574 matches
-
cu dimineață nesfârșită... Corabia nebună se duce purtată de valuri și marea va s-o poarte ca pe o mărturie a unui lung ev de beznă fumegândă”. Cât sarcasm manifestă autorul împotriva cârmaciului ce se pretinde genial în ,,Nevoia de Agora”, când înțelepții și cărturarii sunt puși în lanțuri și uciși, iar poporul este înfometat. Lingușitori și lichele salută ambițiile paiaței, dar nevoia de Agora scoate mulțimea pe străzi cerând să fie alungată paiața cocoțată în spinarea unui neam întreg. Îndeamnă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
de beznă fumegândă”. Cât sarcasm manifestă autorul împotriva cârmaciului ce se pretinde genial în ,,Nevoia de Agora”, când înțelepții și cărturarii sunt puși în lanțuri și uciși, iar poporul este înfometat. Lingușitori și lichele salută ambițiile paiaței, dar nevoia de Agora scoate mulțimea pe străzi cerând să fie alungată paiața cocoțată în spinarea unui neam întreg. Îndeamnă vântul - aici e ,,Vântul istoriei” - să-și sloboadă tăria și să arunce în țărână pocitania această scârnavă și beteagă la minte. În ,,Poem fără
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
insondabilă a Unului și a Multiplului. Mai bine s-o luăm Încet. Ia mai Întâi mecanismul mașinii de spălat“. „Ăla vorbește de la sine. Transformare alchimică, de la opera la negru la opera mai albă decât albul“. 67 Da Rosa, nada digamos agora... (Sampayo Bruno, Os Cavaleiros do Amor, Lisboa, Guimarăes, 1960, p. 155) Când ajungi Într-o stare de suspiciune nu mai neglijezi nici o urmă. După fantasmagoriile despre arborele motor eram dispus să văd semne revelatoare În orice obiect care-mi pica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
cari își amăgesc stăpânul ea devine forma cea mai rea de guvernământ. Marile noastre nații moderne nu mai cunosc demagogi în înțelesul antic al cuvântului, cari să strângă cu cuvântul lor insinuant sau mișcător un popor întreg, reunit într-o agora sau într-un forum. Mai sânt într-adevăr adunări populare în cari elocuența unui tribun poate face treabă. Dar ce mic e numărul acestor alegători în comparație cu mulțimile cari se grămădesc împrejurul urnei! Nu în adunări avem a căuta demagogia din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Pedagogică, București, 1979. p.67-72.; 80. Lupu F., Spațiul, ultima frontieră...în 2004, Revista CHIP Computer &Communications, nr.10, 2004 ; 81. Masalagiu C., Distance Learning and Its Methodical, Pedacogical and Social Implications, Restructuring of school teachers, Computer Science, Computer Libris AGORA, 1999; 82. Masalagiu C., Asiminoaei I., Didactica predării informaticii, Ed. Polirom, Iași, 2004, 232 p; 83. Mazzali S., Bacconi A. La preparatione fisica del calciatore. Reggio Emilia: Koala Libri, 1996. 185 p.; 84. Mereuță C., Eficiența folosirii mijloacelor audiovizuale în cadrul
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
tulburat mult, pentru că fusese ca un „semn”, ca o funebră prevestire, pentru că se vorbea de soarta fiului iubit și înstrăinat. La moartea lui Mircea Eliade citisem în Limite textul lui Culianu despre maestrul său, după cum citisem și în excepționala revistă Agora, a lui Dorin, articolele lui virulente la adresa României comuniste și a dezastrului lăsat după căderea regimului ei. Culianu povestise despre ultimele zile ale maestrului său, despre fazele trecerii într-o altă lume, după „eliberarea sufletului” care urma, după tradiția Vechiului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Acești filosofi importanți sunt puși în aceeași oală cu cinicii, arătați cu degetul ca niște măscărici, bețivi, petrecăreți, glumeți, tot ceea ce permite să se facă din ei niște comici, orice, dar în nici un caz gânditori. Aristip cu fustă, parfumat în agora, amator de bordeluri, el, unul dintre rarii filosofi a căror pivniță făcea cât o bibliotecă, acest om să fie oare un filosof, la fel ca Parmenide sau Heraclit? Să fim serioși... Dat deoparte, refuzat în rândurile filosofilor serioși, ignorat, Aristip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
de un exces de texte pline de erori care îi canibalizează adevărata identitate; Diogene și Aristip suferă de excesul invers: lipsa de documente în măsură să le restaureze adevăratul chip și să restituie formidabila energie a discursului lor. -3Parfumat în agora. Credincios principiului meu potrivit căruia anecdota constituie calea regală care duce la epicentrul unei gândiri, aș vrea să revin asupra parfumului nu chiar așa de nevinovat al cirenaicului. Pentru că foarte adesea i se întoarce spatele lui Aristip filosoful pe motivul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
pe transmiterea unei învățături plecând de la cuvinte consemnate, în genul notațiilor „să nu uit”, în suluri care traversează secolele. Se poate deci filosofa într-o școală, la umbra unui magistru care vorbește, plecând de la texte; dar și pe stradă, în agora, privindu-l pe un filosof care, din motive de eficacitate concentrată, redusă la chintesența ei, se exprimă nu atât prin vorbire și cuvânt, cât prin gesturi ori alte scenografii, gândite astfel încât să producă efecte pedagogice. Ce semnificație are așadar această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
de eficacitate concentrată, redusă la chintesența ei, se exprimă nu atât prin vorbire și cuvânt, cât prin gesturi ori alte scenografii, gândite astfel încât să producă efecte pedagogice. Ce semnificație are așadar această anecdotă despre un Aristip care vine parfumat în agora? Mai mult decât aparenta provocare a deturnării unui artificiu feminin de către un filosof bărbat. Bineînțeles, acest comportament semnifică și desconsiderarea conveniențelor, indiferența față de judecata semenilor, recurgerea la metoda ironică, teatralizarea ludică și alte opțiuni dragi filosofilor din triunghiul subversiv, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
lucrările de filosofie vreun elogiu adus olfacției, gustului sau pipăitului, și cu atât mai puțin o celebrare a activităților artistice asociate: nimeni nu recunoaște oenologia, știința parfumurilor sau gastronomia ca discipline ținând integral de artele frumoase. Plimbându-se parfumat prin agora, Aristip incită la formularea tuturor acestor considerații: el își revendică animalitatea și nu uită că aparține naturii; invită pe oricine să facă la fel și să-și amintească de genealogia sa imperfectă; îi atacă în mod ironic pe platonicienii amatori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
identificabile cu binele suveran ca pe o dovadă a validății acestei propoziții. într-adevăr, nimic nu ne permite să găsim în biografia filosofului ceva ce i-ar putea discredita gândirea: nici vorbă de vreo travestire în femeie, de parfum în agora sau de ospețe extravagante - Eudoxiu rămâne un filosof care poate fi prezentat în familiile așezate. -3Slabă agoniseală în traista filosofică. Iată așadar cele patru scurte teze hedoniste ale lui Eudoxiu: plăcerea este un bine, pentru că toate ființele, raționale sau nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
sau să suscite niște texte - de altfel, pierdute în cea mai mare parte -, el a și trăit! De asemenea, Aristip a făcut și altceva decât să traverseze istoria filosofiei între două vorbe de duh, deghizat în femeie și parfumat în agora, el a propus un relativism etic, un subiectivism metodologic, un nihilism epistemologic, o patetică senzualistă, o înțelepciune existențială, o politică critică, tot atâtea mici surprize, dacă a te bucura de clipă e de-ajuns! Numai viața și opera concepute în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
5 lei. Dar cu 5 lei poți vedea și cărți, și utilaje agricole. Să spunem că-i un avantaj... Ultimele notații și câteva cifre Doar cine a avut o proastă inspirație nu și-a organizat evenimentele la stand, pentru că în „Agora“ e dezastru. Îți trebuie multă răbdare ca să găsești locul cu pricina - prea departe de „inima“ târgului, adică de zona în care expun și vând editurile importante. De altfel, nici moda lansărilor de dragul lansării nu am depășit-o încă. Se va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
unele aspecte regionale în exprimarea orală și scrisă a elevilor, LL, nr. 1, 1989, 67-71. [24] GUGIUMAN, ANA, Formularea obiectivelor specifice la clasele I-IV. Limba română, Tribșc, 17 [=19], nr. 321, 1989, 4. [25] HOMOCEANU, L., Noțiuni de vocabular, Agora, 1, nr. 1, 1990, 7, [la rubr.: Consultații școlare]. [26] HURDUCACIU, PETRU, Procedee ale utilizării liniuței de unire în scrierea școlarilor mici, RPed, 39, nr. 5, 1990, 29 30. [27] ILIESCU, ADA, Compunerea ca exercițiu gramatical, BulȘT, Pitești, 1980, 105-
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. 68-70. [24] BOBOC, ALEXANDRU, Ioan S. Cârâc, Introducere în analiza propoziției. în: FR, 39, nr. 6, 1992, p. 583-584. [25] BOBOC, ELENA Teste de verificare pentru examenele de liceu și școli profesionale la limba și literatura română. Iași, Editura Agora, [f.a.], 118 p. [26] BRÂNCUȘ, GRIGORE; IONESCU, ADRIANA; SARAMANDU, MANUELA, Limba română. Manual pentru studenții străini. Anul pregătitor - Semestrul I. Ediția a III-a. București, EDP, 1991 (apărut în 1992), 439 p. [27] BUDĂU, EUGEN, Mihail Sadoveanu: Taine. în: Excelsior
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
povestească. Producția orală, conversația cu tot ce are ea, exercițiul verbalizării depășeau cu mult producția scrisă. Pe bună dreptate, Andrei Pleșu considera că „euforia oralității explică, în opinia lui, absența literaturii de sertar și a samizdatului. Totul se consuma în «agora» discretă a dialogului, a cuvântului neconsemnat, a volatilității” (1994). Scrisul era asociat cu spațiul public: ne scriam articolele - teme de plan fără elan, ele erau spațiul cenzurii; oralitatea însemna libertate, creativitate, neconvenționalism, spontaneitate și, mai presus de toate, emoție. și
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pag. 19; Carmen Istrate Murariu - Dicționarul artei naive din Bacău, Ed. ProPlumb, Bacău, 2008; Tradiții culturale botoșănene - editat de Centrul Județean pentru Conservarea și promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, Ed. Axa, Botoșani, 2008, pag. 74; Emilian Drehuță, Enciclopedia județului Bacău, Ed. Agora, Bacău, 2009, pag. 629, 630. Constantina Voicu - Culesul strugurilor Ulei pe pânză Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești; Muzeul George Apostol, Bacău. „...Aflată în cel de-al cincilea deceniu al vieții, fostul
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
prototipal o structură de cetate, în care toate relațiile sunt de natura cea mai civilă și mai civică cu putință. Marin Preda o și declară expres într-un pasaj din Marele singuratic în care aseamănă poiana lui Iocan „cu o agora de pe vremea Greciei antice”. Concepția despre societate și politică a lui Ilie Moromete este una noocratică. Iar Moromeții reprezintă în literatura noastră specimenul exemplar al romanului citadin pe care îl reclamă de atâta vreme teoreticieni de varii prestigii, închipuindu-și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Acești filosofi importanți sunt puși în aceeași oală cu cinicii, arătați cu degetul ca niște măscărici, bețivi, petrecăreți, glumeți, tot ceea ce permite să se facă din ei niște comici, orice, dar în nici un caz gânditori. Aristip cu fustă, parfumat în agora, amator de bordeluri, el, unul dintre rarii filosofi a căror pivniță făcea cât o bibliotecă, acest om să fie oare un filosof, la fel ca Parmenide sau Heraclit? Să fim serioși... Dat deoparte, refuzat în rândurile filosofilor serioși, ignorat, Aristip
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de un exces de texte pline de erori care îi canibalizează adevărata identitate; Diogene și Aristip suferă de excesul invers: lipsa de documente în măsură să le restaureze adevăratul chip și să restituie formidabila energie a discursului lor. -3Parfumat în agora. Credincios principiului meu potrivit căruia anecdota constituie calea regală care duce la epicentrul unei gândiri, aș vrea să revin asupra parfumului nu chiar așa de nevinovat al cirenaicului. Pentru că foarte adesea i se întoarce spatele lui Aristip filosoful pe motivul
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pe transmiterea unei învățături plecând de la cuvinte consemnate, în genul notațiilor „să nu uit”, în suluri care traversează secolele. Se poate deci filosofa într-o școală, la umbra unui magistru care vorbește, plecând de la texte; dar și pe stradă, în agora, privindu-l pe un filosof care, din motive de eficacitate concentrată, redusă la chintesența ei, se exprimă nu atât prin vorbire și cuvânt, cât prin gesturi ori alte scenografii, gândite astfel încât să producă efecte pedagogice. Ce semnificație are așadar această
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de eficacitate concentrată, redusă la chintesența ei, se exprimă nu atât prin vorbire și cuvânt, cât prin gesturi ori alte scenografii, gândite astfel încât să producă efecte pedagogice. Ce semnificație are așadar această anecdotă despre un Aristip care vine parfumat în agora? Mai mult decât aparenta provocare a deturnării unui artificiu feminin de către un filosof bărbat. Bineînțeles, acest comportament semnifică și desconsiderarea conveniențelor, indiferența față de judecata semenilor, recurgerea la metoda ironică, teatralizarea ludică și alte opțiuni dragi filosofilor din triunghiul subversiv, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lucrările de filosofie vreun elogiu adus olfacției, gustului sau pipăitului, și cu atât mai puțin o celebrare a activităților artistice asociate: nimeni nu recunoaște oenologia, știința parfumurilor sau gastronomia ca discipline ținând integral de artele frumoase. Plimbându-se parfumat prin agora, Aristip incită la formularea tuturor acestor considerații: el își revendică animalitatea și nu uită că aparține naturii; invită pe oricine să facă la fel și să-și amintească de genealogia sa imperfectă; îi atacă în mod ironic pe platonicienii amatori
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
identificabile cu binele suveran ca pe o dovadă a validății acestei propoziții. într-adevăr, nimic nu ne permite să găsim în biografia filosofului ceva ce i-ar putea discredita gândirea: nici vorbă de vreo travestire în femeie, de parfum în agora sau de ospețe extravagante - Eudoxiu rămâne un filosof care poate fi prezentat în familiile așezate. -3Slabă agoniseală în traista filosofică. Iată așadar cele patru scurte teze hedoniste ale lui Eudoxiu: plăcerea este un bine, pentru că toate ființele, raționale sau nu
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]