că toate liniile telefonice din Rathmines erau la pământ și ăsta era motivul pentru care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
O jumătate de oră în care să vorbesc cu Aidan. Capitolul 30tc Capitolul 30" Către: Magiciansgirl1@yahoo.com De la: Lucky Star PI@yahoo.ie Subiect: Săptămână infernală! O, Doamne, Anna. O săptămână-dezastru. Mama a fost sâmbăta trecută la Knock și a adus agheasmă într-o sticlă de Evian, pe care a lăsat-o în bucătărie. Duminică dimineață când mi se cam uscase gâtlejul de la cât băusem noaptea dinainte, am dat-o pe gât înainte să-mi dau seama că avea un gust scârbos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
și o să-i fac poze. Am primit și un mail de la mama: Către: Magiciansgirl1@yahoo.com De la: Thewalshes 1@eircom.net Subiect: Răstignire Dragă Anna, Sper că o duci bine. Eu am avut o săptămână cumplită. Helen mi-a băut agheasma de la Knock și i-o promisesem Nualei Freeman, care a părut destul de iritată când i-am spus ce s-a întâmplat. Poți să i-o iei în nume de rău? Ea a fost foarte drăguță cu mine, aducându-mi cadou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
care“. Oricum, Helen s-a dus să-l vadă pe Mr Big care, până la urmă, n-a răstignit-o și aș zice că totul e bine când se termină cu bine. Dar după dezastrul ăla și povestea cu bătrâna și agheasma de la Knock, nu sunt în apele mele. Chiar dacă am făcut-o de oaie cu pozele, Helen mi-a dat o parte din banii „murdari“ și o să recurg la o sesiune de „terapie prin cumpărături“ să văd dacă reușesc să îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Simțeam că mor de rușine. Și spumegam fiindcă nu reușisem să mă descotorosesc cum trebuia de sticlă. Dar, înainte să apuc să îngaim niște scuze anemice - „Nu era a mea“ sau „Mi-a dat-o mama. în sticlă a fost agheasmă“ - Josephine a început din nou cu explicațiile. Asta e valabil pentru voi toți, a spus ea arătând cu o mișcare a capului spre toți cei care se aflau în cameră. Dacă ați fi pus preț pe viața voastră, nu v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Căci tu trebuie să-nveți: E un bun cel mai de preț! Soroiu Adriana, clasa a V-a Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” Boldești-Scăeni - Prahova profesor coordonator Albu Elena Vioreaua Vioreaua cea vestită Înflorește amuțită Și împrăștie mireasmă, Fiind a lumii agheasmă. Ea este floarea cea dintâi, Darul meu de căpătâi, Aceasta floare doar a mea Se numește viorea. Este plantă parfumată De culoare violet, Nu-i place a fi adunată Fiindcă moare în buchet. Iarna Crunta iarnă a sosit, Pe crivăț
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
umblă ca nebunul prin casă, l-am găsit pe prag dimineață, cu niște haine scoase din dulap lângă el, vorbește singur, nu știu ce i se năzare. Am să-l duc la biserică să-i citească părintele Antonel. Când îl stropești cu agheasmă, se învinețește... - Era bine dacă mai aveam unul... ăsta a ieșit negata... Când n-am ce face și nici muște nu-s, să mă dedau îndeletnicirii bine-cunoscute, încerc în minte exerciții de vorbire rapidă. I-am invidiat întotdeauna pe agenții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
săracii la canal. Și popa de la Sfântu’ Andrei le-a citit și dup-aia a început și el să sape, după semne numai de el știute. Spunea și preuteasa că se zbuciuma în somn, aiura și degeaba-l stropea cu agheasmă, începeau să i se încleșteze dinții, îi ieșea o spumă leșioasă pe buze... Nici n-a mai trăit mult. - Așa o fi, se enervează Mișu, da’ voi, ăștia crescuți cu marxismu’ pe pâine, nu credeți că mai e și altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
era mai lege decât legea. Nu aveai cum să te împotrivești: moș Costachi a lui Breban s-a pus de-a curmezișul și de-a curmezișul i-au săpat groapa în Insula Mare a Brăilei. Vrei nu vrei, bei Grigori agheasmă! De la colectivă nu câștiga nimic, nici măcar vechime. Când i-a calculat secretarul fișa de pensie, 58 de zile lucrătoare au ieșit într-un an de muncă, deși până iarna târziu desfăcea la popușoi, sfecla o scotea de sub zăpadă. Iernile erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
împletit de mămuța Lențuca. Avea 87 de ani, nu vedea, nu auzea, vorbea șoptit, buzele inventau un alfabet al semnelor tot mai șterse, purta lentile 6-, doi ochi pe față, doi pe dos, andreaua înțepa degetele, pe genunchi se șiroia agheasmă mare. Sub epitrahil, degetele arhimandritului deșirau rugăciune din fiecare bob de metanie; rugăciunea minții limpezea curgerea; sângele, râu adormit, își caută cu ochii închiși vadul; sub epitrahil, Petru, tot mai puțin cu fiecare incertitudine mărturisită, ochii două oceane pline de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
și huțulii îi vor pune sub călcâi pe trimișii lui Anticrist cu argumente convingătoare, de netăgăduit. Trebuie să-i anunțăm, părinte, chiar de la începutul slujbei, despre înfățișarea ce se va săvârși în casa Domnului de la noi la Sfânta Liturghie pentru Agheasma Mare. Să privească cu ochii lor cum Marele și Bunul din înalturi ne trimite câte o rază de speranță, ca celor din vechime, dovadă că nu ne-a părăsit la vremuri de restriște. Da, dascăle, așa vom face! Numai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
creștinească și a hotărât să le adreseze câteva cuvinte. Iubiți credincioși! Sfântul Duh a coborât și de data asta la obștea noastră și a săvârșit lucrarea de sfințire a apei în ziua marelui praznic al Bobotezei. Luați în ulcioarele voastre agheasmă din cele ciubară, că ea vă va ocroti de rele pe voi, pe animale și întreaga gospodărie. Nu vă lăsați ademeniți de vorbele deșarte ale vrăjmașilor credinței noastre, că cine încearcă să se împotrivească învățăturii celei adevărate va fi spulberat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ceea a lui Colibaba, ne-a luat laptele de la trei vaci, nenorocita. Soră cu Nichipercea! Și vreau să-l luăm înapoi. Bine, fă! Dar când ai mai fost? Vorba vine, Trifănele... Odată revenit acasă, Trifănel a umplut o ploscă cu agheasmă și a plecat pe cărarea de peste grui să i-o ducă mamei sale ce trăia în căsuța ei singuratică din poiana de pe plaiul Măgurii. Bătrâna a mai apucat să rostească două-trei vorbe, să înghită o gură de apă sfințită, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
o mișcare slabă, precum zvâcnirea unui licăr pe un glob, când acea ușoară variație de lumină nu face altceva decât să spună că pe Glob nu se clintește nimic. Apoi rumoarea abstractă a unui „Prezentaaați-arm“. Parohul murmurase formulele stropirii cu agheasmă, comandanții se apropiaseră de gropi și fiecare aruncase un pumn de pământ. Și chiar atunci un ordin neașteptat a dezlănțuit o salvă către cer, ta-ta-ta, ta-bum, odată cu păsărelele ce se Înălțau țipând din pomii Înfloriți. Dar nici aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
-mi scrie pe un bilet dacă i-a plăcut sau nu! ― De... e cam albastră chestia, ce e drept, mai cu seamă că Crăcănel e și diriginte! Și-i spui diseară? ― Păi, ce mai încolo-încoace?... Vrei, nu vrei, bea Grigore agheasmă! N-am încotro! Dacă vin la oră, fără bilet, mă elimină Crăcănel... și dacă-i spun bătrânului, mă bate de mă rupe! ― Ce-ar fi, mă, să lipsești mâine la Botanică? ― M-am gândit și eu la asta, dar ce
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
o vorbă să-ți spui..." Și, când deschideam, continua: ― Ce-ai căutat... ai găsit! Pentru mâine, Pompiliu ne-a dat o compunere despre "Satira socială a vremii în teatrul lui Alecsandri"... așa că, tinere, Grigore te cheamă, băutura ta preferată e... agheasma... ori că vrei, ori că nu vrei, pune mâna pe condei! Întâmplarea s-a petrecut, de astă dată, la colegii noștri dintr-a VII-a reală, iar eroul ei a fost Puiu Maximilian, fiul marelui nostru comedian V. Maximilian. Realiștii
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
om obișnuit, Însetat și prăfuit de atâta drum. El nu-i ceruse Mașei nici pământ, nici apă, cum prevestise bătrâna, ci se mulțumise să o guste o bucățică de scrumbie și să-și ude gâtlejul selenar cu un strop de agheasmă. Babulea mai pomenise și de Increat, de șobolănița uriașă și de cei doisprezece șobolănași Îmbrăcați În veșminte de apostoli ce vor umbla bătând din poartă În poartă, promițând fiecăruia marea și sarea și ispitind astfel lumea să semneze acel hrisov
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cu vizitatorul venit din alte galaxii sau fuseseră atinse de privirea lui. După ce terminase de tămâiat odaia, trecuse prin tinda ce da În cerdac, coborîse cele trei trepte de lemn și făcuse Înconjurul casei, tămâind cu grijă și stropind cu agheasmă fiecare colț. Cocoșii Începeau să cânte cucurigu. Aproape se crăpa de ziuă. Ascultând pălăvrăgeala Extraterestrului, Mașa nici nu-și dăduse seama când trecuse timpul. În depărtări, deasupra cumpenei ce se profila În dreapta ei pe cer, clipocea Luceafărul de dimineață. Mașa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
să cânte cucurigu. Aproape se crăpa de ziuă. Ascultând pălăvrăgeala Extraterestrului, Mașa nici nu-și dăduse seama când trecuse timpul. În depărtări, deasupra cumpenei ce se profila În dreapta ei pe cer, clipocea Luceafărul de dimineață. Mașa stătea cu strachina de agheasmă Într-o mână și cu o farfurioară de tablă plină cu tămâie arsă, scrutând cu atenție bolta cerească, pe care nici ea nu știa de ce, În copilăria ei, o asemăna cu o tablă neagră, plină de tot felul de litere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
oftă ea, aș avea noroc În fiecare zi...“ După care adăugă: „Femeie În toată firea și visezi cai verzi pe pereți, ia apucă-te de treabă, nu vezi că s-a crăpat de ziuă?!“ Și, abandonând pe cerdac tămâia și agheasma, Mașa desprinse dintr-un cui găletușa, se Îndreptă spre grajd, unde căprița ei, pe care bunica ei o botezase Evlampia și pe care Mașa o alinta cu Evlavia, o aștepta behăind nerăbdătoare cu ugerul doldora de lapte. În timp ce laptele țârâia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
era ajunul de Bobotează. Seara, după ce se Întorcea de la vecernie, tatăl o punea pe Mașa să arunce banii În fântână. Banii aveau darul de a revela viitorul. Bănuții strânși la colind erau aduși pe o tavă de strălucitoare, stropită cu agheasmă. Aruncau atâția bani pentru bunăstarea și fericirea tuturor, Încât atunci când cufundau căldarea mai adânc, scoteau la suprafață, odată cu apa, și micile comori. Primăvara, când banii se sfârșeau, Nicanor Începea să arunce În fântână pești. Și peștii, ca și banii, aduceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cea de mere acre. Rețeta aceasta o știa de la babulea și, de fiecare dată când Onisei bolea după o noapte de beție, Îi punea la căpătâi o Întreagă oală. Moarea Însă trebuia și ea stinsă cu ceva. Un păhărel de agheasmă Îl punea pe Onisei cu totul pe picioare. Vizitatorul din alte galaxii părea Însă complet refăcut. ‚,Pesemne, Își spuse Mașa, s-o fi dres cu sticla de horilcă pe care i-am pus-o la-ndemână...“ Cu greu femeia se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
la legănatul copiilor avortați în brațele înțepate în vene. Fete cu vaginul uscat, care n-au apucat să devină cu adevărat femei și poate nu vor fi niciodată. Contraceptivul și prezervativul sunt stâlpii moi ai altarului dragostei, votca și nicotina - agheasma și tămâia ei. Fantasmele comunismului, proletarul, muncitorul, lenin, anapauker, „sentimentul sovietic”, petrugroza, venind din coșmarurile vieții intrauterine, se înalță ca niște aburi grei peste mlaștina vieții românești. Pungi, gunoaie, alcool, hălci sângerânde, seringi, plouă și e frig fără binecuvântarea zăpezii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]