954 matches
-
la Paul Éluard, moștenită din secolul al XIX-lea occidental, s-a refugiat în mijlocul secolului XX în lupta contra "Occidentului imperialist". Primul act al unei "Revoluții anticoloniale și antifeudale" venite la putere între 1950-1980 era să lanseze o companie de alfabetizare masivă.53 Și din codexul roșu al Chinei maoiste a fost făcut un talisman. După război, grafosfera a fost imobilizată în est, în acest mare depozit de forme revolute, întocmai ca un muzeu al Literei, un arhivar imens al surselor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și drept centru, o librărie. Problema centrală era transportul (manifestele clandestine ori bombele) în valize de călătorie. Să menționăm în treacăt cît de străine îi erau Cambodgiei lui Pol Pot moravurile de familie ale "socialismului real" și mistica urbană a alfabetizării și școlarizării misticii sălbatice a analfabetismului rural. Khmerii roșii au spus: nimeni n-are dreptul la carte și la școală. La Phnom Penh au închis tipografiile, bibliotecile, universitatea și apoi liceele. Singurul mijloc de difuzare pentru Angkar: radioul. Un partid
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
să ne învîrtim, timp de un secol, în jurul a două epoci, a două feluri de memorie literală și analogică. Socialismul "științific" nu ar fi supraviețuit trecerii de la transmisia electromecanică (rotativă, presă, telegraf etc.) la difuzarea electronică. Marxizarea, ultim avatar al alfabetizării lumii creștine sau confucianism analfabet; demarxizarea primă consecvență a electronizării lumii orientale alfabetizate. Hertz-Bell i-au omorît pe "Marx-Lenin". Partidul unic nu mai rezona cu telefonul. Radioul mai mergea, dar tranzistorul era deja la limită. Tubul cu vid și cu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a eșalonat pe trei secole, să spunem de la Ludovic al XIV-lea la Jules Ferry 82. Probabil că motorul operației a fost, în ambele cazuri, economia de piață, dar ne-au trebuit trei sute de ani pentru a trece de la o alfabetizare restrînsă la alfabetizarea generală și numai treizeci de ani pentru branșarea electronică generală. De-o parte procesul, de cealaltă seismul. Aici și acolo, faptul în sine se înscrie oarecum într-o dezvoltare economică obiectivă, dar dorința politică a jucat un
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
trei secole, să spunem de la Ludovic al XIV-lea la Jules Ferry 82. Probabil că motorul operației a fost, în ambele cazuri, economia de piață, dar ne-au trebuit trei sute de ani pentru a trece de la o alfabetizare restrînsă la alfabetizarea generală și numai treizeci de ani pentru branșarea electronică generală. De-o parte procesul, de cealaltă seismul. Aici și acolo, faptul în sine se înscrie oarecum într-o dezvoltare economică obiectivă, dar dorința politică a jucat un rol mai mare
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
clerici ai statului, îndrăgostiți de dreptul roman. Istoria socială a tipăriturilor, din secolul al XVI-lea pînă în secolul XX, poate fi percepută drept lunga luptă a celor conduși pentru a pune stăpînire, într-un final, penibil, pe cultura textului. Alfabetizarea (care atinge pragul critic de 50% din populația bărbătească chiar înainte de Revoluția franceză), școala primară, ziarul și popularizarea sa, învățămîntul tehnic, apariția universităților populare și efracția în învățămîntul superior, cursurile serale și bibliotecile municipale tot atîtea etaloane pe calea acestei
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Année terrible (1872), "À qui la faute?". 51 Jules Vallès, L'Insurgé. 52 Victor Hugo, Oeuvres complètes, Ed. Massin, Paris, 1968, vol. III, p. 678. 53 Faptul de a fi participat și asistat, în Cuba anului 1961 la campania de alfabetizare națională, care a permis accesul la lectură a unui milion de țărani analfabeți, mi-a atras atenția asupra Cărții ca imagine a progresului. Frumoasă experiență. 54 Memoriile lui Cogniot, Parti pris I și II (1976-l978) oferă un profil pătrunzător al
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
alte țări, dezvoltarea sistemelor de transport și comunicație, penetrarea economiei monetare și declinul celei naturale, dezvoltarea statelor națiuni și a birocrației, dezvoltarea vieții profesionale și a factorilor de producție, extinderea serviciilor asigurate de stat, educația publică, serviciul militar obligatoriu, extinderea alfabetizării etc. 1. Secolul al XIX-lea Tot ceea ce se petrece (ntr-un spațiu cultural dat, după momentul atingerii unei anumite etape a structurării coordonatelor principale ale realității sociale (construcția), este parte a reconstrucției. Cum structurarea inițială este relativ îndepărtată în timp
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
structurilor instituționale la cerințele societății informaționale; * susținerea dezvoltării parcurilor industriale și tehnologice; * sprijinirea dezvoltării firmelor de IT și a exporturilor de produse informatice; * susținerea unui program pentru conectarea la Internet a tuturor instituțiilor de învățământ; * restructurarea programelor de învățământ, introducerea "alfabetizării informatice" în paralel cu cea tradițională. Protejarea și exploatarea echilibrată a resurselor mediului prin: * creșterea importanței deciziei de mediu în elaborarea și aplicarea politicilor sectoriale; * evaluarea "temeliei ecologice" și fundamentarea unei strategii pe termen lung în domeniul mediului, al resurselor
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
modernizare al României: * a dezvoltat masiv industria grea, deși ulterior aceasta s-a dezvoltat fără a ține seama de cerințele pieței. Acest lucru a dus la răsturnarea raportului demografic sat-oraș și la o mobilitate socială masivă. * a realizat electrificarea și alfabetizarea, a modernizat infrastructura multor comunități rurale, deși uneori cu prețul deteriorării elementelor tradiționale. * a dezvoltat nivelul consumului. Deși a înfăptuit o modernitate reală, comunismul ca sistem nu a putut evolua așa cum ar fi fost firesc spre postmodernitate, datorită resurselor financiare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
IDU vezi tabelul nr. 9.1) și indicele sărăciei umane (IS vezi tabelul nr. 9.2). Tabelul nr. 9.1: Dimensiuni și indicatori ai indicelui IDU Dimensiuni Indicatori selectați Longevitatea Speranța de viață la naștere Nivelul de educație gradul de alfabetizare a populației; rata brută de cuprindere în învățământul superior Standardul de viață produsul intern brut pe locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare în dolari SUA În componența fiecărui indice vor intra indicatori la nivel macro, măsurați pe date valabile
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
mâine. Revista Time1 vorbea de cinci experiențe pe care și SUA, la rândul lor, ar putea să le ia de la China. De pildă, investițiile Chinei în educație sunt impresionante și ar trebui să dea de gândit oricărei societăți dezvoltate (procentul alfabetizării în această țară trece de 90%, în timp ce în SUA este de 86%). Este foarte adevărat că și ridicarea Chinei s-a produs încet, dar cadențat, încât ne-am obișnuit cu o țară din ce în ce mai puternică. Aici spectaculosul nu a venit din
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
mână folosite în clasă, pe la 1600 toți elevii din Europa Occidentală dispuneau de un manual de gramatică și de o culegere de texte. Accesibilitatea sporită a textelor necesare instruirii a contribuit și ea la creșterea participării școlare și a ratei alfabetizării din perioada Renașterii. Un alt moment important pentru evoluția educației moderne l-a reprezentat Reforma protestantă. Educația a fost încurajată de protestanți, începând cu Luther, pentru a acoperi necesarul de preoți și funcționari de stat și pentru a asigura, mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
anumite organizări instituționale. Ipoteza „slabă” afirmă că instituțiile școlare au o eficiență transformativă modestă. Potrivit acestei viziuni, instrucția are mai degrabă efecte indirecte asupra funcționării societăților: poate atribui instrumente și identități care ajută la integrarea simbolică și economică a națiunilor. Alfabetizarea, de exemplu, este un puternic instrument de transformare a unei societăți primitive într-una modernă. Mai nou, întrucât în societățile occidentale controlul instituțional asupra sistemelor educative este din ce în ce mai descentralizat, școlile devin miză a luptelor dintre diferitele grupuri care își dispută
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
continuare rezultatele mai multor cercetări care au implicații contrare, începând cu cele care indică rezultate empirice optimiste privitoare la corelația dintre instrucție și productivitate. A. Într-o cercetare s-a testat corelația dintre PNB/locuitor din 1955 și rata de alfabetizare în 1950 pentru 83 de țări. Pe baza celor două variabile, țările au fost împărțite în trei categorii (Cherkaoui, 1986): 1. 32 de țări cu rate de alfabetizare scăzute și PNB/locuitor mic. 2. 27 de țări în care cele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
s-a testat corelația dintre PNB/locuitor din 1955 și rata de alfabetizare în 1950 pentru 83 de țări. Pe baza celor două variabile, țările au fost împărțite în trei categorii (Cherkaoui, 1986): 1. 32 de țări cu rate de alfabetizare scăzute și PNB/locuitor mic. 2. 27 de țări în care cele două variabile nu sunt corelate. 3. 24 de țări bogate care au rate de alfabetizare ridicate și PNB/locuitor mare. În general, rata de școlarizare postprimară a corelat
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
împărțite în trei categorii (Cherkaoui, 1986): 1. 32 de țări cu rate de alfabetizare scăzute și PNB/locuitor mic. 2. 27 de țări în care cele două variabile nu sunt corelate. 3. 24 de țări bogate care au rate de alfabetizare ridicate și PNB/locuitor mare. În general, rata de școlarizare postprimară a corelat foarte puțin cu PNB/locuitor. Mai mult, dacă încercăm să determinăm PNB/locuitor din 1955 în funcție de ponderea populației școlarizate cu vârsta cuprinsă între 5 și 14 ani
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
trebuie planificată astfel încât să stimuleze productivitatea. Problema investiției în educație se pune în termeni diferiți pentru țările industrializate față de cele în curs de dezvoltare. Țările bogate urmăresc să-și amplifice competitivitatea, în timp ce țările sărace sunt obligate să se concentreze pe alfabetizare și acces la educație, ca mijloace de sporire a cunoașterii de către public a unor probleme cum ar fi cele ecologice, de sănătate sau de fertilitate. Diferențele de resurse ilustrează, cred, destul de bine discrepanțele: în 1992, cheltuielile pe elev în țările
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Coreei de Sud a fost posibilă „datorită procesului susținut de îmbunătățire a capacității sociale de absorbție a tehnologiilor avansate din economiile industriale mai avansate” (Organizația Internațională a Muncii, 1995). De la un procent de analfabeți de aproape 80% în 1945, Coreea de Sud a reușit alfabetizarea universală în 1964. Aceasta a creat o resursă umană capabilă de instrucție rapidă la locul de muncă, în condițiile cererii sporite de forță de muncă semicalificată ce s-a manifestat odată cu rapida industrializare din anii ’60. La fel s-a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
reduse și textul rămâne ca un corp străin în intelect. Din această cauză, nici memorarea nu poate fi temeinică. Cunoștințele învățate mecanic sunt lipsite de plasticitate și nu pot fi utilizate în mod real, nici în teorie, nici în practică. Alfabetizarea mărginită la descifrarea literelor și cuvintelor nu folosește decât la sesizarea sau transmiterea unor informații elementare. Știe să citească numai cel capabil să analizeze, să interpreteze un text abstract, în așa fel încât ideile conținute să devină ale lui, să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
preselecției” bazate pe dosare biologice urmau să fie supuși unui nou proces de selecție, În care li se administrau diferite teste de inteligență și de aptitudini. Unii adepți ai eugeniei considerau că testele de inteligență măsurau mai degrabă gradul de alfabetizare și erudiția decât capacitățile intelectuale Înnăscute 40. Cu toate acestea, cei mai mulți dintre ei erau În favoarea folosirii testelor IQ ca metodă validă de selecție a elevilor În conformitate cu dotarea lor intelectuală Înnăscută 41. Diferite alte forme de testare a aptitudinilor urmau să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a produselor care puteau fi rezultatul acceptabil al folosirii acestei competențe, respectiv șorțuri și haine pentru copii, circumscriind astfel cusutul la Îndeplinirea nevoilor familiei și ale căminului. În România nu a existat nici o dezbatere serioasă despre legătura dintre gradul de alfabetizare a femeilor și capacitatea lor de a se Îngriji de dezvoltarea fizică și spirituală a copiilor. De fapt, destul de asemănător cu modul În care, cu două decenii În urmă, Theodore Roosevelt prezentase ideea de sinucidere a rasei În Statele Unite, eugeniștii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a dus la apariția indicilor de dezvoltare (vezi măsurarea dezvoltării sociale: indici compoziți ai dezvoltării sociale). În 1990, PNUD propune indicele dezvoltării umane structurat pe trei dimensiuni: longevitatea (măsurată prin speranța de viață la naștere), educația (măsurată prin: gradul de alfabetizare, numărul mediu de ani de școală și rata brută de cuprindere în învățământ) și standardul de viață (măsurat prin PIB pe locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare în dolari). PNUD a propus și o serie de alți indici precum
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Herțegovina, Belarus, Albania și Ucraina (***, UNDP, 2005). Modificările constante ale formulei de calcul (atât de agregare, cât și a indicatorilor compoziți) scad posibilitățile de comparație între ani. Indicelui i-au fost aduse o serie de critici: ponderea prea mare a alfabetizării, în ciuda faptului că măsura acestui concept nu este fidelă, sensibilitatea prea mare la micile variații ale componentelor, ceea ce alterează diferențele de rang dintre țări, alegerea arbitrară a ponderilor acordate celor trei dimensiuni, neincluderea unor variabile cruciale precum libertatea politică și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
În general, fapte statice. În al patrulea rând, cele mai abstracte acțiuni ale statului sunt, de asemenea, fapte agregate care pot fi impersonale (densitatea rețelelor de transport) sau o simplă serie de date privitoare la indivizi (rata șomajului, rata de alfabetizare, caracteristici ale locuințelor). În sfârșit, În majoritatea cazurilor, funcționarii statului trebuie să grupeze cetățenii astfel Încât să Îi poată evalua colectiv. Faptele care pot fi reunite și prezentate sub formă de medii sau distribuții trebuie, așadar, să fie standardizate. Oricât ar
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]