1,678 matches
-
soldățimii. Aici nașterea unui copil, colo moartea unui bătrân. Venus și Marte, bucurii și nenorociri... Contrar unor afirmații frecvent auzite, Venus nu este singura divinitate menționată într-un poem păgân ce suscită mirarea prefăcută de a găsi trimiteri la figuri alegorice ale Antichității și ale momentului. Faptul că Lucrețiu o evocă pe Venus nu dovedește că ar crede în ea și că i-ar închina un cult asemenea unui credincios în drum spre templu, atras de fumigațiile credincioșilor și de incantațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
2294 din 12 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Maria Banuș debutează la 14 ani în Bilete de Papagal. Natura feminină frenetic senzuală se resimte în Țara Fetelor. Bucurie Fiilor mei Despre pământ La Porțile Raiului. sunt volume care combină procedee alegorice , confesiuni intime formulâmd retoric rezonanțe afective. Metamorfoze ca retrospectivă a liricii erotice e de o maturitate calmă.Să reținem traduceri universale. B.ȘT.Delavrancea fiu de cărăuș din mahalale. Debut cu Sulștănica. Stil plastic metaforic romantic narativ dezrădăcinare Trubadurul Paraziții
MARIA BANUŞ-BARBU ŞT:DELAVRANCEA -OPINTIRI LITERARE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362849_a_364178]
-
care au defilat pe Bulevardul Makarios și despre tot ce s-a întâmplat la carnaval. Într-una dintre seri, la Castelul Medieval din orașul vechi s-a desfășurat parada costumelor de carnaval, urmată de distracție, până dimineața în zori. Carele alegorice n-au lipsit nici de această dată și în ultima seară, cu un fast deosebit, s-a desfășurat marea paradă a Carnavalului, iar focurile a mii și mii de artificii au împânzit cerul cu strălucirea lor multicoloră. Pentru aproape două
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
cer plin de aripi.Nicicând nu fu mai frumoasă primăvara! Ghioceii care înjunghiaseră carapacea iernii cu puritatea lor feciorelnică,întâmpinau într-o solemnitate mută toți oaspeții înscriși în maratonul vieții.Soarele strângea cu îmbrățișări firave întregul ținut de poveste.Care alegorice de furnici defilau,bântuind pământul cu o dexteritate demnă de invidiat,parcă certând lutul pentru întreaga amorțire. Fiecare fir de iarbă își scutura visul pe sub o frunză părăsită de viață,cu plecăciunea-i cuvenită fiecărui tribut dat morții.Povești fuseseră
SIMFONIA PRIMĂVERII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367655_a_368984]
-
și însușite ca atare scenariile momentelor la care sunt actori, protocoalele și ceremonialele au un „desfășurător” riguros și fără hibe, truda cadenței, ritmului și jocului, exploziilor de confeti, artificii, panglici, spectacole de ritm și culoare, trupe unduitoare de majorete, care alegorice fără cifre și lozincării presupuse de îndelungi aplecări practice etc. Dinamismul și mișcarea prefigurată, de regulă tematică creează momente de stare aparent euforice, în orice caz de dezihibare totală. Sunt prevăzute chiar situații limită și care nu crezi că ar
ZIUA AMERICII LA LANSAREA REVISTEI PIATRA CRAIULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367078_a_368407]
-
Giovanni Bellini și Giorgione. Bellini este de fapt numele unei familii de pictori venețieni, dintre care Gentile și Giovanni au fost cei mai talentați. Giovanni se spune că a influențat întreaga școală venețiană, cu coloritul său și cu invențiile sale alegorice. Marte și Venus uniți prin dragoste (Mars and Venus United by Love) a lui Paolo Caliari (Veronese), pictură în ulei pe pânză este realizată în 1570. Admirăm aspectul decorativ și ornamental al subiectului - dragostea dintre Marte și Venus. Personajele sunt
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
să gustăm Felii de Rădăcini Pecicane onorante distincții oferite prorectorului Universității Vest Tms Otilia Hedeșan și profesorului Gheorghe Rancu Bodrog.Lumina luminii revistă de cenaclu a prefațat Jubileul 50 de ani de joc popular apoi defilarea Portului popular și Carul alegoric au mânat asistența întru Sfințirea Pitei Brand local.O Felie aici! Referință Bibliografică: FELII DE RĂDĂCINI PECICANE / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2068, Anul VI, 29 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea
FELII DE RĂDĂCINI PECICANE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368689_a_370018]
-
antice, discipol al lui Socrate și învățător al lui Aristotel, a elaborat specia literară a dialogului, în care problemele filozofice au fost relatate prin intermediul mai multor interlocutori. Mitul peșterii constituie unul dintre dialoguri, în care s-a folosit o imagine alegorică a lumii și a modului cum poate fi cunoscută această lume, alegoria fiind: Peștera - lumea sensibilă, lumea noastră obișnuită, prizonierii din peșteră - noi oamenii, cărora ni se pare că aceasta este singura lume reală. În Republica - cartea a VII, Platon
MORALA ŞI DEMOCRAŢIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363658_a_364987]
-
bătrâni, dănțuiri cu babe, dănțuitori de fel de fel cu drepturi tainice de a vâna balene Balene enigmatice ce vin la țărm să se prefacă-ntr-un lup criptic Un lup de mare înstrăinat Stăpân al apelor sărate Între balene alegorice din cedru Balene asasine, balene ucigașe De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Se făcea între pereți de himeră tapetați demodat de bunica Elisa Volume lucioase dormeau legate în piele de zimbru Cavaler naviga prin hârtii și trofee
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
ocazia zilei de 8 Martie. Clasa de Limbă română, nivel începători, sub îndrumarea profesoarei Mihaela Iancu, a prezentat sceneta Legendă Mărțișorului și a Babei Dochia. Clasele de Limbă română, nivel avansat și Cultură și civilizație românească au pregătit o sceneta alegorica, intitulată Note de primăvară în rime lirice și melodii vesele. Acest moment artistic original a înmănuncheat cântece și buchete de versuri dedicate renașterii naturii. Pe langă poemele scriitorilor clasici că Mihai Eminescu, George Coșbuc, Lucian Blaga, au fost recitate versuri
SPECTACOLUL PRIMĂVERII LA MONTREAL de OTILIA TUNARU în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349150_a_350479]
-
localnici, grupați în 400 de comitete și comisii. Nu focurile de artificii, ci „las fallas” propriu-zise, figurinele multicolore dispuse pe 400 de străzi sunt adevărata atracție. Înalte cât clădirile din jur, modelate cu migală de îndrăgostit, colorate strident, par viziuni alegorice dintr-un vis halucinant. Fiecare din ele este o adevărată operă de artă barocă, un caleidoscop umoristic pe teme actuale din viața publică a contemporanilor noștri mai mult sau mai puțin vestiți. Suspendate în echilibru incredibil între cer și pământ
LAS FALLAS DE VALENCIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349155_a_350484]
-
Pleșu nu rabdă lectura lor ideologică (după tiparul feminismului și al corectitudinii politice), cum de altfel nu acceptă alte trei tipuri de lectură deformantă: 1) interpretarea literală, când nu vezi decât sensul de primă instanță și ignori contextul; 2) interpretarea alegorică, când găsirea unei analogii intuitive oferă o cheie care elimină orice discuție ulterioară („După ce comunici cititorului că, în cazul “Făcliei sub obroc”, făclia este Iisus Hristos, obrocul - legea veterotestamentară, iar sfeșnicul - Biserica drept-credincioșilor, nici cititorul, nici exegetul nu mai au
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
Iisus Hristos, obrocul - legea veterotestamentară, iar sfeșnicul - Biserica drept-credincioșilor, nici cititorul, nici exegetul nu mai au nimic de făcut. Rien ne va plus!“ - p. 284). În plus, chiar dacă din principiu putem spune că hermeneutica pildelor este inepuizabilă, posibilitățile de înțelegere alegorică s-au încheiat. Secolele de acrivie catolică și protestantă au săpat șantierul evangheliilor până la fund, noutăți sub unghiul analogiilor nemaiputînd să apară; 3) interpretarea marcată de savantlâcuri sterile, când dorința de a fi neapărat ingenios îți inspiră asociații de idei
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
să ofere soluții logice de viață și, simultan, a cultivat cu asiduitate sentimentul frumosului moral și artistic. De aceea se poate spune că romanul și-a îndeplinit cu brio funcțiile unei valori literare cu conținut epic autentic : funcția morală, funcția alegorică, funcția estetico-filosofică (anagogică), cât și funcția simbolică. Romancierul Virgil Stan atinge, prin romanul, Parfum de orhidee, propus publicului o cotă a maturității artistice, în sensul cel mai bun al contemporaneității. Referință Bibliografică: NOTE DE LECTOR - PROF. UNIV. DR. MIHAI PASTRAGUS
IASI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349844_a_351173]
-
Cu (cutare) de-a-mpreună, Ca să-ș’ facă voia bună Șî să-m’ fie sănătoș’! Pe alt plan, cântecele de Crăciun din Greblești, ca de altfel din toate satele Țării Loviștei, sunt expresia tradițională a vieții de familie bine rânduite, sugerată alegoric prin ,,copacul cu trunchi îngemănat”24 : ...Născutu-mi-au, crescutu-mi-au Doi meri șî doi peri, O, lerui Doamne (R), Din trupini întrupinaț’, De mijloc sunt depărtaț’, De vârfuri sunt sus la nori, (R), De zmicele-s sus la stele. Perii cresc
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
se împletesc cu glasul, prospețimea și răcoarea pădurii, clinchetul tălăngii cu glasul fluierului, unde lemnul pădurii are rezonanța cântecului, unde piatra a rodit în temelia caselor, unde harul izvorăște din seva copacilor și din piatra muntelui, au construit un sat alegoric ale cărui elemente esențiale sunt casa tradițională, specifică localităților ce fac parte din Comunitatea Văii Gurghiului și biserica. Casa nu este aleasă întâmplător, deoarece este locul unde omul își petrece cea mai mare parte a vieții, deoarece ea poartă pecetea
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
considerat că nu ar fi rău să fie construit și un lăcaș de cult religios. Cum părintele Brejea Lucian intenționa să facă o bisericuță din lemn pe un pinten de deal în apropiere, s-a hotărât schimbarea locului în satul alegoric. Bisericuța a fost construită între anii 2008-2010 și târnosită în 2008 de către Înalt Prea Sfințitul Andrei, primind hramul „Sfântul Ilie”. Biserica este construită în stil tradițional, din piatră și lemn și este împodobită în interior cu icoane, ștergare, covoare țesute
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
prin "Arcane alchimice în poemul "Mitologicale" de Mihai Eminescu"; - Prof. dr. Ion Pachia Tatomirescu aducând pentru dumneavoastră un material deosebit de interesant intitulat „Eminescu în „Câmpul cerbului”; - Preot prof. univ. dr.Theodor Damian (SUA), cu „Influențe creștine la Eminescu: Poemul Rime alegorice”. - Camelia Tripon, alăturându-l pe Ștefan cel Mare și Sfânt poetului Mihai Eminescu într-un interesant material sub titlul „În lumina Lumii”. Îmi permit să vă mai atrag atenția că, în paginile Revistei Regatul Cuvântului nr. 22 din ianuarie 2014
CU DOR DE EMINESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365880_a_367209]
-
și le-a adus zâmbetul și strălucirea soarelui în această primăvară înnorată. Simfonia lalelelor s-a deschis cu Parada florilor care a plecat din fața Primăriei și s-a deplasat până la Casa Cărții din Pitești. În față s-a aflat carul alegoric, împodobit cu flori din care semeață se înalță laleaua ca un simbol și un triumf al frumuseții eterne peste problemele vieții. El a fost urmat de copii de la diverse grădinițe și școli din Pitești și județul Argeș, fragezi și puri
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
din coacăze, nu înainte de a o ascuții cu un cuțit din oțel de Toledo. Așezat la masa, puțin soioasă, a început să explice corespondentului său că Divina Comedie se poate citi în moduri diferite, unul literal, iar altele de tip alegoric. S-a oprit din scris, și-a mângâiat barba puțin încărunțită, apoi, explicând în câteva cuvinte că el, Dante, este Omul, nu râde prietene, în Beatrice văd credința și prin Virgiliu înțeleg rațiunea. Scriind aceste rânduri a mai sorbit câteva
REVERBERAŢII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365077_a_366406]
-
-ntr-o transă generalizată, o magică fiesta total. Singurul moment solemn al manifestării este dat de parada din dimineața zilei de 7. iulie, când figurina în mărime naturală care-l reprezintă pe Sfântul San Fermin, este purtată pe un car alegoric pompos pe străzile orașului, însoțită de episcop, cler, primar, consilieri, „regina” Pamplonei și nelipsita orchestră. Odată cu revenirea Sfântului în incinta bisericii, se încheie partea religioasă a zilei și se trece la festivitatea propriu zisă. Începe adorarea zeului Dionis, o nebunie
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
din volumul „Nistrul din oase”, de Dumitru Velea, motiv care mă îndreptățește să afirm că dramaturgul și poetul Velea și-au creat un univers din drama trăită de familie, ce a marcat, până astăzi, pe nepot. Piesa este o construcție alegorică, în spatele ei descoperim elemente ale istoriei imediate, chiar dacă universul imaginativ coagulat de autor în „Podul umblător” și personaje sau vin din „preistoria existenței”, motiv pentru ca „deformare fiziologică” a unor personaje, incertitudinea trăirii vieții, mereu sub amenințarea apei” sunt doar pretexte
DUMITRU VELEA-PODUL UMBLĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366593_a_367922]
-
după Blaga și Sorescu, Dumitru Velea este singurul dramaturg contemporan (având în vedere și celelalte piese ale lui), care abordează, realitatea istorică imediată, prin elemente mitologice, unde vânzarea umbrei, a sufletului și pactul cu diavolul devin vânzarea de oase, elemente alegorice ce exprimă contrariul trăirii în demnitate. Reabilitare spectacularității, bazată pe trei categorii dominate: conflictuale, psihologice (mitice) și scenice, pentru Dumitru Velea este mijloc de a exprima un întreg evantai de motive dramaturgice: conflictul credință-religie, opțiunea tragică, căutarea adevărului prin mit
DUMITRU VELEA-PODUL UMBLĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366593_a_367922]
-
Taurul lui Falaris, mărturisește autorul, „este o carte trăită. Durută. E o parte din viața mea!” Cu Muzeul de păstrăvi - Scrisori din lazaret (2004) intrăm propriu-zis în a doua etapă a creației lui Theodor Răpan, „o carte stranie, mărturisitoare și alegorică, tipărită în numele credinței sale în poezie”. Acesta este momentul determinant în evoluția poetului care începe să-și poarte lira orfeică sub forma „poemului în proză”, de o aparte frumusețe lirică. Despre această carte Tudor Opriș scria: „Ca la niciun alt
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
denaturată, crudă, ușuratică și coruptă. „De la o vrene mai mult ca oricând înainte caut de toate de-a bușilea mergând pe genunchi și coate... Eclesiastic observ că toate-s vane destrămate!” ( Caut) Între credință și religiozitate, Ticu Leontescu alege expresia alegorică a ființării divine, eul său înțelegându-se simbiotic cu Dumnezeu, o revelație a iubirii până la savurarea eternității. „Înveșnicind vremelnicia depozitez în inima-mi chivot: cuvântul, cântarea, iubirea pâine, miresme și flăcări... Ce simple sunt acestea toate! Doar ele-mi dau
BEDUIN- TICU LEONTESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366214_a_367543]