1,515 matches
-
din Australia) prin simptome de depresie, în timp ce, la copiii mai mari (elevii de gimnaziu), au apărut reacții emoționale asemănătoare mai degrabă simptomelor tulburării de stres posttraumatic (McDermott & Palmer, 2002). Factorii de risc familiali S-a constatat o prevalență ridicată a alcoolismului în rândul rudelor de gradul întâi ale copiilor și adolescenților cu tulburări de dispoziție (Puig-Antich, Geotz & Davies, 1989). De asemenea, s-a observat că sărăcia și conflictele înte părinți sporesc riscul apariției depresiei atât la copii, cât și la părinți
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
a face față factorilor de stres și să aibă consecințe dezadaptative. Factorii biologici și genetici Wender și Klein (1981) au descoperit că riscul apariției tulburării de somatizare este mai mare în familiile în care există cazuri de personalitate antisocială, ADHD, alcoolism și tulburare de somatizare. Studiile pe gemeni nu au fost concludente. Studiile privind temperamentul permit o mai bună înțelegere a motivelor pentru care copiii inhibați (timizi sau neîncrezători) fac uneori mai puțin bine față cerințelor mediului. Aceștia sunt uneori mai
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
mai mulți factori pentru a explica modul în care se ajunge la abuz de droguri este modelul fond-stres (Windle & Tubman, 1999). Acesta evidențiază faptul că unele persoane pot fi mai vulnerabile la droguri din cauza stresului bazat pe anumite caracteristici individuale (alcoolism în familie, ereditate, personalitate/temperament). În cele mai bune cazuri, abilitățile de coping se dovedesc eficiente, însă, dacă factorii ambientali (familie, școală, colegi, situație economică) sunt nefavorabili, stresul rezultat crește probabilitatea folosirii drogurilor ca automedicație și ca mijloc de protecție
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
care el își închipuie o idilă între Ion Barbu, matematicianul poet, student la Berlin, și faimoasa Leny Riefenstahl, „patroana” cinematografiei hitleriste), gravitează feminitatea dezabuzată à la russe, la modul gorkian, a Verei, cinismul amoral și tranzacțional al lui Victor Coteneț, alcoolismul halucinatoriu al polonezului Krzysztof, timiditatea senzuală a cuplului Berndt-Satri, țigănia atașantă prin logoree, inventivitate, optimism și pungășie sentimentală (Nae Lebădaru), exhibiționismul lui Beno, tulbureala visătoare și agresivă a croatului Radovan Belen ș.a.m.d. - totul sfârșind cvasioniric, în flăcări pe
BELIGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285689_a_287018]
-
ajunge la ipohondrie, la neurastenie (cu sau fără ticuri), la nevroză obsesivă, la reacție sau dezvoltare anancastă. Frica de microbi este des întâlnită, uneori cu ablutomanie (tendința obsesivă de a se spăla), de asemenea nosofobia (frica de îmbolnăvire); în schimb alcoolismul cronic este rarisim. 3.Firea hiperperseverentă are drept substrat perseverența anormală a afectului. Este concretizată în omul susceptibil (ușor de jignit, care se simte mereu nedreptățit), bănuitor, încăpățânat, ambițios și învinuindu-i pe ceilalți de atitudine ostilă. Desigur că anxietatea
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
agravează la pubertate. Pacientul este irascibil, explorările și chiar întrebările medicului îl indispun; pe de altă parte, îi este greu să respecte un regim de viață ori alimentar (nu rezistă la tentații). Un corolar este „predispoziția” la obezitate și la alcoolism cronic, ca și la acte delicvențiale. Firea nestăpânită se învecinează cu psihopatia epileptoidă; relațiile cu epilepsia sunt neclare; constituția corporală este adesea atletică, cum se întâlnește la epileptoizi. Alte personalități accentuate țin de trăsături „accentuate” de temperament, de sfera afectivă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
din aceste cauze pot fi atribuite, împreună cu alți factori, și modificărilor inflamatorii ale mucoasei bucale și ale regiunii periodontale, cum sunt dermatozele, senzațiile de arsură ale limbii și chiar herpesul Zoster (Cooper; Perko; Wespi). O problemă specială este aceea a alcoolismului și a abuzului de droguri, atât în ce privește modificările de origine psihogenă în gură, cât și modul de tratament. Modificările produse de droguri și medicamente în metabolism și asupra comportamentului trebuie să fie rezolvate împreună cu un psihoterapeut (Gerlach și Wolters). În
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Revistă de studii religioase, editată de Mircea Eliade. Cuvintele de ordine sunt „cumpătare”, „asceză spirituală” și chiar „primatul sufletului”. Sub deviza mens sana in corpore sano, preotul zalmoxian Deceneu (sprijinit de preotul creștin-ortodox Coman) a tăiat vița-de-vie pentru a eradica alcoolismul și desfrâul sexual în rândul bravului popor geto-dac. Alcoolismul - scria Ioan Coman - era una dintre plăgile nefericite care rodeau vigoarea poporului get. [...] Vindecarea de acest viciu echivalează cu una dintre cele mai splendide victorii repurtate asupra sufletului omenesc. [...] Acolo unde
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de ordine sunt „cumpătare”, „asceză spirituală” și chiar „primatul sufletului”. Sub deviza mens sana in corpore sano, preotul zalmoxian Deceneu (sprijinit de preotul creștin-ortodox Coman) a tăiat vița-de-vie pentru a eradica alcoolismul și desfrâul sexual în rândul bravului popor geto-dac. Alcoolismul - scria Ioan Coman - era una dintre plăgile nefericite care rodeau vigoarea poporului get. [...] Vindecarea de acest viciu echivalează cu una dintre cele mai splendide victorii repurtate asupra sufletului omenesc. [...] Acolo unde marele preot [Deceneu] a avut de luptat contra alcoolismului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Alcoolismul - scria Ioan Coman - era una dintre plăgile nefericite care rodeau vigoarea poporului get. [...] Vindecarea de acest viciu echivalează cu una dintre cele mai splendide victorii repurtate asupra sufletului omenesc. [...] Acolo unde marele preot [Deceneu] a avut de luptat contra alcoolismului, a trebuit fatal să se întâl- nească cu meteahna cealaltă, legată aproape organic de alcoolism : neînfrânarea sexuală [a geților] (21, p. 450). O explicație formulată de pe poziții anti- „decadentiste”, specifice epocii. Să fim realiști ! Pentru societatea și mentalitatea geto-dace din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de acest viciu echivalează cu una dintre cele mai splendide victorii repurtate asupra sufletului omenesc. [...] Acolo unde marele preot [Deceneu] a avut de luptat contra alcoolismului, a trebuit fatal să se întâl- nească cu meteahna cealaltă, legată aproape organic de alcoolism : neînfrânarea sexuală [a geților] (21, p. 450). O explicație formulată de pe poziții anti- „decadentiste”, specifice epocii. Să fim realiști ! Pentru societatea și mentalitatea geto-dace din secolul I î.e.n., este improbabil ca rațiunea măsurii drastice luate de Deceneu să fi fost
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
1993). Există o tradiție de mult înrădăcinată a asocierii creativității cu maladia mentală sau a geniului cu nebunia (Jacobson, 1912; Lombroso, 1891). Studii recente au adăugat dovezi acestei tradiții, demonstrând în mod convingător că rata diverselor probleme patologice ca sinuciderea, alcoolismul, dependența de droguri, precum și rata internării în aziluri de boli nervoase este mult mai mare decât ar fi normal în anumite domenii „creative”, cum sunt teatrul, poezia și muzica (Jablow și Lieb, 1988; Jamison, 1989; Martindale, 1989; Richards, 1990). Totuși
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pentru un mediu civilizat, În sensul unor facilități publice și al unor standarde obligatorii de construcție igienică a locuinței, urbanizare, modernizare. Au Încercat să combată câteva tare semnificative și foarte răspândite: mortalitatea infantilă, cea mai grea problemă pe atunci, mizeria, alcoolismul, bolile venerice, tuberculoza, trecând Îngrijirea medicală În sfera responsabilității statului. Au introdus consilierea premaritală, pe care mulți dintre ei au considerat-o mai oportună decât sterilizarea forțată. Lor li se datorează introducerea programelor sociale, a orelor de educație fizică, a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o clasă de mijloc care reprezenta un procent semnificativ din populație și un public familiarizat cu controversele generate de teoria evoluționistă a lui Darwin. Țările industrializate se confruntau, de asemenea, cu probleme sociale, precum mizeria marilor orașe, răspândirea tuberculozei sau alcoolismul, a căror amenințare la adresa sănătății populației Începuse să fie considerată un preț mult prea mare pentru progresul material și al civilizației. Concentrându-se asupra acestor aspecte, istoricii Înșiși au contribuit la reafirmarea opiniei că eugenia este, În esență, o reacție
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
costurile Înspăimântătoare ale industrializării, eugeniștii români au avut În centrul preocupărilor economia rurală, agricolă. Românii erau convinși că pot Învăța din experiențele negative ale altor țări și că În România puteau fi astfel evitate costurile sociale enorme ale industrializării, de la alcoolism până la sifilis și subnutriție. Soluțiile lor pentru criza recunoscută a industrializării erau strâns legate nu doar de determinismul biologic, specific eugeniei, ci și de caracteristicile contextului românesc. În 1918, peste 77% din populația României trăia la sate. România avea o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cauzele majore ale răspândirii sifilisului În armată și mai apoi În rândul populației civile. Pe baza statisticilor alcătuite de cabinetele medicale ambulante, s-au constatat și alte probleme importante care au devenit subiecte critice pentru organizarea sănătății publice În România. Alcoolismul și tuberculoza păreau importante din acest punct de vedere, pentru că ele afectau nu doar individul care suferea de una dintre afecțiuni, ci și familia acestuia sau acesteia 22. Fertilitatea, deși ridicată În cele mai multe regiuni, ținea cu greu pasul cu mortalitatea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
necesitatea de a direcționa programele eugenice mai ales către țărănime, nu doar pentru a permite acestei populații să Își materializeze potențialul, ci și ca să contracareze tendința aparentă de migrație către oraș și factorii disgenici cu impact crescând la sate, de la alcoolism până la tuberculoză și sifilis. O altă preocupare importantă a eugeniștilor se lega de infuzia de politicieni profesioniști la sate, care le făceau promisiuni false țăranilor și care profitau de lipsa de educație politică a acestui electorat ce Își câștigase doar
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pentru că tindea să corupă valorile țăranilor și sănătatea generală a populației rurale. Orașul le oferea țăranilor migranți perspectiva unei vieți de muncă În condiții periculoase pentru sănătate și o mai mare expunere la riscul afecțiunilor sociale disgenice, precum bolile venerice, alcoolismul și tuberculoza. Mișcarea eugenistă din Europa Occidentală deja reliefase faptul că munca În mediul industrial urban transformă familiile sănătoase În familii disfuncționale, punând În pericol sănătătea generațiilor viitoare. O astfel de analiză pesimistă nu oferea nici o soluție viabilă, În afara unei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În considerare și alți factori de mediu disgenici, Încercând să elimine efectele acestora asupra procesului de educație, prin criteriile de selecție aplicate. Eugeniștii susțineau că indivizii cu un stil de viață imoral (spre exemplu, infractorii și prostituatele) sau bolnavii de alcoolism sau sifilis erau categorii ale populației cu șanse mari de a da naștere unor copii cu dotări intelectuale inferioare 36. În astfel de situații, selecția urma să fie realizată nu la nivelul copiilor, ci deja la nivelul părinților. Eugeniștii s-
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de a legitima propria dorință de a extinde măsurile de control social, În special asupra claselor inferioare. Unii autori Încercau să augmenteze sentimentul de criză, arătând că inclusiv familiile aparent normale puteau fi purtătoare de caracteristici „disgenice”, precum Înclinația către alcoolism sau degenerare morală. Iordache Făcăoaru a publicat un număr semnificativ de studii de caz extrem de detaliate, În care argumenta existența unei legături Între anumite tipare comportamentale precum instabilitatea emoțională și fenomenul de degenerare intelectuală de-a lungul generațiilor. Prin astfel
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În special calendarele; conferințele și școlile rurale. Calendarele ofereau explicații pentru câteva noțiuni de bază legate de igiena personală și publică și, În câteva ocazii, au inclus chiar și prezentări simplificate ale pericolelor la care generațiile viitoare erau expuse, din cauza alcoolismului și a bolilor venerice 52. Calendarele erau saturate de articole care elogiau „mamele bune” și le condamnau pe cele „rele” În termeni ce conotau nu doar aspectele morale legate de instinctele de Îngrijire ale femeilor, ci și identitatea lor biologică
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cele mai multe În Reghin 57. Subiectul acestor discuții publice a trecut relativ rapid din domeniul teoretic În cel practic, concentrându-se asupra unor probleme extrem de concrete, de sănătate publică, precum igiena, controlul epidemiilor, diferite forme de boli sociale, de la sifilis la alcoolism și tuberculoză. Retorica prezentării unor astfel de probleme rămânea Însă coerentă cu ideile exprimate În programul inițial al Secției Biopolitice și În lucrările teoretice ale lui Moldovan și ale altor adepți ai eugeniei din cadrul Astrei 58. Școlile țărănești: mobilizarea și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unui astfel de curs, erau introduse noțiuni despre mediul natural și social, cum ar fi aspecte legate de igienă publică implicate În săparea fântânilor, curățenia spațiilor publice și igiena personală, dar și descrieri ale naturii patologice și efectelor disgenice ale alcoolismului, bolilor venerice și tuberculozei. Instructorii școlilor descriau alcoolismul și bolile venerice ca fiind cele mai serioase plăgi sociale și cele mai mari pericole pentru sănătatea bărbaților 62. Învățătorii satelor aveau un rol important În elaborarea programei școlare, Însă, În final
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mediul natural și social, cum ar fi aspecte legate de igienă publică implicate În săparea fântânilor, curățenia spațiilor publice și igiena personală, dar și descrieri ale naturii patologice și efectelor disgenice ale alcoolismului, bolilor venerice și tuberculozei. Instructorii școlilor descriau alcoolismul și bolile venerice ca fiind cele mai serioase plăgi sociale și cele mai mari pericole pentru sănătatea bărbaților 62. Învățătorii satelor aveau un rol important În elaborarea programei școlare, Însă, În final, medicii erau responsabili de predarea celor mai importante
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
perspectivă eugenică. De asemenea, ele trebuiau să dobândească o mai bună cunoaștere științifică a rolurilor lor de mame, Învățând cum să Îngrijească sănătatea fizică și spirituală a unui copil. De aceea, participantele primeau câteva informații elementare despre bolile sociale (precum alcoolismul, tuberculoza, bolile venerice și prostituția), afecțiunile epidemice și igiena individuală 73. Un raport al Subsecției Femenine Biopolitice descrie programa uneia dintre școlile țărănești pentru femei astfel: Gospodărie - gătitul pentru fiecare zi a săptâminii; cusutul la masină, cusutul șorțurilor și hainelor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]