592 matches
-
uciderea lui, dacă este întâlnit pe drum, și se utilizează nume eufeminizate "Cel care se târăște", "Curea"; "Gânganie"; "Domn", "Vasile". Înainte de retragerea în pământ, șerpii se adunau grămadă, într-un aluniș, și făureau "piatra scumpă". Aceste două zile închinate șarpelui Alexiile și Ziua Crucii împărțeau anul calendaristic în două jumătăți antagonice: iarnă / vară, lumină / întuneric, fertilitate / sterilitate, viață / moarte.346 c. Imaginea-cronotop În legendele românești, șarpele este preexistent cosmosului, ridicându-se deasupra apelor primordiale odată cu Arborele cosmic: "La începutul începutului, din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
veni popa să-i facă agheasmă, să-i treacă. De aceea iese șerpele la drum, iară omul merge cu măciuca de-i dă în cap și-l omoară."349 În mitologia românească simbolistica șarpelui se încadrează între două sărbători ritualice, Alexiile și Ziua Crucii. Ivirea șerpilor primăvara era întâmpinată de omul tradițional, printr-un ritual al interdicțiilor "rostirii" și printr-un complex de îndeletniciri magice: În ziua de Sfântul Alexi, omul lui Dumnezeu, ies toate gângăniile din pământ. În ziua ceea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
an.(...) Se păzește tot omul să nu-i spună numele, zic: "de cei lungi" când vorbesc despre dânșii sau "nu se mai vadă" ș-apoi nu se văd; da de-i zici pe nume se arată. Dacă ții ziua Sfântului Alexii, șerpele și alte gângănii nu mușcă vitele, nu fac nici o stricăciune. Pe șerpe când îl vezi întâi să-l omori, c-apoi îți ia puterea și rămâi tot anul fără de putere."350 Puterile asupra șarpelui sunt dezlegate până la Ziua Crucii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a uscat limba și vrea ploaie, care apoi și urmează, și el apoi își astîmpără setea numai cu apă de ploaie. Aldămaș Cînd bei aldămaș, varsă din păhar oleacă ori varsă pe vită, dacă vrei să ai noroc la ea. Alexie Spre Alexi Bojî, omul lui Dumnezeu [17 martie], cînd ies juvinile* din pămînt, se ia o cățuie*, se pune jar, se pune peste el tămîie, se împrejură casa clănțănind din clește. înspre seara Sf. Alexie se leagă foarfecele cu ață
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să ai noroc la ea. Alexie Spre Alexi Bojî, omul lui Dumnezeu [17 martie], cînd ies juvinile* din pămînt, se ia o cățuie*, se pune jar, se pune peste el tămîie, se împrejură casa clănțănind din clește. înspre seara Sf. Alexie se leagă foarfecele cu ață, ca gurile juvinilor, adică ale șerpilor, helgilor* ș.a., să fie peste întreg anul legate, ca ele să nu se poată atinge de vite. Tot spre acest scop, se afumă atunci împrejurul casei cu o petecă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ele să nu se poată atinge de vite. Tot spre acest scop, se afumă atunci împrejurul casei cu o petecă, cu busuioc și ceva lînă tăiată din cojoc. în ziua de Alexi Bojî învie toate juvinile de pe pămînt. Ziua Sf. Alexie sau bojiile se ține pentru că atunci ies toate jivinile la care nici nu trebuie a gîndi - și ca ele să nu muște vitele. Tot atunci se mătură ogrăzile și livezile, și gunoaiele se aruncă departe, ca locurile să se curățească
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se jupoaie palmele. Cînd umbli desculț, să te păzești să nu calci în oase de șerpe, că de-ți va intra, de pildă, în călcîi, după cîtăva vreme are să iasă prin vîrful capului. Să nu pomenești șerpele în ziua de Alexie, că te mușcă vara. în ziua de Măcinici femeile încunjură casele cu cenușă, ca să nu poată intra șerpele în casă. în ziua de Măcinici se ard rîze* prin casă, ca să fugă șerpii. Mamele ocolesc picioarele copiilor mici cu rîza, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cuptor. Dacă zgrapțănă* mîța la ușă. Toamna, cînd pițigoii și ciocîrlanii vor țîrîi pe lîngă casă, ocoale etc. e semn sigur că frig o să fie în scurt și chiar omăt o să cadă. Dacă ies muștele și furnicile înainte de ziua Sf. Alexie. Cînd cîntă huhurezul. Cînd zgîrie mîța rogojina cu unghia. Semne de ger Dacă cîntă cucoșul iarna spre sară. Cînd iarna vrăbiile caută loc de aciuare pe sub streșina casei. Dacă visezi pește. Cînd se înroșesc tare pirosteile în foc. Semne de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
februarie Marțea Ciorilor / Sf. Toader - 17 februarie Dragobete - 24 februarie (sărbătoare populară) Zilele Dochiei - 1-9/12 martie (sărbătoare populară) Sfinții / Sîmț / Cei 40 de Mucenici / Măcinici - 9 martie Păresimi / Postul Mare - începe cu șase săptămîni înaintea Paștilor Alexi Boji / Sf. Alexie - 17 martie Blagoveștenie / Bunavestire - 25 martie Cuv. Maria Egipteanca - 1 aprilie Moșii de iarnă - sîmbăta dinaintea Lăsatei Secului (sărbătoare populară) Săptămîna brînzei - prima săptămînă din Postul Paștilor Miezul Păreții - Mijlocul Postului Paștilor Floriile - duminica dinaintea Săptămînii Mari Săptămîna Mare / Săptămîna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tainele lumii. După nunta împărătească a lui Constantin cu Maria, soțul petrece nopțile în desfrâu și organizează un complot despre care află împărăteasa Irina și îl amenință cu moartea. Între timp, bătrânul Lahonodracon se răzvrătește împotriva împărătesei și organizează împreună cu Alexie, ocuparea Bizanțului. Situația fiind tensionată, gărzile imperiale o detronează pe Irina și-l instalează pe tron pe Constantin. Maria îl refuză pe soțul ei, când se întoarce la dânsa. După un an, Constantin o iartă pe mama sa și o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
împotriva voinței părinților, și fac apel la un popă dintr-o altă parohie pentru a se cununa. Din acest motiv, se simte nevoia unui asemenea document. La 20 martie 1768, Gheorghe băcanul din mahalaua Puțul cu Zalese pune chezaș pentru Alexie, ambii sunt veniți de la Zagora (Epir), iar primul jură cu mâna pe Evanghelie următoa re le: „că-l știu că iaste tot dintr-un sat cu mine și până acum n-au fost însurat nicidecum, și-l știu om fără de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
că stăpânești tu moșiia Stroieștilor și n-ai vrut să lași să o stăpânească cei ce am luat bani dă v-am dat vooă. Câi ne, de-ți trebuieș te moșie dă banii părintelui și că pi ta nu lui Alexie, că bine știi tu că acei bani vă i-am dat ție și mă ne-ta și dă piei rea pră dă ciunii am fugit.“ Scri soa rea continuă pe acest ton și re a minteș te toate ne cazurile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se împart în: • tulburări de articulație (pronunție): dislalii/paradislalii, dislalii polimorfe, rinolalii; • tulburări de ritm și fluență a vorbirii: tahilalie / bradilalie, balbism / logonevroză; • tulburări de voce: afonie, fonastenie, disfonie, sindromul glosotomizaților; • tulburări complexe: dizartrii; • tulburări ale limbajului citit-scris: agrafie/disgrafie, alexie/ dislexie, acalculie; • tulburări polimorfe: afazii, alalii (audiomutitate), senzorială, motorie, mixtă; • tulburări de dezvoltare a limbajului: mutism/retard psihogen, electiv, voluntar; • oligolalii: de origine socială, succesive, ecolalii, bradilalii. Înainte de a trece la descrierea generală a fiecărei forme de tulburare de limbaj
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
care le poate citi. În încercările de dictare, elevul scrie litere fără nicio legătură cu sunetele auzite. Cel care suferă de disgrafie motrică se exprimă ilizibil din cauza neîndemânării în scris a cuvintelor pe care, de fapt, și le reprezintă corect". Alexia, la rândul ei, constituie imposibilitatea subiectului de a citi și de a înțelege textul scris. Paradoxal este că poate vorbi normal, că înțelege sensul unei întrebări (la care poate răspunde coerent), este în stare să scrie corect (chiar și după
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
că poate vorbi normal, că înțelege sensul unei întrebări (la care poate răspunde coerent), este în stare să scrie corect (chiar și după dictare), însă nu înțelege un act scris. Tulburările limbajului scris (agrafie / disgrafie) și cele ale limbajului oral (alexie / dislexie) nu trebuie să se afle neapărat în legătură cu tulburările de pronunție, însă, la un număr mare de dislalici, apar și asemenea probleme. În fond, la acești subiecți este vorbe despre o incapacitate greu explicabilă în formarea scrisului și cititului. Scrisul
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
înțelegerea; • afazie transcorticală motorie. Afazicul nu poate vorbi spontan, dar poate repeta vorbirea și se păstrează înțelegerea; • afazie senzorială pură. Bolnavul recunoaște sunetele izolate, poate scrie, citi, dar nu înțelege; • afazie senzorială totală (Wernicke). În această formă, apar logoreea, agrafia, alexia, tulburările de înțelegere și se păstrează vorbirea spontană; • afazie senzorială transcorticală. Afazicul nu poate vorbi și scrie spontan, nu înțelege, dar își păstrează vorbirea repetată; • afazie totală. Bolnavul manifestă tulburări expresive și receptive, cât și de intelect; • afazie de conducere
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
debit normal, uneori chiar excesiv de abundent și accelereat ("logoree", "diaree verbală"); ▪ producția verbală lipsită de înțeles, prin parafazii semantice ("salată de cuvinte"), neologime ("jargonafazie"); ▪ construcția gramaticală doar ușor alterată, uneori totuși paragramatism ("jargon dissintactic"); ▪ incapacitatea de a înțelege limbajul scris (alexie), scrisul disortografic; ▪ pacientul este de cele mai multe ori inconștient de defectul său și are o dispziție afectivă disforică; ▪ capacitatea de comunicare este grav alterată. Leziunea este localizată în circonvoluțiunea temporală posterioară și cea parietală inferioară din emisfera cerebrală dominantă pentru vorbire
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
alte afecțiuni cu simptome similare pot să se asocieze cu autismul. Se mai pot adăuga și numeroase alte semne: • tulburări de comunicare: paradislalii, cuvinte înlocuite, construcții gramaticale bizare (unele tot din cauza persistenței funcției ontogenetice ludice a limbajului); • tulburări de învățare: alexii, agrafii; • tulburările percepției:starea de prizonier al unor senzații (de sunet, de văz, de gust etc.), răspuns la un semnal unic (pentru o vreme); • tulburări ale conduitei: autoagresare, mișcări bizare (uneori asociate cu un scurt text care completează ritualul), reacții
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Gabriela 22 august 1978; Emanuel 29 iulie 1988. Sunt foarte mulțumit de copii pentru că au fost ascultători, și-au făcut un rost în viață, fetele fiind profesoare, iar băiatul economist (ASE București, actual masterand). Am două nepoțele ca două floricele: Alexia Dora și Maria Theodora. Actual în 2011 urmez cursul vieții alături de Coca și așteptăm cu drag vizita copiilor noștri și vizita vechilor prieteni la casa noastră din Podu Turcului. 36. Hristache POPA (†) învățătorul satului Născut în 1895. Din 1920 și
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
mușchilor corzii vocale Agnozie= lipsa capacității de a recunoaște obiectele, persoanele, lucrurile Agnozie auditivă = persoana aude în loc de cuvinte sunete sau zgomote confuze (surditate verbală) Alalie= slaba dezvoltare sau chiar absența vorbirii la persoane cu auz normal (mutitatea celor care audă Alexie= incapacitate de a citi și a înțelege limbajul scris Anamneză= totalitatea datelor, a informațiilor asupra unei persoane sau a unui subiect Audiogramă= înregistrare grafică care indică capacitatea auditivă a unei persoane Audiolog= medic specialist în audiologie Audiometru= aparatul cu care
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
Soțului meu Eugen și copiilor Matei și Maria Magdalena De același autor: Coloana - proză scurtă, 2000 Singurătatea lui Vlad Țepeș - roman, 2001 Părintele Alexie - biografie, 2002 Marea Fugă - roman, 2006 Seimenii — Vin, vin... — Doamne, sunt roșii de sânge! — Zăvorâți iute poarta, dau seimenii! Poarta grea de stejar scârțâi în balamale și se închise gemând. În clipa în care cuiul meșterit cu înflorituri trecu prin
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dar o mai spuneau o dată: cum de Ziua Crucii, la 14 septembrie, Domnul din ceruri a pus de s-au strâns toate gângăniile și toate jivinele târâtoare într-o lacră pe care i-a dat-o lui Moș Alexa, Cuviosul Alexie omul lui Dumnezeu, ca să le țină închise acolo. Le-a ținut el cât le-a ținut, până într-o zi, când tocmai termina Dochia să-și scuture cojoacele, curios, a deschis lacra și toate gângăniile, viermii și târâtoarele au ieșit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a ținut el cât le-a ținut, până într-o zi, când tocmai termina Dochia să-și scuture cojoacele, curios, a deschis lacra și toate gângăniile, viermii și târâtoarele au ieșit și au umplut pământul... De atunci, în fiecare an, Alexie adună toți gândacii, omizile, târâtoarele, lăcustele și broaștele și le încuie în pământ la Ziua Crucii, ca să descuie pământul și să le dea drumul de ziua lui, la 17 martie. De-aia prin șanțuri și prin livezi fac bătrânii focuri
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dea drumul de ziua lui, la 17 martie. De-aia prin șanțuri și prin livezi fac bătrânii focuri de frunze și ierburi din vara trecută și-i pun pe prichindei să sune din clopoței, ca să mai oprească gângăniile slobozite de Alexie să nu mănânce toată frunza și rodul livezilor. Băteau clopotele într-o dungă... Cui îi mai ardea să sune din clopoței în București? Cu toată lapovița, mirosul înțepător de fum de frunze umede se simțea plutind deasupra târgului, pentru că totuși
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să nu mănânce toată frunza și rodul livezilor. Băteau clopotele într-o dungă... Cui îi mai ardea să sune din clopoței în București? Cu toată lapovița, mirosul înțepător de fum de frunze umede se simțea plutind deasupra târgului, pentru că totuși Alexie deschisese pământul. Timide, dar lucind de prospețime, au ieșit ca niște săbiuțe frunzele stânjeneilor și lalelelor, iar cele ale crinilor s-au lipit de straturi ca niște rozete, dar nu este semn bun, că prea e frig. Or fi ieșit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]