538 matches
-
În foc, din care nu fuge. Nici nu este consumat de către foc, nici nu e ars, ci apare mai clar, mai frumos și mai pur. Nici căldura și nici frigul nu-l pot deteriora, și nici vreun accident. (Paracelsus - Ars Alchimica) Planul lui Jean-Claude În legătură cu mine nu mersese așa cum sperase el. Îi simțeam de la distanță ostilitatea și bănuiam că devenisem pentru el o prezență cel puțin jenantă, poate chiar inoportună. Cunoscusem În sfârșit fiara din el, acea parte Întunecată pe care
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
politice; joacă un rol major În epocile Kamakura (1192-1333Ă și Tokuganta (1603-1876Ă. kumquat = fruct exotic, foarte asemănător cu o portocală mică (n. red.Ă. În alchimia taoiștilor, Chi desemnează Suflul vital, Focul Spiritului, care, alături de Jing, esența, constituie Marea Operă alchimică. Corespondentul său din alchimia occidentală este sulful. (n. red.Ă FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Taiko 1.DOC PAGE 980
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
perspective pentru explorarea psihologică a operei lui Blake 77. Dintre toate cheile unei înțelegeri a simbolismului lui Blake, spune Beer, cea mai centrală este mișcarea energetică a șarpelui 78 (încolăciri și spirale) în multiplele sale metamorfoze; reprezintă, evident, un simbol alchimic fundamental. Într-o direcție interpretativa orientala merg studii mai recente oferite de Allen Ginsberg, de exemplu Your Reason & Blake's System (1988, 1992), în care se avansează teza potrivit căreia poemele lui Blake (de exemplu, cele din Cîntecele inocentei și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sînt mijloace de a atinge cerul 106. Schemă ascensionala are deci funcție soteriologica, fiindcă a atinge cerul înseamnă a deveni nemuritor, ceea ce Blake încearcă să realizeze pretutindeni în opera să: să îl atragă pe cititor într-o inițiere de tip alchimic (omul că mare artifex), șamanic (omul în calitate de călător mental), cosmologic/astrofizic (omul rațional, ce măsoară și astfel pătrunde rațiunile adînci ale legităților cosmice), "astropsihic" (omul că microcosm mental aflat în intercorelare profundă cu întreaga armonie cosmică), "cosmosofic" (omul că descoperitor
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
straniu "capul" cuvîntului Manda-alla. Apoi, "capul" cuvîntului Manda-alla devine "coadă" cuvîntului Alla-manda, în timp ce "coadă" cuvîntului Manda-alla devine "capul" cuvîntului Alla-manda. Așadar, cu "Allamanda" sau mai degrabă "alla-Manda" Blake pare să fi creat în mod straniu un "cuvînt uroboric": "capul" sau "alchimic" este nu Alla-, cum s-ar putea crede la prima vedere, ci, dimpotrivă, "capul" sau este -Manda, care astfel își "musca" propria să "coadă" allaîn înseși literele cuvîntului "Allamanda", ca în secvență indicată mai sus: (alla[Manda)-(alla][Manda)-(alla
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și "creierul" Universului că ansamblu al Creației. De aici ceea ce putem numi "pancerebralismul" cosmologiei lui Blake. Pe de altă parte, Ouroboros simbolizează rota philosophica, în calitate de ultimă treaptă a înțelepciunii Dumnezeului veterotestamentar, identificată cu alchimia însăși 113. Ouroboros-ul este astfel mandala alchimica fundamentală 114, reprezentînd "prima materia", materia primordială, fundamentală, "materia în sine"115 a filosofiei aristoteliene a naturii. Sîntem de părere că Blake a fost conștient de acest fenomen atunci cînd a creat numele uroboric, închis ciclic: (Alla-Manda)-(Alla-Manda). Pentru Blake
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
1800), din care acest oraș (i.e. creația integrală) se hrănește și prin care trăiește: "Dar Allamanda, care pe Pămînt numită e Negoțul, este pămîntul Cultivat Din jurul Golgonoozei în Codrii lui Entuthon [...]."116 Așadar, Allamanda este într-adevăr o materia primă alchimica, din care se fac și se nasc toate lucrurile. "Comerțul" are în fapt o functie vitală, deoarece prin acesta, ca lege a economiei societății în particular, si a vieții în general, devine posibil schimbul de substanțe / materii / energii / funcții, devine
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Blake, Tharmas este Dumnezeul apelor, la fel ca Dumnezeul din Geneză, care desparte apele de ape. Căderea are loc chiar în inima lui și este cauzată de cunoaștere: Enion, care este o formă de cristal în pieptul lui Tharmas (implicația alchimica este evidentă), explorează adîncurile din Tharmas, adică se scufundă în substanță ființiala infinită căutînd să găsească fundamentul. Acolo unde ar fi voit să afle lumină, ea va găsi însă beznă. În acest sens, este evidentă asemănarea cu Böhme, despre care
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
natură, încît "dintr-o dată" poate fi văzut totul. Această concepție a purității spațialului din veșnicie se întîlnește și la Böhme și constituie un punct important din doctrina creștină isihasta: Raiul este de o absolută transparență. Există aici și o implicație alchimica, diamantul fiind starea perfectă în seria evolutivă: pămînt, apa, aer, foc, diamant (pămînt de slavă). Omul este făcut din pămînt, dar trupul sau poate deveni trup de slavă, după cum spune Pavel, într-o clipă, printr-o fulgerare, astfel devenind diamant
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
exemplul lui Iisus Hristos, care, cu trup de slavă, stă la dreapta Tatălui. Enion orbește și îmbătrînește, în termeni lovinescieni ea și-a rupt (parțial) rădăcinile care o legau de divinitate, ea cade în "tenebrele inferioare" (în Prakriti, materia primă alchimica): Blake vorbește despre "Abisul de jos" lăsîndu-ne astfel să întrevedem posibilitatea existenței "tenebrelor superioare" ("întunecatul Urthona", după modelul lui Pseudo-Dionisie Areopagitul care vorbea de Întunericul Divin; Lovinescu le numește "tenebrele divine", tăcerea ultima). Astfel se explică faptul că există un
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
incantanțiune. Astfel el explică puterea magnetică a Imaginației, spunînd: "Credință nu este altceva decît radierea pură a Imaginației noastre, cufundata în Lumina Divină". Intelecțiunile noastre fulgurante radiază, sînt țesute în spirele Vortexului Sferic Universal. De asemenea, Lovinescu explică în sens alchimic ce este diamantul: Cerul Empireu. El este extremă condensare în aspect ascendent; focul ascendent devine Diamant prin contracție; focul descendent devine pămînt prin contracție. În regiunile intermediare (adică de la pămînt [] apă [] aer [] foc-diamant) agentul mutațiilor este dilatarea (solve); condensarea (coagulă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
miez al naturii. În sistemul lui Blake, crearea omului este astfel căderea entităților stelare din veșnicie în timp. Creația exterioară este oglindă lăuntrului omenesc. Los creează Lumea Generării din Lumea Morții, divizînd Masculinul și Femininul din "Condensatele Androginice"264 (influență alchimica). Aceeași idee a divizării sexelor dintr-un androgin primordial o întîlnim la Lovinescu, care arată că, de fapt, separarea de principiul feminin a dus la perdiția neamului omenesc 265; și la R. Steiner, care adaugă că "separările care s-au
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Laszlo, Evolution: The Grand Synthesis, Shambhala, Boston, 1987 39. Alain de Liberă, Ceartă universaliilor, Editura Amarcord, Timișoara, 1998 [titlu original: La querelle des universaux, De Platon à la fin du Moyen Age, Éditions du Seuil, 1996] 40. Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, Institutul European, Iași, 1994 41. Vasile Lovinescu, Creangă și Creangă de Aur, Cartea Românească, 1989 42. John McPhee, Annals of the Former World, Farrar, Straus and Giroux, New York, 2000 [1998] 43. John Milton, Paradisul pierdut, trad. Aurel Covaci, Editura Minerva
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
energii ale iubirii) alaya subst. lăcaș, locuința; suflet; a-laya subst. non-distrugere Allamanda: sistemul nervos (cf. S.F. Damon), uman și cosmic; comerțul și materia fertila din jurul Golgonoozei; Alla[manda-Alla]manda: uroboros lingvistic perpetuu, Mandala, serpens mercurii, Ouroboros, rota philosophica, materia primă alchimica máṇḍala adj. rotund máṇḍala subst. disc (al Soarelui), cerc, inel; grupa, mulțime; domeniu, tărîm; astron. orbită, traiectorie; minge de joacă v. alla [literele ṇ și ḍ sînt litere cerebrale] Luban
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
consumare, mîncare Tabelul 2. Onomastici de alte proveniențe NUMELE FOLOSIT DE BLAKE ȘI SEMNIFICAȚIA ACESTUIA LIMBA ETIMOLOGIA Adam: mentalul conștient (cf. S.F. Damon) EBRAICA adamah subst. pămînt roșu Albion: Omul Etern, căzut, Omul primordial, arhetipal; Anglia Albi-on: afinitate cu albedo alchimic (etapă a 2-a a iluminării, cf. E. Underhill) LATINĂ LATINĂ Albion subst. numele unui fiu al lui Neptun, ucis de Hercule; Albion subst. numele gigantului autohton care a cucerit insula, ucis de Brut; Albion subst. nume arhaic al Angliei
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Vezi mai ales Vala, unde se arătă perspectivele de sus și de jos ale lui Urizen, în calitatea sa de explorator al lumilor adîncului, care astfel trăiește morți și învieri succesive: Vala, VI, 164-166; 199-207; 190-195. 160 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, 1994, p. 17. 161 Ibid., p. 23. 162 Grigore Tăușan, Filosofia lui Plotin, 1993, pp. 141-143. 163 Milton, 40, 34. 164 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 125. 165 Milton, 22, 18-25. 166 Lovinescu afirmă că din arderea evenimentelor temporale în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
astfel trăiește morți și învieri succesive: Vala, VI, 164-166; 199-207; 190-195. 160 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, 1994, p. 17. 161 Ibid., p. 23. 162 Grigore Tăușan, Filosofia lui Plotin, 1993, pp. 141-143. 163 Milton, 40, 34. 164 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 125. 165 Milton, 22, 18-25. 166 Lovinescu afirmă că din arderea evenimentelor temporale în focul spiritului se va naște cenușă din care va fi construit noul Paradis, conform dictonului alchimic "să nu disprețuiești cenușă", pe care Blake l-a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
141-143. 163 Milton, 40, 34. 164 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 125. 165 Milton, 22, 18-25. 166 Lovinescu afirmă că din arderea evenimentelor temporale în focul spiritului se va naște cenușă din care va fi construit noul Paradis, conform dictonului alchimic "să nu disprețuiești cenușă", pe care Blake l-a respectat întotdeauna. 167 Jerusalem, 75, 8. 168 Rudolf Otto, Mistica Orientului și Mistica Occidentului, p. 93. 169 Ibid., p. 92. 170 Ibid., p. 97. 171 Jerusalem, 16, 61. 172 Jerusalem, 92
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
învățăturile misterice egiptene inima este lăcașul sufletului. "Alaya" însă mai implică și termenul "a-laya", sanscr. "non-distrugere". Este sugerată astfel indestructibilitatea sufletului și a templului (alaya a-laya: Al-la), lucru fundamental în doctrinele misterice. 177 Milton, 34, 8-16. 178 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 93. 179 Ibid., p. 78. 180 Englezescul moat înseamnă șanț adînc, cu apă, în jurul unui oraș/ castel, construit pentru apărare. 181 R. Steiner, Cunoașterea inițiatica, 1994, pp. 152, 154. 182 Vala, I, 54. 183 Vezi Vala, I, 563-566. 184
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Ibid., 33, 45. 192 Vala, ÎI, 18. 193 Ibid., VII, [b], 58-59. 194 Ibid., III, 169-70. 195 Ibid., V, 60. 196 Milton, 24, 68. 197 Jerusalem, 71, 18. 198 Vala, III, 64. 199 Ibid., VIII, 417. 200 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 122. 201 Vala, I, 104. 202 Jakob Böhme, Aurora, p. 164. 203 Alexandrian, Istoria filosofiei oculte, 1994, p. 129. 204 Vala, I, 33-34. 205 Milton, 24, 72-73. 206 Vala, I, 94-97. 207 V. Lovinescu consideră că lumea psihică este
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lumea psihică este ultima limită a domeniului Principelui Întunericului, în timp ce Raiul (Eden) lui Blake este asemănător pînă la identitate cu lumea pneumatica, spirituală din sistemul lui Lovinescu. Bătălia destinului nostru, spune Lovinescu, se dă în lumea psihică (Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, pp. 35, 36). 208 Jerusalem, 46, 10. 209 Ibid., 42, 17. 210 Ibid., 78, 20. 211 Milton, 27, 45. 212 Vala, VIII, 215; Jerusalem, 4, 1. 213 Vala, ÎI, 112. 214 Ibid., VII, 331. 215 Ibid., VIII, 221. 216 S.
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
1959, p. 56. 236 Klaus Mylius, Wörterbuch Sanskrit-Deutsch, p. 59. Similar, sanscritul áha (mai ales postpus, în structuri -~) înseamnă "zi". Sanscritul áha mai poate funcționa și că particulă emfatica avînd sensul "desigur", "(în)tocmai", "anume". 237 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 64. 238 Vala, VIII, 469-471. 239 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 29. 240 Vala, IV, 180-83. 241 Ibid., IV, 170-173. 242 Prin Eno, fiica a lui Beula, care face ferestre înspre Răi (Eden) în fiecare an. Există o legătură
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sanscritul áha (mai ales postpus, în structuri -~) înseamnă "zi". Sanscritul áha mai poate funcționa și că particulă emfatica avînd sensul "desigur", "(în)tocmai", "anume". 237 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 64. 238 Vala, VIII, 469-471. 239 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 29. 240 Vala, IV, 180-83. 241 Ibid., IV, 170-173. 242 Prin Eno, fiica a lui Beula, care face ferestre înspre Răi (Eden) în fiecare an. Există o legătură organică între Veșnicie și Creație, ferestrele sînt "porțile strimte" despre care
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Vala, ÎI, 116. 252 Ibid., ÎI, 171. 253 Ibid., ÎI, 152-154. 254 Milton, 6, 28-29. 255 Vala, or The Four Zoas, ÎI, 266-267. 256 Milton, 37, 48-49. 257 Vala, or The Four Zoas, VIII, 565-567. 258 Vezi V. Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 108. 259 Vala, IX, 141. 260 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, 1994, p. 75. 261 Jakob Böhme, Aurora, p. 90. 262 Vala, I, 295-296. 263 Ibid., pp. 83, 85, 87, 90, 91. 264 Jerusalem, 58, 11. 265 Vasile Lovinescu, Jurnal
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
254 Milton, 6, 28-29. 255 Vala, or The Four Zoas, ÎI, 266-267. 256 Milton, 37, 48-49. 257 Vala, or The Four Zoas, VIII, 565-567. 258 Vezi V. Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 108. 259 Vala, IX, 141. 260 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, 1994, p. 75. 261 Jakob Böhme, Aurora, p. 90. 262 Vala, I, 295-296. 263 Ibid., pp. 83, 85, 87, 90, 91. 264 Jerusalem, 58, 11. 265 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 115. 266 R. Steiner, Universul Pămîntul și Omul, p.
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]