1,941 matches
-
unde numai temerarii au acces, stabilește conexiuni paradoxale, ajungând până la încălcarea «nexului» cauzal, explorează tărâmurile, insondabile, ale subconștientului și ne propune o altă percepție cromatică decât cea obișnuită , prin schimbarea și intensificarea culorilor. Cele mai izbutite piese ale sale sunt alegoriile, încărcate de simboluri biblice sau de semnificații mitico-filozofice. |n aceste compoziții își dă măsura deplină a talentului și își manifestă personalitatea și originalitatea. Florin Preda-Dochinoiu se înscrie în sfera artei fantastice și suprarealiste. Sursa acestui suprarealism nu trebuie căutată în
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
bine de prea multă lumină cu care Dumnezeu i-a încărcat aura talentului rar.” Romulus Iulian Olariu Motru, 7 iulie 1999 Dacă Camil Petrescu vedea idei și le transpunea în litertură, în grafică Florin vede ideile și le transpune în alegorii,simboluri biblice, mitico-filosofice și în metafore. Este un demn urmaș al lui Florin Pucă și cu nimic mai prejos decât Marcel Chirnoagă sau Dragoș Murărescu.”
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
și sculptura din Venezuela a fost influențată de experiența istorică și procesul politic în urma căruia țara și-a câștigat independența. Multe picturi și sculpturi ale secolului XIX-lea sunt reprezentări ale unor momente cheie din istoria Venezuelei, fapte eroice și alegoria națiunii. Printre pictorii care au reprezentat momente istorice în imagini se numără: Juan Lovera, Arturo Michelena, Martin y Tovar Tovar, Tito Salas, etc. Pictura romantică a atins apogeul datorită operelor de artă a lui Cristobal Rojas, picturile căruia au cu
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
progres pe baza precedentului creat de istorie. Deși acest lucru a fost realizat de multe romane science fiction - cum sunt "1984" sau "Fahrenheit 451" - acestea se concentrează asupra modului în care se pot concretiza tendințele societății actuale, acționând ca o alegorie a lumii moderne. În schimb, seria Fundației privește tendințele într-un mod mai larg, prezentând evoluția și adaptarea socială în locul calităților umane și culturale dintr-un anumit moment. Mai mult, conceptul psihoistoriei - care dă evenimentelor o aură de fatalism rațional
Seria Fundația () [Corola-website/Science/314129_a_315458]
-
executat în stil neoclasic, care a introdus simbolistica mitologică și alegorică în sculptura românească. Frontonul o prezenta pe Minerva încununând artele și științele. În scena centrală, Minerva întindea o cunună de lauri unei figuri alegorice cu o liră în mână, alegoria poeziei. La dreapta și la stânga zeiței apăreau științele și artele, drapate sau nude. Frontonul nu a mai fost refăcut, fragmente recuperate dintre ruine se păstrează la Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck. Opera sa („Domnița Bălașa”, „Spătarul Mihail
Karl Storck () [Corola-website/Science/308693_a_310022]
-
a fost apreciată de Michelangelo Buonarroti cel tânăr (nepotul marelui Michelangelo). Ocupat cu construirea Casei Buonarroti, construită pentru celebrarea rudei sale faimoase, el i-a cerut Artemisiei să producă un tablou pentru decorarea tavanului galeriei de picturi. Tabloul reprezintă o alegorie a "Allegoria dell'Inclinazione ", "Alegoria înclinației (talent natural)", prezentată sub forma unei femei tinere nud care ține o busolă. Se crede că subiectul seamănă cu Artemisia. Într-adevăr, în mai multe dintre picturile sale, eroinele energice ale Artemisiei seamănă cu
Artemisia Gentileschi () [Corola-website/Science/313614_a_314943]
-
Buonarroti cel tânăr (nepotul marelui Michelangelo). Ocupat cu construirea Casei Buonarroti, construită pentru celebrarea rudei sale faimoase, el i-a cerut Artemisiei să producă un tablou pentru decorarea tavanului galeriei de picturi. Tabloul reprezintă o alegorie a "Allegoria dell'Inclinazione ", "Alegoria înclinației (talent natural)", prezentată sub forma unei femei tinere nud care ține o busolă. Se crede că subiectul seamănă cu Artemisia. Într-adevăr, în mai multe dintre picturile sale, eroinele energice ale Artemisiei seamănă cu autoportretele sale. Printre tablourile notabile
Artemisia Gentileschi () [Corola-website/Science/313614_a_314943]
-
luminează fosforescent scena intimă a sărutului. Măiestria decorativă a lui Klimt se poate observa pe exemplul oferit de covorul de flori întins la picioarele celor doi îndrăgostiți, pe care figurile unite în îmbrățișare au încremenit într-o imobilitate statuară. Prin alegoria femeilor, care apar în tablouri ca ""Nuda Veritas"" (1899) sau ""Danae"" (1907), reprezentate sub chipul unor frumoase roșcate, Klimt evidențiază preocuparea sa pentru temele erotice. Faptul că împrumută teme din mitologie atenuează caracterul lasciv al compozițiilor. Tablourilor sale le este
Gustav Klimt () [Corola-website/Science/299357_a_300686]
-
2002) și a realizat dramatizări comice și carnavalești după Mark Twain ("Prinț și cerșetor" și "Regele și yankeul", adaptare după "Un yankeu la curtea regelui Arthur") și Ion Creangă ("Un boț cu ochi din Humulești" și "Harap Alb"). Piesele sunt alegorii fantasmagorice cu personaje simbolice care alunecă spre tărâmul suprareal ("Constelația Ursului", "Balansoar pentru maimuțe") sau drame polițiste cu accente etice ("Dubla dispariție a Marthei N...", "Plus sau minus viața"). Personajele predilecte ale lui Ștefan Oprea sunt tineri idealiști însetați de
Ștefan Oprea (critic de teatru și film) () [Corola-website/Science/337031_a_338360]
-
a transmis posterității metoda și conținutul gândirii socratice. În opera sa, Platon dezvoltă și propriile sale învățături, astfel încât uneori este greu de deosebit între ceea ce îi datorează maestrului său și ceea ce îi aparține lui însuși. Teoria ideilor lui Platon, cu alegoria cavernei în care se găsesc oamenii, într-o umbră considerată viața reală, înainte de cunoașterea adevărului, este concepția sa filosofică cea mai cunoscută. Ideile sunt prezente de totdeauna în spatele aparenței, ele existență independente într-o sferă superioară, sunt eterne și singure
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]
-
Casa Regală a României comanda pentru realizarea unei fresce monumentale situată deasupra Scării Voievozilor din Palatul Regal. Lucrarea poartă numele "Apoteoza" ca metaforă a țării reîntregită și învingătoare în luptă. Ea ilustrează concepția artistului despre pictura murală și despre sensul alegoriei. În ea apar doi flăcăi, un cap de dac și unul de roman, care susțin în mâini o stemă, întreaga compoziție fiind proiectată pe un fundal de marmură. Ei sunt centrați de o ghirlandă de personaje rustice care par a
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
și inepuizabil constituită, până la a înscrie oamenii și întâmplările acestui teritoriu legendar într-un prezent care se numește "eternitatea" și într-o societate care se numește "umanitatea". Ideea de a inventa acest ținut mitic, în care criticii literari au văzut alegoria Sudului american, i-a venit în urma unui vis, în care a văzut un timbru emis de Poșta Yoknopatawpha. Numele său are evidente rezonanțe indiene. În urma unei crize cardiace, marele scriitor moare la 6 iulie 1962. ""Sartre care a găsit în
William Faulkner () [Corola-website/Science/301542_a_302871]
-
și om de cultură Vasile Alecsandri (1821 - 1890). Clădirea Teatrului Național este o veritabilă bijuterie arhitectonică adăpostind adevărate monumente de artă: Cortina pictată în 1896 de meșterul vienez M. Lenz și terminată de unul din discipoli, prezintă în centru o alegorie a vieții, cu cele trei vârste, iar în dreapta, alegoria Unirii Principatelor Române (Moldova, Transilvania și Țara Românească); Cortina de fier, pictată de Al. Goltz, cu motive ornamentale dispuse simetric, separă etanș scena de restul sălii; Plafonul pictat de Al. Goltz
Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași () [Corola-website/Science/299858_a_301187]
-
Teatrului Național este o veritabilă bijuterie arhitectonică adăpostind adevărate monumente de artă: Cortina pictată în 1896 de meșterul vienez M. Lenz și terminată de unul din discipoli, prezintă în centru o alegorie a vieții, cu cele trei vârste, iar în dreapta, alegoria Unirii Principatelor Române (Moldova, Transilvania și Țara Românească); Cortina de fier, pictată de Al. Goltz, cu motive ornamentale dispuse simetric, separă etanș scena de restul sălii; Plafonul pictat de Al. Goltz, în culori pastelate, reprezintă alegorii paradisiace, fiind ilustrat cu
Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași () [Corola-website/Science/299858_a_301187]
-
trei vârste, iar în dreapta, alegoria Unirii Principatelor Române (Moldova, Transilvania și Țara Românească); Cortina de fier, pictată de Al. Goltz, cu motive ornamentale dispuse simetric, separă etanș scena de restul sălii; Plafonul pictat de Al. Goltz, în culori pastelate, reprezintă alegorii paradisiace, fiind ilustrat cu nimfe și îngeri și încadrat în stucatura rococo; Candelabrul din cristal de Veneția cu 109 becuri. În prezent, această clădire găzduiește și Opera Națională Română Iași. Până în 2011 Naționalul din Iași își desfășoară activitatea în mai
Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași () [Corola-website/Science/299858_a_301187]
-
Săpători. "The Guardian" consideră seria Întoarcerea acasă „una dintre cele mai reușite ale lui Card”, argumentând că „scriitorul imaginează un viitor care îi aduce provocări nenumărate cititorului”. "Kirkus" vede în ea „mai mult decât o parabolă și nu chiar o alegorie”, apreciind că „reușește cu succes să fie, în același timp, un divertisment plăcut, de necontestat și edificatoare”. "Publishers Weekly" este de părere că „volumul care încheie seria Întoarcerea acasă nu se ridică la nivelul precedentelor cărți” și concluzionează că, deși
Născuți pe Pământ () [Corola-website/Science/331258_a_332587]
-
primului termen al presupusei comparații chiar în absența lui, ceea ce demonstrează că, în înțelegerea metaforei, nu se poate face abstracție de suportul contextului. Metafora este o figură de stil esențială, întrucât ea stă la baza altor figuri, cum sunt personificarea, alegoria, metonimia, sinecdoca, epitetul. Epitetul este figura de stil constând în determinarea unui substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb etc., menit să exprime acele însușiri ale obiectului care înfățișează imaginea lui așa cum se reflectă în simțirea și fantezia scriitorului. „Epitetul
Figură de stil () [Corola-website/Science/300651_a_301980]
-
au fost redactate relativ târziu. Totuși, ele sunt plasate la începutul Bibliei, pentru că exprimă, potrivit concepției teologice, adevăruri fundamentale despre lume și om: creația, originea și împlinirea ei în Dumnezeu, omul, drama păcatului și speranța mântuirii. Este vorba de mituri, alegorii sau simboluri ale unor adevăruri religioase sau legende. Aceste evenimente mitice sunt: crearea tuturor lucrurilor și a omului de către Dumnezeu și, de asemenea, păcatul omului, care ar fi avut loc la un moment dat în timp, conform mitului. Mesajul care
Adam și Eva () [Corola-website/Science/299679_a_301008]
-
nul. Un alt exemplu sunt cele două sculpturi monumentale care flancau intrarea casei Monteoru de pe Calea Victoriei, Agricultura </b>și <b>Industria Casnică</b>,<b> </b>sculptate de Ioan Georgescu (1858-1898) și Ștefan Ionescu Valbudea (1856 - 1918) în 1889. Cele două alegorii au fost destinate să prezinte două ocupații importante ale țărăncii române. Creatorii lor au recurs la canonul de reprezentare clasic, optând pentru idealizarea frumuseții, fapt care ar putea avea și o consecință pozitivă în percepția oamenilor muncii, deși ocultează celelalte
Reprezentări ale muncii în arta românească modernă ante-1945 () [Corola-website/Science/295672_a_297001]
-
dedicate unei femei cu numele „Pietra”, datorită lipsei sale de sensibilitate, în fine un ultim capitol cu poezii pe teme filozofice, în formă de dialoguri cu personaje alegorice, denumite „Justiția Divină”, „Justiția Umană” și „Legea”. Capodopera lui Dante, "„Divina Commedia”", alegorie în versuri de o precizie și forță dramatică deosebită, a fost începută probabil în 1306 și terminată cu puțin timp înainte de a muri. Titlul inițial dat de autor a fost "„Comedia”", adjectivul „divina”, folosit de Boccaccio în lucrarea "Trattatello in
Dante Alighieri () [Corola-website/Science/296767_a_298096]
-
servind ca introducere. Poemul este scris în „terțete” ("terza rima"). Opera oferă o sinteză a opiniilor filozofice, științifice și politice ale artistului, interpretate literar, alegoric, moral și mistic. Dincolo de sensurile sale profunde, este dramatizarea teologiei creștine medievale. "„Divina Commedia”" este alegoria purificării sufletului și dobândirii liniștei interioare prin înțelepciune și dragoste.
Dante Alighieri () [Corola-website/Science/296767_a_298096]
-
districtul Thuận Thành din provincia Bắc Ninh din Vietnam). Pictura Dong Ho este considerată o reflectare importantă a valorii estetice tradiționale, a filosofiei sociale și a dorințelor oamenilor. Temele tradiționale ale picturii Dong Ho sunt semne de noroc, figuri istorice, alegorii populare, povești populare și comentarii social-moralizatoare. Elemente ale vieții de zi cu zi sunt bine integrate în picturi, Dong Ho exprimând cu fidelitate gândurile și dorințele oamenilor. Mai jos sunt câteva exemple: În imprimarea imaginilor, meșteșugarii Dong Ho folosesc un
Pictura populară quot;Dong Hoquot; () [Corola-website/Science/331881_a_333210]
-
metempsihoză, atunci când sufletul unei persoane este transferat unei alte ființe vii. O altă dovadă este tapiseria, lipsa de trecut sau de recunoaștere a calului și, desigur, profeția care se referă la nemurirea familiei Berlifitzing. Povestirea poate fi citită ca o alegorie, un avertisment că un suflet uman poate fi copleșit de răul pe care l-a creat, deși Poe însuși nu sugerează un astfel de înțeles. Un astfel de rău poate fi creat de ura și mândria unei persoane. Poe imită
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
în orice rînd scris intră cu necesitate un accent muzical. În ceea ce privește expresia, critica are, iarăși, posibilitățile oricărui alt gen: talentul individual dă, singur, măsura originalității cu observația că, spre deosebire de poet, criticul operează cu simboluri intelectuale, aduse la înțelegerea cititorului prin alegorii spirituale, disocieri, comparații edificatoare ușor de prins. Cu aceste convingeri, critica lui E. Lovinescu va porni nu numai dintr-o conștiință ideologică și estetică, ci din necesitatea de a elibera, sub forma expresiei critice, un fond de neliniști spirituale și
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
reiese că cei doi corifei ai Școlii Ardelene aparțineau etniei rome”. Această interpretare ignoră contextul alegoric și ironic, asupra căruia autorul "epistoliei" atrăgea atenția: „Însă tu bagă de samă bine, căci toată povestea mi se pare că-i numa o alegorie în multe locuri, unde prin țigani să înțeleg ș'alții carii tocma așa au făcut și fac, ca și țiganii oarecînd. Cel înțelept va înțelege!” Istoricii literari George Călinescu și Nicolae Manolescu nu au dat interpretări ale acestor pasaje din
Ioan Budai-Deleanu () [Corola-website/Science/297753_a_299082]