31,398 matches
-
legislativ privind activitatea de audit intern Îmbunătățirea cadrului legislativ prin modificarea și completarea Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern pe baza strategiei de dezvoltare a CFPI Gradul de implementare a acțiunilor cuprinse în documentul strategic Nu este necesară alocarea de resurse suplimentare Director general UCAAPI Șef serv. SMG Auditorii interni desemnați Iunie 2007 2.2. Modificarea și completarea normelor generale privind exercitarea activității de audit intern Actualizarea normelor generale privind exercitarea activității de audit intern pe baza legii Gradul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
desemnați Iunie 2007 2.2. Modificarea și completarea normelor generale privind exercitarea activității de audit intern Actualizarea normelor generale privind exercitarea activității de audit intern pe baza legii Gradul de implementare a noilor prevederi legislative în cadrul normativ Nu este necesară alocarea de resurse suplimentare Director general UCAAPI Șef serv. SMG Auditorii interni desemnați Noiembri e 2007 ETAPA a VIII-a - Autoevaluarea realizării obiectivelor generale și a celor specifice și îmbunătățirea sistemului de control managerial Standardele avute în vedere: 6 - Structura organizatorică
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
audit intern Cuprinderea în strategia de dezvoltare a CFPI în România a evoluției pe plan național și internațional a activității de audit intern Număr de acțiuni implementate : 0. Numărul de acțiuni noi cuprinse în documentul strategic: 2. Nu este necesară alocarea de resurse suplimen tare Director general UCAAPI Șef serv. SMG Auditorii interni desemnați Martie 2007 OBIECTIV 2: Dezvoltarea cadrului normativ 2.1. Actualizarea cadrului legislativ privind activitatea de audit intern Îmbunătățirea cadrului legislativ prin modificarea și completarea Legii nr. 672
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
luna august În prezent se află într-un proces de revedere a unor paragrafe, urmând să fie transmis ulterior pentru avizare și direcțiilor de specialitate din minister. Gradul de transpunere a acțiunilor cuprinse în documentul strategic: 0 Nu este necesară alocarea de resurse suplimen tare Director general UCAAPI Șef serv. SMG Auditorii interni desemnați Iunie 2007 ETAPA a IX-a - Elaborarea manualelor de proceduri pentru activitățile entității în directă corelație cu fluxul de informații prezentate Standardele avute în vedere: 11 - Managementul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
riscului inerent va permite o mai bună analiză a situațiilor în care există lipsă sau exces de control, sau controlul este supradimensionat. În situația în care nivelul riscului inerent se menține în limitele apetitului de risc, nu va fi necesară alocarea suplimentară de resurse de control riscului respectiv. Evaluarea riscurilor impune necesitatea cunoașterii riscului inerent și determinarea riscului rezidual, care se completează cu etapa de tratare a riscurilor. Riscurile, odată evaluate, vor conduce la stabilirea priorităților acestora în cadrul organizației. Riscurile majore
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
ani, s... ajungem la un nivel al veniturilor bugetare proprii de circa 34-35% din PIB, care s... ne permit... o convergent... real... cu Uniunea European.... Politică public... autohton... trebuie s... demonteze cât mai mult din rețelele de rente ce distorsioneaz... alocarea resurselor și le risipesc. Trebuie s... absorbim cât mai mult din fondurile europene structurale și de coeziune, dar, pentru această, avem nevoie de proiecte concrete solide, care s... arate viziune atât în sectorul public, cât și în cel privat. Drepturile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
De altfel, deceniul trecut prezint... o experient... cu mult talc; ț...rile scandinave s-au dovedit a fi mult mai performante în privința flexibiliz...rii pieței muncii, f...r... a renunța la tr...s...turi de bâz... ale sistemului asistențial, în alocarea de fonduri publice și private pentru cercetare științific... și dezvoltare tehnologic.... Finlanda, Danemarca și Suedia sunt campioane ale UE atunci când vorbim de ponderea R&D în PIB (circa 3%), în timp ce Franța, Germania sau Italia au rezultate mediocre. Teamă unor ț
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
bine. Și discuțiile recente privind bugetul Uniunii denot... disensiuni semnificative. Sunt controversate atât volumul, cât și structura bugetului; ț...rile donatoare doresc un buget mai mic (1% fâț... de 1,14% din PIB-ul Uniunii propus de Comisie) și o alocare mai mare c...tre activit...ți ce ar promova competitivitatea (R&D) și realizarea Agendei Lisabona. Pe de alt... parte, ț...rile mai puțin dezvoltate și Comisia susțin un nivel superior al ajutorului regional pentru dezvoltare. România va intra nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
de asistent... social... se afl... în cvasicriz..., înclinația de a contribui net la bugetul Uniunii scade. De asemenea, varietatea de performant... în realizarea Agendei Lisabona a accentuat propensiunea unor ț...ri de a reclama o modificare de priorit...ți în alocarea fondurilor bugetare; mai exact, ar fi vorba despre diminuarea fondurilor structurale și de coeziunea în favoarea așa-numitelor activit...ți forward-looking - educație, cercetare și dezvoltare. Aceast... disput..., dac... s-ar soldă cu o realocare de bani în sensul amintit, ar lovi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
societ...țile avansate au r...spuns la calamit...ți naturale: inundații mari în Europa Central... și de R...s...riț, incendii de amploare în Spania, Franța, Portugalia și Grecia, iar, recent, efectele uraganului Katrina în SUA. Problemele de logistic..., de alocare a resurselor, conlucrarea între autorit...țile centrale și cele locale și reacția comunit...ților locale au intrat în atenția opiniei publice. Trebuie s... fii lipsit de luciditate că s... nu înțelegi c... exist... limite obiective ale retragerii Statului din zone
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
UE) trebuie s... țin... cont de sl...biciuni (unele structurale) ale economiei românești și s... valorifice unele atuuri - de exemplu, nu puțini lucr...tori bine calificați, având salarii competitive. Politică public... național... trebuie s... demonteze rețelele de rente, care distorsioneaz... alocarea resurselor și le risipesc totodat.... O tar... care își propune s... aib... o creștere durabil... medie de 5-6% anual, de-a lungul unei perioade lungi (pentru a reduce decalajele), are nevoie de o economisire și o investiție productiv... intern... considerabile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
ri membre sunt deosebit de presante. De pild..., guvernul de la Romă este tot mai îngrijorat de dinamică PIB-ului, de îndatorarea public..., de ce fac întreprinderile autohtone în materie de productivitate, de investiții etc., din perspectiva competiției internaționale. Problemele din sistemul educațional, alocarea slab... de fonduri pentru R&D insuficientă creștere a gradului de prelucrare a produselor sunt teme pentru agenda public... din Italia. Se amintește, în acest context, c... intrarea în Euroland nu permite Italiei folosirea cursului de schimb ca modalitate de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
mărirea speranței de viață, coexistența a patru generații în sânul unor familii devine normă și se pune atunci problema raporturilor, întărite sau conflictuale, între aceste generații. Or, relațiile între acestea se află în centrul pactului social. Ele pun în joc alocarea bogățiilor, dar și transmiterea valorilor indispensabile oricărei coeziuni sociale. Problema echității între generații este de neocolit (cf. capitolul VIII). Aceasta poate fi definită ca egalitatea randamentelor transferurilor sociale pentru fiecare generație, fiecare primind pe măsura contribuției sale. În prezent, cei
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
încercînd să le impună pe ale sale. Autori ca W. Niskanen, A. Breton dezvoltă o adevărată teorie econo-mică a birocrației, demonstrînd că, pe lîngă deficiențele pieței (market failures), există și importante carențe ale sectorului public, care conduc la o dezastruoasă alocare a resurselor și la o eficiență pe măsură. Dacă mulți observatori au contestat în timp capacitatea autorităților publice de a dezvolta politici economice stabilizatoare, de data aceasta este contestată chiar voința lor în acest sens, arătîndu-se faptul că guvernanții pot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și în domeniul ofertei de bunuri și servicii publice. Descentralizarea a devenit efectivă în multe zone, tot mai vizibilă, autoritățile sau comunitățile locale și regionale dobîndind tot mai multă putere de decizie, înțelegîndu-se că astfel se produce o mai eficientă alocare a resurselor și o mai echitabilă distribuție a veniturilor. Economiile naționale au pierdut doze mari de autonomie în favoarea unor entități și/sau instituții suprasau sub-naționale. Ciclul economic al afacerilor a devenit tot mai independent de ciclul politic național. Comunitățile și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
inferioare. În multe țări, regionalizarea a constituit un prim pas către decongestionarea puterii statale, către apariția și extinderea conceptului de self-government. Din punct de vedere economic, descentralizarea și autonomia locală implică administrarea serviciilor publice de către organisme și autorități locale și alocarea în mod corespunzător a resurselor financiare, potrivit unei partajări clare a responsabilităților și a patrimoniilor. Puterea de decizie este conferită de către alegători reprezentanților aleși, în cadrul legislației existente, beneficiind de respectul și chiar de sprijinul guvernului central. De multe ori sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
execuției către autoritățile locale), cu un suport legislativ adecvat. Descentralizarea și autonomia presupun atît libertatea autorităților locale în formularea propriilor politici, cît și competențe de natură legislativă, de execuție și control. Se contează, astfel, pe o mai mare eficiență în alocarea resurselor, pe o calitate mai bună a serviciilor și pe un răspuns mai adecvat nevoilor cetățenilor. În realitate, există trei modele de guvernare: 1) centralizată; 2) descentralizată și 3) parțial descentralizată. 1) Guvernarea centralizată exclude orice nivel intermediar între guvernul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
controla evoluția piețelor pe termen lung și că politiciele monetare, comerciale, chiar bugetare, pot opera mai bine la nivelul economiei naționale. Dar, pe termen scurt, guvernările locale pot stimula dezvoltarea economică a zonei respective, își pot asuma responsabilități efective în alocarea resurselor și distribuirea veniturilor. Cadrul pentru acțiuni eficiente ale autorităților locale în plan economic este asigurat, în primul rînd, prin descentralizarea politicii fiscale și a patrimoniilor, pentru evitarea jocurilor politice cu subvenții și transferuri. Mai mult, sunt necesare, de multe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
amintit că pentru administrațiile locale pericolul este cu mult mai mare în acest sens. De aceea, e necesară o politică foarte bine chibzuită. Regula guvernării locale trebuie să fie eficacitatea. Pentru aceas-ta, trebuie încurajate concurența și spiritul de întreprindere, optimizată alocarea resurselor. O comunitate de întreprinzători va fi întotdeauna mai prosperă decît una plină de inspectori, controlori și patentați fiscali. Așadar, este de urmărit consolidarea stimulentelor economice reale și mai puțin a redistribuirilor de venituri cu caracter discriminatoriu. Subvențiile selective, sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
rînd, de o importanță deosebită este și adaptabilitatea ofertei la nevoile și preferințele beneficiarilor. Proximitatea agenților publici și/sau privați care produc și/sau furnizează bunul sau serviciul respectiv poate fi, de asemenea, un avantaj. Din punct de vedere teoretic, alocarea optimă a resurselor se realizează atunci cînd beneficiile marginale sunt egale, în termeni neoclasici, cu costurile marginale. Dar acest optimum nu poate fi realizat decît ca tendință, datorită atît imperfecțiunilor pieței, cît și ale guvernării, indiferent de nivelul acesteia, deși
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de a obține costuri cît mai mici și efecte cît mai mari. Această competiție poate stimula acordarea de facilități fiscale și alte elemente de atractivitate pentru investiții și capitaluri, la configurarea unor pro-grame de dezvoltare realiste, credibile și la optimizarea alocării resurselor. E ca în cazul competiției dintre firme, dintre interesele lor specifice. Menținerea, pe cît posibil, a unui cadru concurențial între actori ai sectorului public poate fi mai mult decît benefică. Desigur, descentralizarea sectorului public nu are doar avantaje. Ea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
fi considerată ca o ramură a economiei politice ce se ocupă cu analiza rolului și comportamentului Statului, al reprezentanților săi, cît și a impactului acestora asupra ansamblului economic național și/sau internațional, asupra bunăstării cetățenilor. Natura tranzacțiilor, luarea deciziilor și alocarea resurselor sunt diferite față de sistemul privat. Economia publică examinează prestațiile sectorului public, ca și diferitele intervenții ale Statului, preponderent financiare, sau reglementări de natură juridică, realizate cu scopul de-clarat de a promova o ameliorare a bunăstării individuale și colective și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
M. Thatcher și R. Reagan în plan practic politic. De fapt, în ultimul secol, prezența guvernului în economie s-a făcut tot mai simțită. Potrivit lui R. Musgrave, această creștere se datorează următoarelor realități: a) Piața nu duce întotdeauna la o alocare eficientă a resurselor, acolo unde competiția este limitată sau inexistentă; b) Fără aranjamente legale și contractuale care să întărească activitatea de piață, nu poate fi vorba de asigurarea unei activități de piață eficiente; c) Valorile sociale nu sunt reflectate în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
economiei publice. Analiza lumii reale, prin intermediul metodei pozitive, duce la decizii politice bazate pe evaluări normative ale sistemului politic și economic. 2.1.2.2. Criterii efective 1) Criteriul fundamental de evaluare a economiei de piață este reprezentat de eficienta alocare a resurselor. Dacă în realitate, piața ar realiza această alocare, nu ar mai fi nevoie de intervenția guvernului. Dar cum nu este cazul, putem evalua acțiunile guvernului prin prisma promovării eficienței și competitivității în realitatea economică și a legilor menite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
decizii politice bazate pe evaluări normative ale sistemului politic și economic. 2.1.2.2. Criterii efective 1) Criteriul fundamental de evaluare a economiei de piață este reprezentat de eficienta alocare a resurselor. Dacă în realitate, piața ar realiza această alocare, nu ar mai fi nevoie de intervenția guvernului. Dar cum nu este cazul, putem evalua acțiunile guvernului prin prisma promovării eficienței și competitivității în realitatea economică și a legilor menite să faciliteze aceste scopuri, ca și altele, cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]