618 matches
-
covârșéște, și așé, primejdiile dintr-îmbe părțile în cumpăna drépții socotéle cumpănind, spurcata aceasta faptă decât frica, carea despre partea monarhiilor purta, mai grea a fi află, și batgiocura isteciunii viclene decât lauda carea socotiia că cu prinsoarea Inorogului își va agonisi cu multul mai mare și mai neștearsă a fi cunoscu"16. Ceea ce îl aduce pe calea cea bună este pilda Inorogului, exemplaritatea corectitudinii și purității acestuia, care împrumută, astfel, accente christice. Șoimul se convertește, asemenea atâtor păcătoși din Noul Testament care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
la austrieci. Și pe unde o fi stat pe aici fugar, tată bătrân? Spunea că aici, puțin mai la vale, pe patru buturugi șia făcut mai Întâi o colibă. Casa o fi făcut-o mai târziu. Și cum și-a agonisit mai apoi atâta pământ? Dumneata mi-ai arătat o Întindere care ar fi de câteva sute de iugăre. Sigur n-oi ști să-ți spun, dar Îmi aduc aminte că tatăl meu Îmi spunea despre niște armeni din Gheorgheni care
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ales când venea la apă În Zăpode. Ioana lui Ionaș se căsătorește a doua oară cu Ionuț al Mariei lui Ilie, tot Țăran Îl chema și pe acesta. Din căsătoria lor rezultă un fecior, Simion, căruia Îi rămâne toată averea agonisită de părinții lui și de aceea i se spunea În sat Simion al lui Burjui sau Burjuieșu. Era un bărbat harnic și vrednic, dar cam fălos de felul lui. A făcut războiul bietul Simion și a fost rănit pe front
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și trufașă dar sunt uneori și trucuri care nu pot fi pătrunse În adâncimile tainice ale firii. Acestea țin Însă de adolescență. Intervenția părinților și a rudelor de multe ori e dură, brutală chiar. Știind cât de greu și au agonisit avutul, părinții nu puteau rămâne indiferenți la viitorul vlăstarelor lor pe care le-au crescut cu atâta greutate. Până la urmă tot convenționalismul biruie. Să te măriți cu acela? Păi ăla-i o fleandură, un culduș! Nu știu eu cine au
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
schimba părerea despre noi? Dacă la una din aceste întrebări se răspunde negativ, ar fi indicat să nu săvârșim acea faptă, cu excepția cazului în care părinții sau prietenii nu sunt credincioși practicanți. În sfârșit, dacă vom birui ispitele ne vom agonisi mult folos duhovnicesc, diavolul făcându-se nouă pricină de multe bunătăți iar Dumnezeu se va slăvi prin noi: „... rabdă ispitele cu curaj și credință, și Dumnezeu se va slăvi prin tine<footnote Sf. Varsanufie și Ioan, op.cit., răspunsul 829, p.
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
lui Dumnezeu sunt una - iar cele ale stăpânirii pământești alta. Domnul și împăratul lui își face [sic] legea lui pentru buna rânduială a norodului și a lumii. Ține pe om supus în credința cătră Dumnezeul cel drept pentru a-i agonisi izbăvirea; iar ca să îndeplinească tot binele între cele pământești are drept să întrebuințeze ori sabia, ori aurul, ori veninul, ori viclenia. Fericit cârmuitorul care știe să mânuiască toate acestea!" (p. 43) Deși trimite la unul dintre cele mai cunoscute texteme
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
poate „pune viața pentru prietenii (semenii) săi”. Erau temuți legionarii de cei ce săvârșeau fărădelegea. Pentru că, oglinzi curate, le arătau starea întinăciunii. Dar în loc să se curețe, aceia au izbit în oglinzi ca să nu aibă probleme de conștiință. Așa și-au agonisit cea mai mare osândă în fața lui Dumnezeu și a neamului. Căci vor avea nume de ucigași și trădători și vor locui cu tatăl lor, diavolul, în împărăția morții veșnice. Dar așa cum a zis Căpitanul: „Nu sunteți voi în stare să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
adăposti, ajutând neputincioșii, ci pentru a specula lipsurile altora, adunând bogății de care dispunem ca să-i înșelăm pe cei în nevoie. Dumnezeu ne lasă în voie; iar în final, dar prea târziu, vedem că nu luăm nimic din ce am agonisit, ba, și trupul, la care am ținut așa de mult, și sufletul, pe care l-am întunecat așa de tare, ni se aruncă în focul veșnic. Nu vă lăsați înșelați!, „Căci nu ne este nouă a ne lupta împotriva cărnii
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de suflet cum regretă” (Pe malul Styxului, II); „În ochi adânci incendii calme joc, / Desculț, ațâț pământul să se zbată, / Șopârle scumpe dorm ca-ntr-un ghioc / Alături de opinca-mi despicată. // Opritu-m-am din drum, aci, la mal, / Cu ce-am agonisit: căruță, cal; De piatră-s turmele răsfrânte-n spate // Și scormon bucuros după caval / în sarică, nevindecat Tantal: Un cânt să-ncerc din câte-s, încă, toate” (Pe malul Styxului, III); „Tumult inclus în anatomic tumul, / Sub albe palisade, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
doi au început să taie și să spânzure-n sat, conducând (<<massele>>, n.n.) după bunul plac, jignind pe toată lumea, dar mai ales pe cei ce <<aveau câte ceva>> (oareșce avere n.n.), deși acei oameni erau gospodari fruntași ai satului, ce-și agonisiseră avutul prin muncă, nicidecum prin furat. Mai mult de atât, îi persecutau pe toți cei care luptaseră împotriva <<eliberatoarei patriei noastre>>, marea Uniune Sovietică, dirijați și permanent asmuțiți de <<activiștii de la centru>>, dar și de cei care au trădat Armata
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mai rămas în viață după tăvălugul criminal al anilor ’48 -’65, care a călcat totul în rostogolirea lui ucigașă. Mii, zeci de mii, sute de mii de oameni nevinovați sau care se făcuseră vinovați pentru bruma de avere ce o agonisiseră prin muncă cinstită, au fost legați la stâlpul infamiei inventat de cea mai reacționară și mai antipopulară organizație teroristă ce a bântuit secolul XX: partidul comunist, apărut în toate țările din „lagărul” socialist din Europa de Est. Acest partid, și numai acest
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
din Londra, care s-a lăsat provocată de o agentă titoistă. Nu se duce viață de colectiv sănătoasă lipsind, unitatea și Înțelegerea deplină ceeace duce la fricțiuni Între tovarăși, mahalagism și pălăvrăgeală. Există la unii tovarăși tendința de a-și „agonisi” lucruri care de cele mai multe ori depășesc necesitățile lor. Acumularea de cât mai multe lucruri constituie o preocupare pentru ei, dovedind astfel că nu Înțeleg pentruce statul nostru le asigură condiții materiale bune. Această tendință de acaparare constituie un punct slab
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
include și pe aceea a tatălui său, precum și un fel de cronică a familiei lor. Moara de nisip devine, în ultima parte, roman politic, preludând Iisus Tămăduitorul, carte unde protagonistul, Liță Onacă, exercită funcția de prefect numai în interes personal, agonisind bogății și instituind un regim al puterii personale. Promovează în posturi-cheie escroci servili, acoperă nelegiuiri, facilitează afaceri oneroase, chiar criminale, cumpără tot ce se poate cumpăra, de la fabrici pe care le transformă în fier vechi la periodice și edituri, mută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289936_a_291265]
-
Cam În aceiași termeni gândea tot atunci Adolphe Stern, liderul comunității evreiești : „În toate orașele și târgurile [din România] se poate vedea meșteșugarul evreu, Încovoiat pe lucrul său, muncind din greu, din albul zilei și până noaptea târziu, spre a agonisi o pâine pentru el și cele 4-5 guri din casă”. În 1902, revoltat de prevederile discriminatorii față de evrei cuprinse În noua „Lege a meseriilor”, A. Stern era convins că „oarba, năprasnica ură” a generat „criminala lege”, și nu „concurența meșteșugarului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Anglia (1890) a determinat lichidarea multor contracte cu America, ceea ce s-a soldat cu o pagubă de peste 68 milioane în aur (exportat din Statele Unite). În 1893, pierderea se ridicase la 87 milioane în aur. ● Surplusul din Trezoreria Americană care se agonisise în anii 1880 se lichidase datorită marilor cheltuieli din timpul administrației lui Benjamin Harrison (1833-1901), și a tarifelor susținute de McKinley (din 1890). ● Prin actul din 1882, secretarul Trezoreriei era autorizat să suspende emiterea Certificatelor de cumpărare a aurului. ● Cantitatea
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
construcția unor palate somptuase, a unor temple elegante, pierzând din vedere pe cei ce profitau de pe urma acestor risipe. În momentul în care au constatat că visteria țării ajunsese la ultimele rezerve, au ridicat taxele, au confiscat de la bogați tot ceea ce agonisiseră, au topit monedele de aur și le-au înlocuit cu monede cu o cantitate infimă de aur și argint și cu o cantitate mare de metal comun. Efectul s-a resimțit imediat în creșterea inflației și, în final, a dus
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
Vreme este să plângi și vreme să râzi; vreme este să jelești și vreme să dănțuiești. Vreme este să arunci pietre și vreme să le strângi; vreme este să Îmbrățișezi și vreme este să fugi de Îmbrățișare. Vreme este să agonisești și vreme să prăpădești; vreme este să păstrezi și vreme să arunci. Vreme este să rupi și vreme să coși; vreme este să taci și vreme să grăiești. Vreme este să iubești și vreme să urăști. Este vreme de război
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
practician mai puțin cunoscut. Profesia nu este un criteriu cert asupra originii sociale. Există parlamentari care descind din vechile familii, la fel cum există alții care sunt de extracție mai degrabă umilă. Anumiți industriași au moștenit mari averi, alții au agonisit ei înșiși cea mai mare parte a capitalurilor de care dispun. În ciuda acestor rezerve, profesia rămâne cel mai bun indiciu al compoziției sociale a Parlamentului. Anumiți parlamentari au indicat, în locul profesiei, ca titlu "ofițer în rezervă", sau "doctor în drept
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
fondare, din 26 iulie 1855, se menționează: "...N-am socotit de prisos a întoarce a Noastră părintească luare aminte și asupra a marilor suferințe a acelor săraci ce au ajuns la slăbiciunea bătrânețelor și nu mai sunt capabili a-și agonisi zilnic hrană. Ne-au determinat dar a fonda un ospiciu pentru săraci, bătrâni și infirmi, mai vârtos că prin asemeni așezământul să vor înlesni și măsuri pentru stârpirea necuviinței cerșitorilor de prin ulițe". Scopul era, evident, de asistență socială și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
în tribunale, pe senatori în senat, în ecclesia pe membri ecclesiei, precum și în oricare altă adunare care ar fi o altă adunare cetățenească. Datorită acestei puteri, sclav îți va fi medicul, sclav va fi pedotribul, iar comerciantul va vedea că agonisește nu pentru sine, ci pentru altul, pentru tine care ești în stare să vorbești și să convingi mulțimile”. A avea putere la nivelul lumii noastre, înseamnă a face oamenii să vadă lumea prin ochii tăi. Cuvântul, așa cum îl concepe Platon
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
despre Romul Boilă, un nepot al lui Iuliu Maniu care avea datorii la Banca Albina din Sibiu mai multe sute de mii, dar, după venirea partidului național țărănesc la putere, dl. Boilă „nu numai că șia plătit datoriile dar a agonisit și peste 25 milioane lei”... Numărul patru are mai multe semnături (Moș Ioan, Coresp., Reomir,V. Simiganoschi) dar și articole de vendetă cu colegii de la Glasul Bucovinei, de la Luptătorul, „un alt ziar apărut săptămâna trecută”, dar care nui nominalizat, și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în fundul unei curți, la capătul unui gang sordid. 258. Sala Jignița din strada Negru-Vodă, în apropierea bulevardului Corneliu Coposu de astăzi. Am aflat după aceea cum că prin balurile mascate circulau un număr de veterane ale galanteriei cari, nemaiputându-și agonisi viața într-alt fel, se acopereau cu un domino și o mască, pândeau pe naivi și le storceau, nenorocitele, câțiva lei, pâinea de a doua zi. Fie sub pretextul leului pentru garderobă, fie printr-un cornet de bomboane, fie sub
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tuturor săracilor. Simplul gazetar fără avere, care totuși putea trăi la Paris cu nevasta și cu patru copii, nu putea fi un om cinstit. Și de aci calomnia. Rosetti, pe care adversarii îl porecleau Berlicoco, era acuzat că a putut agonisi averi mari, pe care le avea depuse la oarecari bănci din străinătate. Avea și castele în Elveția, ba primea și subvenții de la „Alianța israelită“?!... Faptul că Brătianu trăia în țară, retras și modest la via lui, deși avea oarecare stare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care ținea restaurantul și grădina din dosul Pasagiului Român, pe strada Câmpineanu, mai târziu, pe rând: Georgescu, Alcazar, Cosman, Günther etc. Grădinile Stavri și Rașca erau cele două grădini aristocratice de vară. Stavri, bulgar și el, își depusese tot ce agonisise la banca lui... și când acesta dădu faliment, I.D. Ionescu îl luă în primire cu versurile satirice următoare: Cu gologanul un biet birtaș Abia-și făcuse capitălaș, Dar Dedu Christea compatriot Capitălașul i-l păpă tot.“26 (Id., ibid., an
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de nenumărate ori influența nefastă a banului. Reprezentativ este Ghiță, protagonistul nuvelei Moara cu noroc. Luând în arendă o cârciumă, el trăiește împreună cu soția sa, Ana, și cu cei doi copii la locul numit Moara cu noroc și încearcă să agonisească bani, fie și pe căi necinstite, întovărășindu-se cu Lică Sămădăul, mai marele porcarilor din ținut. Pentru a-și ajunge scopurile, nu ezită, în cele din urmă, să își calce în picioare demnitatea, iar trezirea este târzie și fără efect
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]