855 matches
-
acel lucru. Mă implora cu privirea. —Adică Violet... ? rosti MM cuvintele care erau în mintea tuturor. — Nu. Cu colțul ochiului, am observat-o pe Sophie cum se relaxează. Nu cred că Violet ar fi atât de prostănacă încât să poarte agrafe cu diamante dacă ar trebui să se cațere pe schelă ca să-i strice Tabithei cablul. A fost o înscenare grosolană. Probabil că Tabitha a intrat în cabina lui Violet în timp ce noi ne aflam pe platforma de servicii, i-a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
cu diamante dacă ar trebui să se cațere pe schelă ca să-i strice Tabithei cablul. A fost o înscenare grosolană. Probabil că Tabitha a intrat în cabina lui Violet în timp ce noi ne aflam pe platforma de servicii, i-a luat agrafa și apoi, pe când ne înghionteam unii pe alții, a aruncat-o pe podea, astfel încât să aterizeze lângă Ben. De fapt, cred că ar fi observat-o cineva dacă ar fi fost acolo de la început. Toți mașiniștii au priviri foarte agere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
ar fi putut rămâne acolo cam până aproape de prima pauză fără s-o observe nimeni. Dar asta nu înseamnă că n-a făcut-o Tabitha, obiectă Matthew. Adică, chestia cu aranjatul propriului cablu. Poate s-a gândit după aceea la agrafă. —E, na! zisei eu, pierzându-mi răbdarea. Chestia cu sabotatul cablului, dacă a făcut-o Tabitha, n-ar avea sens decât ca s-o pună pe Violet într-o lumină proastă - și să se simtă bine, în timp ce toți cei din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
sabotatul cablului, dacă a făcut-o Tabitha, n-ar avea sens decât ca s-o pună pe Violet într-o lumină proastă - și să se simtă bine, în timp ce toți cei din jur o compătimesc. Ar fi avut grijă să ia agrafa și s-o lase acolo imediat ce a blocat cablul. Singurul motiv pentru care ar fi trebuit să ia agrafa mai târziu, din cabina lui Violet, este faptul că Tabitha însăși a presupus, imediat ce s-a întâmplat toată povestea, că Violet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
o lumină proastă - și să se simtă bine, în timp ce toți cei din jur o compătimesc. Ar fi avut grijă să ia agrafa și s-o lase acolo imediat ce a blocat cablul. Singurul motiv pentru care ar fi trebuit să ia agrafa mai târziu, din cabina lui Violet, este faptul că Tabitha însăși a presupus, imediat ce s-a întâmplat toată povestea, că Violet se răzbuna astfel pe ea pentru antihistaminice și pentru mesajul de pe robotul telefonic. Nu putea să spună nimănui, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
pentru antihistaminice și pentru mesajul de pe robotul telefonic. Nu putea să spună nimănui, pentru că asta ar fi însemnat să-și recunoască propriile fapte. Dar voia să se asigure că toată lumea își dădea seama că Violet e făptașa. De aici și agrafa. Cam slăbuț, într-adevăr, dar merita încercat. O privii pe MM. —Spune-i Tabithei că ai aflat și pun pariu că o să ciripească tot, am sfătuit-o eu. Am băut niște cafea, deși se răcise deja. Nu prea îmi păsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
mai împlinise și devenise o femeie care arăta foarte bine. Chipul său luminos, cu zâmbetul pe buze, ochii albaștri care străluceau în bătaia soarelui, (parcă tot cerul se oglindea în ei) părul lung, șaten, prins într-o parte cu o agrafă iar în cealaltă îi cădea pe umăr, unduindu-se atunci când își mișca mâinile sau capul, toate, au făcut ca Alexandru să exclame: - Ce frumoasă ești! Se apropie de ea, îi luă mâna și i-o sărută. Gheorghe ieși din bucătărie
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
te-ai tîrît pe covoare. ai trecut prin cîteva magazine de bijuterii și ai încercat tot felul de bijuterii pe corpul tău gol. ai alergat gol în parcul municipal și ai împodobit arborii cu inele, brățări, medalioane, broșe, lănțișoare și agrafe de păr din aur încrustate cu pietre prețioase. te-ai lipit de arbori, i-ai înlănțuit cu brațele, i-ai strîns tare în brațe, i-ai îmbrățișat. te-ai tăvălit prin ierburile sălbăticite. te-ai rostogolit printre crizanteme și printre
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
slăbire bruscă. Ochii îi erau bulbucați, ca și aceia ai bătrânului, cu care semăna puțin, și avea de altfel aceeași mișcare moale a pleoapelor. Era îmbrăcată cu bluză de mătase neagră cu numeroase cerculețe, strânsă la gât cu o mare agrafă de os și sugrumată la mijloc cu un cordon de piele, în care se vedea, prinsă de un lănțișor, urechea unui cesuleț de aur. Doamna care juca table cu Pascalopol, în vreme ce ceilalți priveau, ridică o față scrutătoare și examină din
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cărora se promenada, nu mai pridideau să se ivească, la intuiție, țațe felurite, gătite ba în papuc cu talpa moale și capișonul de pluș, ba în rochițe de casă cu panglici și șiretlîcuri, în halate bălțate din crep înflorat, cu agrafe și piepteni botoși, zburătăciți prin conciurile sfărâmate, aținîndu-se în mână ba cu bătătorul de covoare, ba cu levata, schimonosindu-se ca și cum s-ar fi nimerit prin preajmă doar pentru a-și aerisi lenjeria de pat sau chiar atunci s-ar
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
139 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Una peste alta, singurul rezultat pozitiv a fost că băieții de la noi din cartier au cam început să deschidă ochii la fete. În câteva luni deveniseră specialiști în sub câte forme viețuiește agrafa, cum e îmbrăcată și cu ce se dichisește o puștoaică și sper că toată viața au ținut-o așa. Mă mai întîlnesc cu câte unul care-mi mărturisește: - Preafericitule, dacă ai agățat vreo femeie și vrei să știi din primele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în cadă, sub coadă, și pe ea. Ceasul e scos. Mărunțișul îl țin pe magnet. E în torpedou. Tijă metalică, slavă Domnului, ioc... Ia stai așa! Nu mi-a făcut cadou Măriuca, bănuțul de la Matei Basarab, ce e prins, cu agrafe, de elasticul de la chiloți?! Fermecătoarea, într-adevăr, îi dăruise o splendidă piesă de lenjerie, de atlaz, cu găitane de mătase, prinse în față printr-o pafta de aur, lăcuită în nestemate, ce aparținuse, pe vremuri, rafinatului domnitor Matei Basarab. Paftaua
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
În facultate ca scriitor și actor amator. Ședințele noastre, care se petreceau În sufragerie Ă ceea ce Îmi oferea o oarecare intimitate față de tachinările fraților și surorilor Ă, Începeau Întotdeauna la fel. Mama avea o cutie În care se aflau zece agrafe. De fiecare dată când discursul era prezentat fără cusur, primeam laude și o agrafă. La fiecare greșeală, În schimb, mă Încuraja, dar Îmi lua Înapoi agrafa. Repetițiile durau până ce reușeam să obțin toate cele zece agrafe. Nu mi s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Ă ceea ce Îmi oferea o oarecare intimitate față de tachinările fraților și surorilor Ă, Începeau Întotdeauna la fel. Mama avea o cutie În care se aflau zece agrafe. De fiecare dată când discursul era prezentat fără cusur, primeam laude și o agrafă. La fiecare greșeală, În schimb, mă Încuraja, dar Îmi lua Înapoi agrafa. Repetițiile durau până ce reușeam să obțin toate cele zece agrafe. Nu mi s-a permis niciodată să mă dau bătut până ce nu obțineam toate agrafele. Iar câștigătorul este
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Ă, Începeau Întotdeauna la fel. Mama avea o cutie În care se aflau zece agrafe. De fiecare dată când discursul era prezentat fără cusur, primeam laude și o agrafă. La fiecare greșeală, În schimb, mă Încuraja, dar Îmi lua Înapoi agrafa. Repetițiile durau până ce reușeam să obțin toate cele zece agrafe. Nu mi s-a permis niciodată să mă dau bătut până ce nu obțineam toate agrafele. Iar câștigătorul este... Chiar și astăzi Îmi aduc aminte cum am ținut discursul cu pricina
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
care se aflau zece agrafe. De fiecare dată când discursul era prezentat fără cusur, primeam laude și o agrafă. La fiecare greșeală, În schimb, mă Încuraja, dar Îmi lua Înapoi agrafa. Repetițiile durau până ce reușeam să obțin toate cele zece agrafe. Nu mi s-a permis niciodată să mă dau bătut până ce nu obțineam toate agrafele. Iar câștigătorul este... Chiar și astăzi Îmi aduc aminte cum am ținut discursul cu pricina. N-am să uit emoțiile pe care le-am simțit
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
laude și o agrafă. La fiecare greșeală, În schimb, mă Încuraja, dar Îmi lua Înapoi agrafa. Repetițiile durau până ce reușeam să obțin toate cele zece agrafe. Nu mi s-a permis niciodată să mă dau bătut până ce nu obțineam toate agrafele. Iar câștigătorul este... Chiar și astăzi Îmi aduc aminte cum am ținut discursul cu pricina. N-am să uit emoțiile pe care le-am simțit când am intrat În micul club din orașul meu natal și am descoperit cât de
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
și univers peste orice limită, de unde și structura anaforică a ultimei secvențe, ce precipită ritmul asocierilor: dar e mireasma ca un fior e mireasma sunt oglinzi cu parfum de garoafe sunt oglinzi cu parfum de busuioc sunt oglinzi prinse cu agrafe sunt oglinzi care nu se văd deloc cum În oceanul atlantic curenții calzi cum În glasul tău se umflă păuni cum În piersică sîmburele cum sub trăsnetul crengilor În pădure tăcerea. O asemenea „macrologie” metaforică poate fi Întîlnită, pe spații
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
mai ales, al unor unități mai mari, de la strofă la o Întreagă secvență. Exemplele sînt foarte numeroase: „Dar În veninul acesta e o iubire viitoare, / Ca zborul care crește, nebănuit, În larvă,/ Ca-n penele albe ale nopții, viscolul - o agrafă, / Ca lumina răsărită pe mormîntul tinerei oarbe”; „Un braț alunecă, dar celălalt se desface / Ca un șoim, ca un joc de cărți, ca o pălărie / A oceanului”; „Și am venit spre tine cum grindina spre ringlodă / Cum bucățica de dinamită
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
domnule, să găsesc în lucrarea dumneavoastră pasaje care ating subiectul meu și coroborează punctele mele de vedere. La drept vorbind, mi-ar fi de-ajuns să o deschid la întâmplare. Da, dacă, reînnoind un joc de copii, aș înfinge o agrafă în această carte, aș găsi, la pagina indicată de soartă, condamnarea, implicită sau explicită, a Regimului Protector, dovada identității acestui regim, în principiu, cu Comunismul. Și de ce oare nu aș aduce această dovadă? Bun, iată-mă. Agrafa s-a înfipt
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
aș înfinge o agrafă în această carte, aș găsi, la pagina indicată de soartă, condamnarea, implicită sau explicită, a Regimului Protector, dovada identității acestui regim, în principiu, cu Comunismul. Și de ce oare nu aș aduce această dovadă? Bun, iată-mă. Agrafa s-a înfipt în pagina 283; citesc aici: Este deci o eroare să se critice concurența și să nu se observe că, dacă poporul este producător, el este de asemenea consumator, și că, primind mai puțin dintr-o parte (un
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu se oprească niciodată. Vă provoc să spuneți că acest lucru nu se aplică în egală măsură atât concurenței care se face peste râul Bidassoa 60 cât și concurenței care se face peste râul Loire. Să mai înfigem încă o dată agrafa. Zis și făcut; iată-ne la pagina 325. Drepturile sunt sau nu sunt; dacă ele sunt, ele angrenează consecințe absolute... ba mai mult, dacă dreptul există, el există în fiecare moment: el este în întregime azi, ieri, mâine, poimâine, atât
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
examinării proprietății sub toate aspectele sale, ați considerat că trebuie să consacrați două capitole Darului, care nu este câtuși de puțin în pericol, și niciun rând Schimbului, atât de imprudent violat sub însăși autoritatea legilor țării. Încă o lovitură de agrafă. Ah! Ne aruncă la pagina 47. Omul are o primă proprietate în persoana sa și în facultățile sale. El are o a doua proprietate, mai puțin lipită de ființa sa, dar nu mai puțin sacră, în produsul acestor facultăți care
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
raportul nostru (al meu și al "celorlalți") cu lucrul, în care caz "lucru" înseamnă tocmai ceea ce este diferit de mine și de ceilalți. "Lucru" este deopotrivă marea, copacul, animalul, nisipul, pasărea sau râul; "lucru" este, apoi, scaunul, automobilul, creionul, casa, agrafa. "Lucruri" sânt toate câte sânt diferite de mine și de ceilalți, indiferent dacă ele au fost făcute ori nu de mine sau de ceilalți. Și totuși, felul în care hotărăsc în privința lor este diferit în funcție de faptul că noi sau nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de a capta admirația șascultătorilorț. Dar, o dată cu schimbările care au intervenit prin mersul lucrurilor, dar și În firea oamenilor, s-a petrecut o schimbare care a influențat modul de viață. Obișnuința, alungând ceea ce era de prisos, suprima pieptănăturile ridicate cu agrafe de aur, precum și lungile tunici din stofe moi1. Tot obișnuința, fără Îndoială, a tăiat părul prea lung și a renunțat la coturni. În materie de eleganță, s-a luat bunul obicei de a rivaliza cu luxul numai prin simplitate și
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]