1,700 matches
-
ale vieții sale, doi pictori ies în evidență: Jean Cousin cel tânăr(1522-1594) și Antoin Caron (1521-1599) care a devenit pictorul oficial al Caterinei după ce a lucrat la Fontainebleau. Multe dintre picturile lui Caron, printre care "Triumful Anotimpurilor", sunt subiecte alegorice care au ecou în festivitățile pentru care curtea Caterinei a devenit celebră. Ele descriu evenimente organizate la Fontainebleau în 1564, la Bayonne în 1565, precum și la Tuileries în 1573 cu ocazia vizitei ambasadorilor polonezi veniți pentru a prezenta coroana Poloniei
Caterina de' Medici () [Corola-website/Science/303755_a_305084]
-
doctrină a nemuririi complet contrastantă. Măsura credinței lui Platon în metempsihoză a fost dezbătută de unii erudiți moderni. Marsilio Ficino (în „Teologia platonică”, 17.3-4) a afirmat că referințele lui Platon cu privire la metempsihoză au fost intenționat alese pentru valențele lor alegorice. În literatura greacă mai târzie doctrina apare periodic; este menționată într-un fragment din Menandru și satirizată de Lucian. În literatura romană este descoperită timpuriu datorită lui Ennius care în casa lui din Calabria trebuie să fi fost familiarizat cu
Metempsihoză () [Corola-website/Science/317762_a_319091]
-
petrolist Voinea intră, și el, în contact cu combatanții comuniști pentru a se înrola, cu tot ceea ce știe și poate, în bătălia antifascistă. Ecouri târzii și nostalgice ale Seratei, într-o însăilare narativă care îmbină retorismul cu banalitatea unor statui alegorice. Secv. rapel pentru caracterul festivist al filmului: epilogul-vernisaj al unei expoziții închinate luptei antifasciste. Muncitorului i se rezervă o statuie în centrul sălii, iar inginerului un bust pe margine!”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
cele ocazionale, denotă autenticul și exprimă plenitudinea vieții în variantele ei întruchipări și expresii, spiritualizate pe filieră bizantină."" ""La aluzii vag cubisto-constructiviste recurge și Elena Greculesi dar nu prin această latură a creației s-a impus ea, ci prin tablourile alegorice pe teme sociale sau de evocare istorică. Deosebit de pregnantă este linia contur care decupează expresiv aceste figuri redate de obicei pe fundaluri neutre. Caracterul convențional și mai degrabă auster al coloritului contribuie, de asemenea, la monumentalizarea și esențializarea imaginii"" Are
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
hărți regionale care permiteau identificarea liniilor de coastă și calculul distanțelor. În general, portulanele erau asociate unor “cărți” (înscrisuri), care conțineau descrierea zonelor costiere și timpii de navigație. Astfel, portulanul (harta + cartea) devenea un instrument nu numai o imagine simbolică, alegorică și metaforică. Împreună cu busola, portulanele permiteau calculul distanțelor dintre două porturi (sau timpul de navigație în funcție de viteza și direcția vântului). Suporturile pe care erau executate portulanele puteau fi diverse. Spre exemplu puteau fi utilizate piei de animale (piele de capră
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
două panouri laterale care decorau "Palatul Ministerului de Externe", cunoscut în prezent ca Palatul Victoria. Cele două compoziții erau lucrate în marmură de Carrara. Fiecare panou decorativ avea 15 metri înălțime și cuprindea trei rânduri de reliefuri figurative ilustrând personaje alegorice însoțite de texte în latină: agricultura și comerțul, cultura, geografia și istoria, inventivitatea și ingenuitatea, abundența. Sub ambele panouri se afla câte o fântână decorativă, ornată cu măști și o suită de steme ale provinciilor istorice românești. Bombardamentele din 1944
Mac Constantinescu () [Corola-website/Science/318711_a_320040]
-
a fi cel mai mare poem epic în limba engleză. În "Paradise Lost" și "Paradise Regained", un al doilea poem în versuri albe în patru cărți, limbajul lui Milton este distins și căutat, abundând în aluzii biblice și clasice, reprezentări alegorice, metafore, jocuri de cuvinte și ornamente retorice. Milton a mai scris 18 sonete în limba engleză și alte 5 în limba italiană, care respectă în general stilul petrarchian și sunt acceptate ca fiind printre cele mai frumoase sonete scrise vreodată
John Milton () [Corola-website/Science/298779_a_300108]
-
a lui Plotin („Viața lui Plotin”), în care accentuează calitățile spirituale ale maestrului său, comparabile cu cele ale lui Pitagora. A mai scris un tratat Împotriva creștinilor, din care nu s-au păstrat decât fragmente scurte, un text de interpretări alegorice ale miturilor vechi (De Antro Nympharum), o carte de sentințe (Aphormai), de fapt o expunere a filosofiei lui Plotin. Cea mai cunoscută lucrare a sa este "Isagoga", o introducere la Categoriile lui Aristotel, celebrul text în care formulează succesiunea de
Neoplatonism () [Corola-website/Science/305392_a_306721]
-
Miercurea Cenușii”, începutul postului Paștelui). În acest timp au loc baluri costumate și festivități caracterizate printr-un humor gros și satire, în special la adresa personalităților politice. Punctul culminant îl constituie marea paradă de Rosenmontag (lunea de dinaintea Miercurii Cenușii), cu care alegorice, muzică și costume originale. Gara principala din Köln are legături în toate direcțiile: La sud-est de oraș, în zona Porz, se află Aeroportul Internațional Köln/Bonn. Este unul din cele mai puternice aeroporturi de transport de marfă germane (peste 650
Köln () [Corola-website/Science/298863_a_300192]
-
acest loc se aflase Monumentul Unirii din Iași, realizat de către Olga Sturdza, inaugurat în anul 1929 și demolat în anul 1947 din dispoziția Comisiei de armistițiu. În centrul grupului statuar este poetul Mihai Eminescu, iar în dreapta și stânga sa întruparea alegorică a filozofiei și a iubirii (filozoful și femeia). Eminescu are o înfățișare „luceferiană”, impozantă prin hlamida antică cu care este îmbrăcat. Statuia are 3,35 metri înălțime, ea dominând zarea Copoului de la înălțimea soclului de 5,20 metri. La propunerea
Statuia lui Mihai Eminescu din Iași () [Corola-website/Science/307921_a_309250]
-
în jurul anului 1500, pentru reședința ei din Mantova. Datorită acestui tablou, Bellini intră în rândul celor mai mari maeștri ai picturii. Artistul lasă deoparte scenele religioase tradiționale, care până atunci i-au dominat temele, pentru a crea picturi cu totul alegorice, complexe și foarte personale, rezultat al culturii umaniste și tratatelor teologice din Veneția sfârșitului de secol al XV-lea. Interpretarea "Alegoriei" a dat naștere la multe contradicții. Potrivit aprecierii general acceptate ar fi vorba de interpretarea plastică a întrupării Fiului
Giovanni Bellini () [Corola-website/Science/311894_a_313223]
-
tendința de a aluneca cu ușurință spre bizarerii. Încercările sale lirice au încercat să imite pe cele ale altor poeți ai vremii (în special Grigore Alexandrescu) și au fost fie patriotice militante, fie de dragoste încărcate de convenționalism, fie încercări alegorice sau filozofice, grevate însă de un iz didacticist. Publicate în periodice, aceste încercări nu s-au ridicat la nivelul acelor cărora au încercat să le semene. A scris și proză, demnă de a fi reținută fiind mai ales cea legată
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
mare frescă pe tavan din lume (677 mp) și a fost terminată împreună cu fiii săi Giandomenico și Lorenzo. Alegoriile lui despre planete și continente îl înfățișează pe Apollo, îmbarcându-se pe cursa lui zilnică; zeițele din jurul lui simbolizează planetele; figurile alegorice de pe coronament reprezintă cele 4 continente, incluzând și America. În 1753 s-a întors în Veneția, unde a fost ales Președinte al Academiei Padua. Reputația și faima lucrărilor lui a lăsat multe cereri de comenzi: de exemplu frescele teatrale pentru
Giovanni Battista Tiepolo () [Corola-website/Science/302757_a_304086]
-
cu siguranță cel mai influent. Adesea introduce accesorii, un câine sau un instrument muzical, iar atitudinea personajelor sale este foarte naturală. Femeile reprezentate sunt frumoase și senzuale, cu păr lung care cade pe spinarea nudă, într-un cadru simbolic sau alegoric. Pictura ""Venus la oglindă"" demonstrează ce efect coloristic reușește Tiziano să obțină folosind o paletă de culori redusă. Cu acest tablou, Tiziano participă la o dezbatere pe tema artei: muzica ar trebui să fie de același rang și de aceiași
Tiziano Vecellio () [Corola-website/Science/298686_a_300015]
-
a comandat bijutierului său personal din Praga o nouă coroană din aur, bogat împodobită cu 8 diamante, rubine și perle, având în vârf un safir, coroană reprezentată în majoritatea tablourilor și frescelor evului mediu. Cele 8 diamante au o semnificație alegorică și mistică; 8 reprezintă numărul sfânt al biblicului Jerusalem, iar diamantul este simbolul lui Christos. Pe cele patru fațete din aur masiv, reliefuri minuțios realizate reprezintă pe Rudolf al II-lea în postură de comandant suprem învingător al turcilor, precum și
Rudolf al II-lea al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/299040_a_300369]
-
momentul respectiv, a fost terminată în anul 1772. Era un octogon înconjurat de gropi și balustrade, cu pavilioane în colțuri. În anul 1792, în timpul Revoluției franceze, statuia lui Ludovic al XV-lea a fost demolată și înlocuită cu o statuie alegorică din ghips a Libertății, realizată de François-Frédéric Lemot. O ghilotină a fost instalată în centrul pieței, redenumită „Piața Revoluției”. Printre cei 1119 oameni decapitați în locul respectiv sunt Ludovic al XVI-lea, Maria-Antoaneta, Philippe Égalité și Madame du Barry. În 1795
Place de la Concorde () [Corola-website/Science/304702_a_306031]
-
a fost realizată la 25 octombrie 1836 în prezența a peste 200.000 oameni. Cu această ocazie, arhitectul Jacques Ignace Hittorff a reamenajat piața: a umplut gropile, a creat două fântâni de pe ambele părți ale obeliscului și a ridicat statui alegorice ale regiunilor Franței pe pavilioanele lui Gabriel.
Place de la Concorde () [Corola-website/Science/304702_a_306031]
-
o epocă în care cinematograful lui Nicolaescu n-a mai făcut decât să pervertească politic, în mod sistematic, istoria. Filmul de față e un muzeu al figurilor de ceară lipsit de relieful unor credibile procese de conștiință, însăilare de tablouri alegorice, „cor vorbit” al lecturii stenogramelor, în ultimă instanță o eroare estetică. Unica dimensiune psihologică a personajelor e datoria, nu există erou căruia să nu i se înalțe ditirambi, fie el Mihai I sau Hitler, Antonescu sau Friessner. Monarhul aduce, mai
Începutul adevărului () [Corola-website/Science/327366_a_328695]
-
a fost dezvelit la 17 februarie 1924, lângă clădirea Băncii Naționale. Monumentul consta dintr-un mic bust de bronz ridicat pe un soclu decorat cu basoreliefuri și figuri alegorice. Bustul lui Eugeniu Carada, primul director al Băncii Naționale a României, era așezat pe un soclu în formă de trunchi de piramidă care, la rândul lui, era fixat pe o bază mai largă, cu colțurile rotunjite. Ansamblul conținea, de asemenea, lucrate în bronz
Monumentul lui Eugeniu Carada din București () [Corola-website/Science/329618_a_330947]
-
lui Eugeniu Carada, primul director al Băncii Naționale a României, era așezat pe un soclu în formă de trunchi de piramidă care, la rândul lui, era fixat pe o bază mai largă, cu colțurile rotunjite. Ansamblul conținea, de asemenea, lucrate în bronz, figuri alegorice și trei basoreliefuri reprezentând momente importante ale vieții acestuia. Elementele de bronz ale grupului statuar au fost realizate de sculptorul francez Ernest Henri Dubois, iar soclul de piatră de sculptorul român Dumitru Mățăoanu. La 14 ani de la moartea lui Eugeniu
Monumentul lui Eugeniu Carada din București () [Corola-website/Science/329618_a_330947]
-
un rezultat concret. Banca Națională a României a decis refacerea monumentului pe cont propriu. Pentru realizarea proiectului a fost desemnat sculptorul Ioan Bolborea care a declarat că această reconstituire a monumentului inițial este un grup statuar format din bustul lui Carada, două personaje alegorice, trei reliefuri, așezate pe un postament de 4,2 metri și este turnat în bronz. Contractul, în valoare de 2,8 milioane lei fără TVA, care acoperă execuția, montajul, lucrările auxiliare și de împrejmuire, i-a fost atribuit sculptorului Ioan
Monumentul lui Eugeniu Carada din București () [Corola-website/Science/329618_a_330947]
-
cele din urmă teoria heliocentrică este luată în considerare. Tradiția astronomică andaluză, printre ai cărei exponenți se numără Ibn Băğğah (1095-1138), Ibn Țufayl (m.1185) și Ibn Rușd (1126-1198), se remarcă prin abordările sale filosofice, mai degrabă decât matematice. Povestea alegorică "Ḥayy bin Yaqḍăn" ilustrează această tendință: "I se vădi deci limpede că tăriile cerești au formă de sferă; convingerea îi fu întărită văzând că Soarele, Luna și toate celelalte astre revin la răsărit după ce dispăruseră la apus, și că se
Cosmologia islamică () [Corola-website/Science/336301_a_337630]
-
Primul Val al Libelungilor, mutanți metalici, dar că el i-a văzut doar o singură dată în viața sa. Mircea Opriță spune că pentru autor, fantasticul este un "nesecat izvor de metaforă vizuală", iar în "scrieri cu un ... pronunțat caracter alegoric (exemplu: "Nike" sau "Cântecul libelungilor"), autorul își dă măsura realei sale înzestrări de poet al sublimului".
Săritorii în gol (colecție de povestiri) () [Corola-website/Science/324172_a_325501]
-
bisericii și de decorare a pereților cu picturi murale. Lucrarea de pictare a bisericii a fost încredințată la trei pictori renumiți: Lajos Deák-Ébner, Károly Lotz și Bertalan Székely. Tavanul bisericii este decorat cu fresce realizate de Károly Lotz, cu reprezentări alegorice ale credinței, speranței și iubirii. În anul 1921, după o încercare nereușită de a restabili monarhia, ultimul împărat austro-ungar Carol I (fost rege al Ungariei sub numele de Carol al IV-lea) a fost internat pentru o scurtă perioadă în
Abația Tihany () [Corola-website/Science/334852_a_336181]
-
sosirea la Veneția - la invitația lui Pietro Aretino - a doi pictori florentini, Francesco Salviati (1510-1563) și Giorgio Vasari (1511-1574), manierismul devine mai delicat, îndepărtându-se de tiparele tradiționale. Se schimbă stilul tablourilor, artiștii își aleg din ce în ce mai des teme mitologice și alegorice. Manierismul se manifestă în operele târzii ale lui Tintoretto (1518-1594) și Paolo Veronese (1528-1588), precum și în cele ale lui Jacopo Bassano (1515-1592), dar nici Tițian nu a rămas indiferent la stilul "importat", el admirând cu sinceritate acuratețea desenului, precizia tușelor
Renașterea venețiană () [Corola-website/Science/306716_a_308045]