3,112 matches
-
printre culturi e pentru el, s-o bea. Râd disprețuitor spre pâlcurile de femei ori le întreabă când, îmbrăcate în piele de capră, vor ședea pe colinele toate să se înnegrească la soare. [1933] PEISAJ [II] Colina, pământ golaș, se albește sub stele; s-ar vedea și hoții, sus pe culme. Prin râpele din vale șirurile de araci sunt toate în umbră. Acolo sus unde e pământ destul și netrudit, nu urcă nimeni: aici în umezeală, cu scuza de-a merge
Meseria de a trăi. Jurnal 1935-1950 by http://revistaderecenzii.ro/meseria-de-a-trai-jurnal-1935-1950/ [Corola-blog/BlogPost/339284_a_340613]
-
repar greșeala. Din partea noastră, primește acest cadou și în amintirea anilor de liceu, trandafirii aceștia. Delia luă din mâna lui Ștefan cutia, apoi privi fix la trandafiri. Se sprijini cu o mână de birou, închise ochii. Obrajii i se făcură albi ca varul. Ștefan privea și nu înțelegea ce se întâmplă, nu-i plăcea parfumul, florile? Apoi Delia aproape că pică pe scaunul de la birou. — Așadar voi ați fost, țipă ea! Voi doi m-ați nenorocit. Ia-ți florile, țipă ea
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1454689596.html [Corola-blog/BlogPost/363422_a_364751]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > CHEMARE LA JOACĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului CHEMARE LA JOACĂ Dealul, câmpul și livada Le-a albit, de ieri, zăpada. Tot de ieri, și Măriuța Îmi arată săniuța; Însă azi, în dimineață, Mi-a zâmbit: - Hai, nătăfleață, Să zburăm până în vale Pe omătul încă moale! Și-apoi, omul de zăpadă, În peisajul de baladă, Să îl ridicăm
CHEMARE LA JOACĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1451847700.html [Corola-blog/BlogPost/378559_a_379888]
-
de o ghirlandă de flori, în partea de sus și de jos are chipuri de îngeri și deasupra lui Iisus se află un buchet de crini. Din punct de vedere cromatic predomină culoarea albă, simbolul purității, crinii și îngerii sunt albi, Iisus și Maica Domnului sunt îmbrăcați în haine de culoare albă. Celelate culori sunt și ele simbolice: verdele culoarea vieții, albastrul a cerului, a liniștii și păcii. Fântâna de Argint prefigurează deja motivele centrale ale spațiului în care pătrundem: Divinitatea
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
te mai superi peste zile iernoase Ce amarul și-l frâng, arse focuri în case. În genunchi de păduri tu te sprijini de cer Și în suflul de verde moartea pleacă stingher, Arzi buchete în suflet, le respiri tineresc, Și albești întuneric, focu-acesta-i firesc. Dintre tot și nimic ești eterna poveste, Planul tău la iubire optimist suie-n creste, Tu ești vergura vieții, lin mai cântă vioara, Ești din muguri iubito, vreau să-ți gust primăvara! Referință Bibliografică: Drag de primăvară
DRAG DE PRIMĂVARĂ de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/aurel_auras_1459618625.html [Corola-blog/BlogPost/369241_a_370570]
-
IUBIREA E O TAINĂ... Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 1308 din 31 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Iubirea e o taină, vechi poem scris în cer, creat în dansul clipelor, al gândurilor eterne de îngeri cu aripi albite-n lumină care au rupt un mănunchi de raze vii, divine, de la tronul măreț, și cu lacrimi de sânge le-au stropit ... Zi și noapte au lucrat neîncetat până au plămădit Dorul și Iubirea. Referință Bibliografică: Iubirea e o taină
IUBIREA E O TAINĂ... de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/elena_lavinia_niculicea_1406817068.html [Corola-blog/BlogPost/349552_a_350881]
-
De ce ne întâlnim cu unii oameni doar la asemenea evenimente funebre ?! De ce a trebuit să moară bunica tocmai acum? Cui îi folosește moartea ei ? De ce ne zgârâie moartea așa de dureros sufletele ? Ceilalți oameni, în negru și ei, cu fețele albite de durere ascultau predica preotului : Căci din țărână am venit Și-n țărână ne întoarcem!... Cerul, grădină suspendată, aspiră ultimele raze ale zilei...Am venit, m-am îngropat, aștept lăstarii altei primăveri : mai puțin lacrimogenă. Măcar. Bocetul mamei se aude
CA UN BOCET, MAMA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ca_un_bocet_mama_costel_zagan_1384203086.html [Corola-blog/BlogPost/363179_a_364508]
-
trupul, prin sarea pământului, fără să vrea, fără să știe, refuză să te-asculte, se clatină, nu urcă scări, o continuare a nopții petrecute fără mine. Să nu calci frunzele căzute, acolo vibrează pământul, acolo speranțele nu mor, doar gândurile albite în noua zi! ..................................................... În razele luminii neînserate urmăreai sclipirile din ochii mei atât de copilărești. Ai vrea să rămâi pentru totdeauna în camera mea. Ne-am sărutat, timpul se-oprise, iubirea-nflorea în atingerea noastră. M-am îndreptat spre bibliotecă
CÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1464271697.html [Corola-blog/BlogPost/378940_a_380269]
-
La meleagul cel sfânt, bunicii din sat Când alerg fericită, eternul ecou Al tărâmului vechi prin timpul cel nou. Degetele-mi bat și vremurile bat La poarta învechită a casei din sat Cu inima-mi plină sub streșini brumate Pereții albiți de colbul vremii scuturate. Pașii îmi bat și anotimpurile bat Prin curtea sfințită de liniște-n sat Mă așteaptă padurea și un tainic izvor ... Citește mai mult CA PIATRA PREȚIOASĂPovața ta de aur, ca piatra prețioasăîmi luminează drumul urmat odinioarăCu
PAULA DIANA HANDRA by http://confluente.ro/articole/paula_diana_handra/canal [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
lumină la întuneric. Zona oranj este guvernată de o Mumă ca «iarnă» / «primăvară» dintre fâșiile de hotar / sfârșit al „lumilor“, Alba Lume și „Neagra Lume“, [ara-cu-Dor și „[ara-fără-Dor“: Mama era iarna de la sfârșitul lumii / toată stătea pe câmp / copacii se albeau din tâmplele lui de țărm nătâng / timp de un gând iar nu timp de cuvânt / Se răcise mâncarea pe masă / casa noastră nu mai avea casă / tatăl meu era plecat pe câmp / mama era iarna de la sfâșitul lumii. («Iarna de la
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
sfântă să-mi rămână trează, S-o privesc cu drag și nicicând cu ciudă, Să îmi fie mumă, să nu-mi fie Iudă. Ninge ne’ncetat, s-a depus zăpadă Și la mine-n suflet, însă, cin-să vadă? Neaua mă albește dar mă și îndoaie Și-acum vreau o ploaie, să curgă șiroaie... Referință Bibliografică: A VENIT IARNA / Eugenia Mihu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2161, Anul VI, 30 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Eugenia Mihu : Toate Drepturile
A VENIT IARNA de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1480527420.html [Corola-blog/BlogPost/379278_a_380607]
-
Articolele Autorului Celsius a-nebunit, unii zic că s-a scrântit, gradele le-a încurcat, cu minus le-a calculat. La Întorsura fost-au cică, cu minus treizeci și unu, cum n-a fost tare demult, amintire din trecut... S-albise marea la țărm, șuiera vifor nebunul, pe Dunăre pod de gheață, s-o poți sparge doar cu tunul. Treceam Dunărea în sănii, din Ostrov la Călărași, caii potcoviți din vreme, tot trăgeau iavaș-iavaș. Oștenii trăgeau obuzul, în zori, chiar de
GERUL BOBOTEZEI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cardei_mariana_1451858365.html [Corola-blog/BlogPost/375621_a_376950]
-
în stradă, bătea un vânt dușmănos. Opri un taxi și ceru șoferului să-l ducă la malul mării. Coborî scările până la malul apei. Nisipul era ud de ploaie și lins de valurile care lăsau în urmă puzderie de cochilii ce albeau plaja. Pescărușii își fâlfâiau aripile ca niște mari acolade orizontale slobozind țipete discordante. Marea era întunecată și neprietenoasă. Zgomotul ei surd se acorda cu furtuna din sufletul lui. De ce se dă totul peste cap atunci când suntem cei mai fericiți? gândi
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_chipul_magdalena_bratescu_1389181665.html [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
a doua neveste. Deși era moștenire de la mama. Lucrul acesta n-avea cum să-l priceapă Dio: dragostea tomnatică a tatălui. Dar dragostea, poate fi ea vreodată înțeleasă? Dragostea,enigma-enigmelor, ne fură totul, chiar și moartea! Costel Zăgan CAPUL CUI ALBEȘTE PE UMERII MEI, DOAMNE!?!52. Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA (50-52) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 885, Anul III, 03 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DEŞERTUL DE CATIFEA (50-52) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_50_52_costel_zagan_1370279973.html [Corola-blog/BlogPost/346219_a_347548]
-
veghe candela-i aprinsă Să ne întărim cu toți prin credință! În cămașa albă a îmbrăcat câmpia, Doar în amintire-i cântă ciocârlia Peste munții cărunți a trecut în grabă Brazii s-au pornit cu toți să o vadă. Livada albită de lungi așteptări I-a dat la-ntâlnire reci îmbrățișări, Vântul supărat s-a pornit să bată Creaga la pământ stă ușor plecată. Stelele de gheață au picatat pe geam, Un copil în suflet simt că îl mai am În
IARNA GRĂBITĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1486928303.html [Corola-blog/BlogPost/383179_a_384508]
-
vegetației abundente. Periplul a cuprins mai multe sfinte lăcașuri într-o continuă vizită, fără oprire. Am amețit de atâta frumusețe religioasă, de parcă aș băut din apa tare a sfințeniei! Ce să admir mai întâi? Bolțile de la intrare, cărările pietruite și albite de atâția pași ce le-au traversat, însoțite de flori și arbori, ghivecele cu flori multicolore de pe prichiciul verandelor văruite în alb, arhitectura pașnică a clădirilor cu ziduri groase, temeinice, adăpostind chilii ce înconjoară biserica mânăstirească, ori înseși bisericile mânăstirești
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408343196.html [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
mentală și să facă față cu succes la toate provocările de la serviciu. Oamenii care învață continuu se schimbă, devin tot mai buni în meseria lor și capată o vedere de ansamblu asupra lumii. Câteodată această muncă este grea și le albește părul sau le trasează riduri pe față, dar numele, vârsta, pașaportul, telefonul și adresa lor de acasă rămân aceleași. Poate că pierd evenimente importante din viața familiei pentru că sunt plecați în interes de serviciu, dar se întorc de acolo cu
ZECE MITURI DESPRE CENTRAL INTELLIGENCE AGENCY (CIA) de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Zece_mituri_despre_central_intelligence_agency_cia_.html [Corola-blog/BlogPost/357288_a_358617]
-
pregătirea de plecare la serviciu. Nu puteai risca să absentezi, să nu-ți pierzi locul de munca care se găsea foarte greu în acea perioadă și zonă a țării. Când ieșea afară din casă să plece la serviciu, promoroaca îi albeau sprâncenele, iar buzele îi crăpau din cauza gerului. Geamurile camerei în care dormea, erau desenate cu flori din gheață. Așa erau mai tot timpul până în primăvară, când razele soarelui începeau să mai prindă ceva putere. Ca să vadă ce se întâmplă pe
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478015749.html [Corola-blog/BlogPost/343116_a_344445]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > CÂNTECUL CLIPEI Autor: Georgeta Muscă Oană Publicat în: Ediția nr. 1736 din 02 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Oglinda îmi șoptește prin firele albite Că lupii vremii mușcă din fibre obosite, Că bruma nemiloasă îmi suge din vigoare Și tihna mi-o-nvelește cu-a frunzelor paloare. Dar toamna generoasă, ca struna de vioară, În sunete adună un ritm ce înfioară. E șipot de
CÂNTECUL CLIPEI de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/georgeta_musca_oana_1443765002.html [Corola-blog/BlogPost/368136_a_369465]
-
se spălau pe cap în ziua de Florii, apoi o aruncau la rădăcina unui pom fructifer ca să le crească părul frumos și bogat. În alte regiuni, dimpotrivă, nu se obișnuiește să se spele pe cap de frică san u le albească părul precum pomilor înfloriți.Tot la sate se spune că dacă aprinzi mâțișori în casă și afumi cu ei când este furtună, căminul este ferit de fulgere. Mai există încă în unele sate obiceiul ca de Florii să se colinde
DE FLORII, MAI CURAŢI, MAI LUMINOŞI ŞI MAI BUNI... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/De_florii_mai_curati_mai_luminosi_si_mai_buni_.html [Corola-blog/BlogPost/360615_a_361944]
-
de fotografii cea cu aeroportul din Dubai. Zorile se arată când suntem deasupra Indiei iar răsăritul, acolo sus, printre nori este magnific. Lacrima din ocean sau Insula de smarald, cum citisem undeva, începe să prindă contur printre norii de puf albi pe un cer incredibil de albastru, iar verdele smaraldului îmi încântă privirea. Cobor pe pământ singalez la mijlocul lui decembrie. Suntem întâmpinați de primii singalezi, lucrătorii aeroportului BANDARANAYKE-Colombo: bărbați mici de statură, cu pielea închisă la culoare, îmbrăcați în pantaloni negrii
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_calatorie_helene_pflitsch_1357295672.html [Corola-blog/BlogPost/345197_a_346526]
-
Dar l-au trimis înapoi... îmi spunea, El pregătise cu desfătare: Prinderea vânatului urmărea. Melancolic pășește, pușca și-o vinde, Printre lacrimi mângâie câinele iubit, Că nici nu știe câte ierni va mai prinde, Anii de pe umeri, părul i-au albit! Referință Bibliografică: Bătrânul vânător / Deogratia Artangel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1876, Anul VI, 19 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Deogratia Artangel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
BĂTRÂNUL VÂNĂTOR de DEOGRATIA ARTANGEL în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/deogratia_artangel_1455893029.html [Corola-blog/BlogPost/380234_a_381563]
-
sperat și ce-a ieșit!? Prin șmecherii, tipic dâmbovițene, în locul liniei I, au venit liniile a II-a, a III-a ale partidului totalitar. Transpar, mai ales, prin urmașul pesedist. Urme grele se regăsesc și prin alte partide cu securiștii albiți prin multiple afaceri. Civile. Șobolanii roșii mișună făcând legea în România. Devine tot mai clar că blestemul, ce și-a pus amprenta peste români de atâți ani, nu va lua sfârșit până când firul istoriei nu va fi reînnodat din momentul
SERGIU GĂBUREAC -NOUA TABLETA DE WEEKEND (50): PUNCTUL 8 DE LA TIMIŞOARA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_noua_tableta_sergiu_gabureac_1387668545.html [Corola-blog/BlogPost/363619_a_364948]
-
poate albina fugita din stup. în cale-i feciorii se-opresc nu știu de-i vie sau doar o năluca ochii ei ard când cu sete-o privesc de teama ei fug pe unde apucă. ea râde, înflorind dinții ei albi râsul i-l poartă vântul departe pașii ei dorul pare să-i poarte pe câmpul ce doarme verde smarald. feciorul o-așteaptă în lunca pe neașteptate în brațe o prinde în iarbă cea udă flamand o aruncă și focul iubirii
ANTOLOGIA REVISTEI DOR DE DOR, VALERIA TAMAS de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Antologia_revistei_dor_de_dor_valeria_tamas.html [Corola-blog/BlogPost/352133_a_353462]
-
acolo în plai". O remarcă. Vameși de aici aveau și dreptul la judecată a oamenilor din satele Rucăr și Dragoslavele, precum și a locuitorilor din cele 12 sate apropiate. Astfel sub ascultarea vămii erau satele: Corbi, Nucșoara, Corbșori, Slănic, Berevoiești, Bratia, Albești, Lerești, Nămăiești, Bădeni, Coteneșți și Stoenești. Ei, vameși erau buni cunoscători ai legilor din acea vreme. De asemenea, slujbașii vămii posedau cunoștințe temeinice de matematică la nivelul acelei vremi. Cele patru operati aritmetice, care astăzi ni se par lucruri elementare
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]