140,580 matches
-
Nu în transmiterea cu mare alai a unui nou frecvent certat cu legea. Nici asupra relativității forurilor care aprobă aplicarea propriilor legi. Mă interesează fapte petrecute. De exemplu ființarea neîntreruptă de peste 25 ani a fostei Gospodării Colective acum denumita Asociația Agricolă din Arad. De ce nu ni se spune că la Mioveni, fabrica de automobile a fost modernizată și cu aceeași muncitori recalificați realizează o producție atât de mare încât șoselele nu mai încap exemplarele care se exportă. De ce nu i se
CINE CÂND ŞI CUM VERIFICĂ PROMISIUNILE FĂCUTE DE CONDUCĂTORII NOŞTRI? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1421052002.html [Corola-blog/BlogPost/377072_a_378401]
-
încercau să se opună în a-și preda produsele în condițiile și cantitățile specificate de lege. La plenara din 3-5 Martie 1949, Gheorghe Gheorghiu-Dej prezenta o schiță de proiect în discursul său, prin care urma să modifice complet structura proprietății agricole din România, o reformă de sorginte sovietică, bazată pe raționamente ideologice și argumente economice. Cu toate acestea, evoluția evenimentelor ulterioare a fost menită a-i contrazice optimismul. Sistemul cotelor era, încă, principala pârghie sustenabilă a aprovizionării orașelor. La povara cotelor
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1459447683.html [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
pe raționamente ideologice și argumente economice. Cu toate acestea, evoluția evenimentelor ulterioare a fost menită a-i contrazice optimismul. Sistemul cotelor era, încă, principala pârghie sustenabilă a aprovizionării orașelor. La povara cotelor din Iulie 1949, s-a adăugat și impozitul agricol, care era văzut de către Partidul Comunist ca un instrument de presiune asupra gospodăriilor agricole particulare. Este încurajat denunțul, fiind făcute promisiuni de acordare a unor facilități persoanelor care vor denunța chiaburii ce tăinuiesc sau distrug produse supuse colectării. Astfel, prin
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1459447683.html [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
menită a-i contrazice optimismul. Sistemul cotelor era, încă, principala pârghie sustenabilă a aprovizionării orașelor. La povara cotelor din Iulie 1949, s-a adăugat și impozitul agricol, care era văzut de către Partidul Comunist ca un instrument de presiune asupra gospodăriilor agricole particulare. Este încurajat denunțul, fiind făcute promisiuni de acordare a unor facilități persoanelor care vor denunța chiaburii ce tăinuiesc sau distrug produse supuse colectării. Astfel, prin Decretul 183/1949 privind sancționarea infracțiunilor economice, cu o arie largă de aplicabilitate, făcea
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1459447683.html [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
nepredarea cotelor de către producătorii particulari în timpul stabilit prin acest plan de colectare, se pedepsea cu închisoare corecțională de la 1 la12 ani și amendă de la 10.000 la 100.000 lei. Dacă erau prinși sau pârâți că încercau să ascundă produsele agricole, puteau primi muncă silnică de la 5 la 15 ani și amendă de la 50.000 la 200.000 lei. Deși decretul 183/1949 limita măsura confiscării la „bunurile ce au folosit sau au fost destinate să folosească la săvârșirea infracțiunii prevăzute
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1459447683.html [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
săvârșirea infracțiunii prevăzute de...”, în multe procese s-a extins la confiscarea averii, făcându-se trimitere la decretul 312/1949. „În acest sens se va adopta și decretul nr. 131/1952 privitor la răspunderea pentru nepredarea în termen de către gospodăriile agricole individuale și cetățeni a produselor agricole supuse colectării, precum și la procedura de urmărire silită a executării acestor obligațiuni (BO nr. 30 din 18 iunie 1952). Decretul 131/1952 simplifică procedura de confiscare în cazul refuzului de a preda cotele la
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1459447683.html [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
procese s-a extins la confiscarea averii, făcându-se trimitere la decretul 312/1949. „În acest sens se va adopta și decretul nr. 131/1952 privitor la răspunderea pentru nepredarea în termen de către gospodăriile agricole individuale și cetățeni a produselor agricole supuse colectării, precum și la procedura de urmărire silită a executării acestor obligațiuni (BO nr. 30 din 18 iunie 1952). Decretul 131/1952 simplifică procedura de confiscare în cazul refuzului de a preda cotele la stat.” Venise toamna anului 1950, bălăcindu
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1459447683.html [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
încă din perioada de după Revoluția de la 1821, dar și înainte, importante plasamente de capital. Dispunând de o rețea hidrografică bogată și ușor utilizabilă, în partea de vest a Olteniei s-a dezvoltat din vechime morăritul, ca ramură însemnată a economiei agricole. Pentru perioada anterioară știrile documentare privind numărul, localizarea și importanța maorilor de pe acest teritoriu sunt lacunare, ca de altfel și pentru restul Țării Românești, singurul izvor mai complet fiind harta austriacă din anul 17901 care fixează numărul morilor din Mehedinți
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
sau chiar patru pietre , cu o capacitate sporită de prelucrare. În perioadă amintită, ca urmare a creșterii producției de cereale , în special de grâu și porumb 5, se înmulțește numărul morilor . Acumulăriile de capital rezultate din exploatarea moșiilor, valorificarea producției agricole și a altor forme de negoț își găsesc astfel în această perioadă tot mai mult plasament în sectorul morăritului. În funcție de debitul de apă al râurilor sau pârâurilor , dar mai ales de disponibilitățile bănești ale întreprinzătorilor, în Mehedinți, spre exemplu se
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
aceștia o aprobau în ședința de partid lunară, se supunea în ședința consiliului ca propunere pe ordinea de zi. La raion era mai simplu, deoarece nu raionul plătea salariatul, ci gospodăria colectivă, așa că se putea obține postul solicitat de la Secția Agricolă a raionului, mai ușor. Cadrele tehnice aveau un alt statut în cadrul C.A.P.-ului, nu erau plătite cu norme de muncă, ci cu salarii și erau înregistrați la Camera de Muncă. - Și ce propuneți să fac până atunci, tovarășul președinte
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427520830.html [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
pleacă de la fermă, unde găsesc imediat alții? Cine crezi că preferă să stea în mizeria și mirosul unui grajd zootehnic, când la fel de bine poate lucra la tine la câmp? - Da, dar la tine sunt mai bine plătiți ca la sectorul agricol. - Bine, ne vedem acasă. Te pup. - Și eu! Și se sărutară scurt pe colțul buzelor. Ambii au plecat spre locurile lor de activitate și fiecare cu alte gânduri. Ramona se gândea la pericolul pe care îl reprezenta Săndica pentru ea
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427520830.html [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
-o în mod plăcut.” Eram copil când toamna, după culesul viilor și statul vinului din fiert, venea la tata un consătean care se ocupa printre altele și cu pescuitul pe lacul Tatlageac . Familia mea, în afară de cele opt hectare de pământ agricol, deținea și jumătate de hectar cultivat cu viță de vie, la vreo patru kilometri distanță de localitatea noastră. Din acest hectar, cam un ar era ocupat cu un soi de viță de vie aromat. Strugurele avea un bob mare alb
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie.html [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
iar agoniseala lor a fost confiscată și transformată în proprietate a G.A.C-ului , formă de colectivizare forțată, după modelul rusesc. Casa lor a fost transformată în sediu de brigadă zootehnică, iar în numeroasele grajduri și adăposturi pentru utilajele agricole, au fost amenajate grajduri pentru vacile confiscate de la țărani, sau luate de la țăranii obligați să le predea ca dotă, odată cu intrarea lor în G.A.C. De la comuna noastră - Pecineaga - până la lacul Tatlageac era o distanță cam de șapte - opt kilometri
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie.html [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
luat din curte vaca și vițelul, cei doi cai frumoși - Mircea și Cezar - doi armăsari tineri, boii - Plăvan și Ciolacu - celui din urmă îi ziceau așa, pentru că atunci când mergea la jug, arunca un picior într-o parte - și toate utilajele agricole agonisite de tata și mama de-a lungul căsniciei, muncind, atât pământul ce-l primiseră de la părinții lor, ca dar de nuntă, sau cumpărat mai târziu, cât și pe cel luat în arendă de la nașii lor de cununie, chiaburi și
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie.html [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
o serie de calamități și fenomene naturale violente și surprinzătoare. Seceta, spre exemplu, care se anunță anul acesta, va produce o penurie a produselor alimentare pe piața mondială. În acest an va crește substanțial importanța agriculturii, vor crește prețurile terenurilor agricole și a pieței agro-alimentare. Va continua să scadă rolul statelor și chiar al guvernelor în gestionarea problemelor politice, militare, economice, bancare, unele dintre acestea vor funcționa pe principiul coloniilor. Oricum, cea mai mare problemă, la nivel global, rămâne datoria externă
CE NE AŞTEAPTĂ ÎN 2014? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ce_ne_asteapta_in_2014_stefan_popa_1389214463.html [Corola-blog/BlogPost/363660_a_364989]
-
grădiștean pentru generațiile viitoare, generații vitregite de tendința generală de globalizare și efectele distructive ale acesteia. În cadrul acestui muzeu, organizat în aer liber, asemănător celui de la Bujoreni-Vâlcea, generațiile viitoare vor putea vedea pe viu o gospodărie țărănească cu tot inventarul agricol și gospodăresc aferent. În felul acesta nu-și vor uita rădăcinile. Orice întârziere ne putea pune în situația de a pierde din acest tezaur valoros acele piese cu perisabilitate mai mare, asupra cărora natura acționează distructiv. În prima sală, camera
MUZEUL SATULUI DE LA GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1452703734.html [Corola-blog/BlogPost/340340_a_341669]
-
iartă. Mai bine să ne bată și să plângem cât suntem mici, decât să plângem mai târziu. Am fost, în urmă cu câțiva ani, la o conferință despre Biodiversitate, organizată de ELO la Parlamentul European. Se dezbătea strategia privind politica agricolă pe 2015-2020. Erau 2 tabere: una dorea eliminarea subvențiilor, cealaltă dorea menținerea și creșterea lor. Eliminarea subvențiilor era dorită pe principiul că hrana e bunul cel mai de preț deci oamenii, ca să o prețuiască la adevărata valoare, trebuie să o
Când bătaia e ruptă din Rai, omul e rupt în bătaie by https://republica.ro/cand-bataia-e-rupta-din-rai-omul-e-rupt-in-bataie [Corola-blog/BlogPost/338166_a_339495]
-
zdrențăros și decolorat de prea mult purtat, pe cap cu un „batic” încropit dintr-o batistă bărbătească. Era începutul lui octombrie 1989 atunci când am cunoscut-o și mă aflam împreună cu elevii mei, printre care se număra și ea, la practică agricolă pe câmp, la cules de arahide americane. În ziua aceea, vântul bătea rece și tăios, cerul învolburat de nori amenința să se prăbușească parcă asupra noastră, iar aerul mirosea deja a zăpadă. O zi de practică agricolă la arahide americane
DANIELA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Daniela_prima_parte_corina_diamanta_lupu_1343735093.html [Corola-blog/BlogPost/358738_a_360067]
-
ea, la practică agricolă pe câmp, la cules de arahide americane. În ziua aceea, vântul bătea rece și tăios, cerul învolburat de nori amenința să se prăbușească parcă asupra noastră, iar aerul mirosea deja a zăpadă. O zi de practică agricolă la arahide americane Anul școlar 1989-1990 a început pentru mine - proaspătă profesoară la o școală generală și un liceu dintr-o mare comună din sudul Olteniei - cu practica agricolă. Timp de o lună încheiată, elevii de liceu și gimnaziu sub
DANIELA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Daniela_prima_parte_corina_diamanta_lupu_1343735093.html [Corola-blog/BlogPost/358738_a_360067]
-
noastră, iar aerul mirosea deja a zăpadă. O zi de practică agricolă la arahide americane Anul școlar 1989-1990 a început pentru mine - proaspătă profesoară la o școală generală și un liceu dintr-o mare comună din sudul Olteniei - cu practica agricolă. Timp de o lună încheiată, elevii de liceu și gimnaziu sub supravegherea cadrelor didactice, ajutau la strângerea recoltei patriei și abia apoi, aceștia începeau propriu-zis cursurile. Așa se face că după două săptămâni la cules de vie, au urmat încă
DANIELA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Daniela_prima_parte_corina_diamanta_lupu_1343735093.html [Corola-blog/BlogPost/358738_a_360067]
-
să procedăm pentru a dezghioca din pământ prețioasele roade ce urmau să plece la export peste mări și țări. Instructajul fiind gata, nu mai rămânea decât să trecem la treabă. În acel moment, în rândul elevilor, obișnuiți cu ritualul practicii agricole din anii trecuți, s-a produs o vânzoleală: ca la o comandă neauzită, aceștia au rupt rândurile și au luat-o la fugă spre parcelă. Brusc, m-am aflat în urma lor, alături de alte profesoare, de directorul școlii și de agronom
DANIELA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Daniela_prima_parte_corina_diamanta_lupu_1343735093.html [Corola-blog/BlogPost/358738_a_360067]
-
la lada de zestre unde se afla trofeul cel mai scump ei. O „colivie pentru păsărica” cum o prezentau cu surle și trâmbițe tarabagii de pe muntele Găina. Relicva i-a stârnit o altă amintire. Anul trecut pe la începutul verii asociația agricolă a organizat o excursie la care au participat toate fetele de măritat si flăcăii satului la „Târgul de fete de pe muntele Găina”. Acolo nu se vând tinere sclave și nici nu se închiriază cu pat cu tot ca la bordeluri
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429706054.html [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
medicinei optime și ajutătoare celor care strigă de durere. Indirect se atrage atenția că au fost distruse formele de organizare ale țăranilor, de dinainte de 1989, că aceasta, fără găsirea soluțiilor de înlocuire practică a organizării anterioare, nu a eficientizat producția agricolă, cu rezultatul prosperității țărănimii. Observațiile domnului academician pe subiectul agricultură fac trimitere directă la micile proprietăți agricole, la faptul că țăranul român a lăsat câmpiile și uneltele sale, mulți dintre ei explorând acum viața orașelor sau invadând Europa și planeta
DINU C. GIURESCU. DISCURS DEMN, DENS ŞI RAMIFICAT ÎN REALITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dinu_c_giurescu_discurs_demn_aurel_v_zgheran_1387179888.html [Corola-blog/BlogPost/363477_a_364806]
-
formele de organizare ale țăranilor, de dinainte de 1989, că aceasta, fără găsirea soluțiilor de înlocuire practică a organizării anterioare, nu a eficientizat producția agricolă, cu rezultatul prosperității țărănimii. Observațiile domnului academician pe subiectul agricultură fac trimitere directă la micile proprietăți agricole, la faptul că țăranul român a lăsat câmpiile și uneltele sale, mulți dintre ei explorând acum viața orașelor sau invadând Europa și planeta, la îndreptarea țăranului român spre propriul sfârșit. Fără a insista pe cuvinte, domnul academician sugerează reflecții prin
DINU C. GIURESCU. DISCURS DEMN, DENS ŞI RAMIFICAT ÎN REALITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dinu_c_giurescu_discurs_demn_aurel_v_zgheran_1387179888.html [Corola-blog/BlogPost/363477_a_364806]
-
ca o dâră. Astfel, într-una din zile, proaspătul căsătorit, Pătru Valdescu, la brațul gingașei sale soții, se plimba bine dispus prin târg. Vroia ca din toată sărăcia să-și cumpere un cal pe care să-l folosească la muncile agricole. Pe când cerceta cu admirație un frumos armăsar cu care se și împrieteni de cum îi puse mâna pe coamă, mângâindu-l cu blândețe și fără teamă, deodată printre puhoiul de lume se formă un culoar prin care înainta gârbovită, slută și
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412878111.html [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]