593 matches
-
Benesat (în maghiară: "Benedekfalva") este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Aluniș, Benesat (reședința) și Biușa. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Benesat se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (71,55%), cu o minoritate de maghiari
Comuna Benesat, Sălaj () [Corola-website/Science/310735_a_312064]
-
Din suprafața totală, doar 1263 ha reprezintă suprafață agricolă. Comuna situată în zona colinară de la poalele munților Grohotișu, pe valea râului Varbilău se învecinează, la est, cu orașul Slănic, la sud, cu comunele Varbilău și Cosminele, la vest, cu comunele Aluniș și Bertea, la nord, cu comuna Valea Doftanei, iar la nord-est, cu comuna Izvoarele. Teritoriul comunei Ștefești este situat în zona Subcarpaților Prahovei, zonă caracterizată prin relief destul de fragmentat, perimetrul construit este pe o terasă, lipsită de accidente de teren
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
12,5, pietruite 11,3, de pământ 4,2. Comuna Ștefești leagă satele comunei cu DJ 101 A si cu DJ 102 G prin drumurile comunale DC 14 si DC 15. DC -14 pornește din DJ 101 A (între localitățile Aluniș și Prăjani) - până la Ștefești Km 8+000. DC - 15 pornește de la DJ 102 G (Slănic) - Ștefești (DC-14) are o lungime de 5,4 Km. Intersecțiile dintre drumuri sau dintre străzile comunei sunt amenajate și sistematizate. Transportul de tranzit ocolește comuna
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
(n. 1 decembrie 1956, comuna Aluniș, județul Cluj) este un general român, care îndeplinește în prezent funcția de comandant al Corpului 4 Armată Teritorial (fosta Armată a 4-a) (din 12 decembrie 2007). s-a născut la data de 1 decembrie 1956, în comuna Aluniș (județul
Mircea Savu () [Corola-website/Science/311947_a_313276]
-
comuna Aluniș, județul Cluj) este un general român, care îndeplinește în prezent funcția de comandant al Corpului 4 Armată Teritorial (fosta Armată a 4-a) (din 12 decembrie 2007). s-a născut la data de 1 decembrie 1956, în comuna Aluniș (județul Cluj). Ambii săi bunici au fost veterani de război, unul dintre ei luptând chiar și în primul război mondial. ""Ei mi-au povestit despre război, despre viața în armată. Apoi am citit literatură de război, am văzut filme, toate
Mircea Savu () [Corola-website/Science/311947_a_313276]
-
de Câmpina (unde se intersectează cu DN1) și mai departe de comunele din valea Proviței , și , și spre est de Scorțeni și Băicoi. Din acest drum, la Telega se ramifică șoseaua județeană DJ214, care duce spre nord-est la Brebu și Aluniș. Dealurile din împrejurimi sunt acoperite parțial de păduri de foioase, în care întâlnim cel mai des fagul și frasinul, dar și stejarul, teiul, carpenul, paltinul, jugastrul, ulmul. Restul dealurilor au fost transformate pe parcursul vremii în fânețe sau în livezi de
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
s-a desfășurat și pe plan sportiv în cadru concursurilor profesionale. Primul concurs atestat documentar la care a participat formatia din Zăbrani este cel din 29 iunie 1913 ținut în orașul Lipova cu participarea formațiilor din jur: Lipova gazda, Chesinț, Aluniș, Neudorf, Radna, Zăbrani, Zădăreni. La acest concurs, «Echipa de urcări la turn» Zăbrani a câștigat locul 1 primind ca distincție o frumoasă cupă de argint pe al cărei capac este montată o statuetă de pompier în uniformă de luptă. La
Zăbrani, Arad () [Corola-website/Science/300313_a_301642]
-
de locuitori: 499 de bărbați și 456 de femei. Tot în 1859, se deschide Școala parohială bisericească cu învățătorul Iacob Luțcalov. În acea toamnă satul avea 117 case cu 975 de locuitori. Proprietarul Miahai Sturza mai stăpânea și moșiile de la Aluniș, Mihăileni, Nicoreni, Ochiul Alb și Recea. În 1864 țăranii au primit așa-numitele nadeluri de pământ câte 11 hectare. Totuși, cele mai multe pământuri le-au rămas boierilor Sturza, Ctargiu, Verdeș, arendătorului Păvălache Văluță. Unii țărani, care nu au primit nadeluri, au
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
a ridicat din temelie în anul 1911 în zilele [regelui Carol I al] României, episcop eparhiot p.s.s. d.d Calist Ialomițeanul, econom p.c.s.c. A. Popescu. La acest sfânt locaș au contribuit întreaga obște a satului Optășani com. Aluniș precum și alții credincioși, terminându-se și sfințindu-se chiar de p.s.s. episcop eparhiat în ziua de 27 octombrie 1913 I. Samoilă - pictor Râmnicul Sărat.”" Absența numelui regelui Carol I este o amintire din perioada comunistă, când nume de marcă din
Biserica de lemn din Optășani () [Corola-website/Science/321966_a_323295]
-
700 m³/s în anul 1970. Principalele lacuri și iazuri din județul Mureș, în mare parte create artificial, sunt: Tăureni - iaz realizat pe Pârâul de Câmpie, Zau de Câmpie, Șăulia, Fărăgău, Lacul Ursu - în apropiere de acesta fiind și lacurile: Aluniș, Negru, Roșu și Verde. Alte lacuri cu scop piscicol în care este permis pescuitul sportiv: Hanul Pescarilor din Sancraiu de Mures (http://www.hanulpescarilor.com/) Toldal, Peștișorul de Aur (de lângă Sâncraiu de Mureș), Uilac (aproape de Vânători), Uila (lângă Batoș), Toldal
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
Mioarele (în trecut, Mățău) este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Aluniș, Chilii, Cocenești, Mățău (reședința) și Suslănești. Comuna se află în nord-estul județului, pe malurile râului Argeșel. Este străbătută de șoseaua națională DN73D, care o leagă spre sud de , , , , Mioveni și (unde se termină în DN73) și spre nord de (unde
Comuna Mioarele, Argeș () [Corola-website/Science/300632_a_301961]
-
5 °C) și ierni blânde (temperatura medie în ianuarie este de -3,5 °C). Temperatura medie anuală este de 7,6 °C, iar media anuală a precipitațiilor este de 750 mm. Renumele Sovatei se datorează lacurilor Ursu (46.000 m2), Aluniș (9.000 m2), Verde (5.000m2), Negru, Roșu, Mierlei și Șerpilor, cu ape clorurate (cu concentrație mare - de la 40 la 250 g/litru) și sodice, prezentînd fenomenul de heliotermie (vara, temperatura apei variază în funcție de acumularea căldurii solare în apa sărată
Sovata () [Corola-website/Science/297054_a_298383]
-
calde, în cadă sau bazin,cu apa minerală sărată prelevată din lacuri; pentru tratamente ginecologice și împachetări cu nămol cald; bazine pentru kinetoterapie, instalații pentru electroterapie și hidroterapie; saune; săli de gimnastică medicală; plaje pe malul Lacului Ursu și Lacului Aluniș etc.); condițiile de cazare sunt bune (hoteluri, cum ar fi "Danubius", "Brădet", "Aluniș", "Făget", "Căprioara", beneficiind în unele cazuri de bază de tratament proprie, vile, hanuri, moteluri și cabane). Posibilitățile de recreere și de practicare a sportului sunt de asemenea
Sovata () [Corola-website/Science/297054_a_298383]
-
tratamente ginecologice și împachetări cu nămol cald; bazine pentru kinetoterapie, instalații pentru electroterapie și hidroterapie; saune; săli de gimnastică medicală; plaje pe malul Lacului Ursu și Lacului Aluniș etc.); condițiile de cazare sunt bune (hoteluri, cum ar fi "Danubius", "Brădet", "Aluniș", "Făget", "Căprioara", beneficiind în unele cazuri de bază de tratament proprie, vile, hanuri, moteluri și cabane). Posibilitățile de recreere și de practicare a sportului sunt de asemenea numeroase (un club cu sala pentru jocuri mecanice, sala de lectura, cinematograf, bazine
Sovata () [Corola-website/Science/297054_a_298383]
-
olfactiva și gustativa. În Poiana Cozanei, poteca ce urmărește peretele sud-estic al stâncii, întâlnește câteva izvoare sulfuroase. Brăești: Sulfuroase și feruginoase Este format din vestigii rupestre medievale, aflate mai ales în împrejurimile comunelor Bozioru, Colți, Cozieni și Brăești, în zona Aluniș - Nucu - Fișici - Rugionasa. Amenajările au servit atât că spații de locuit cât și ca locuri de cult, cel mai probabil începând cu sec. III - IV d. Hr. Utilizarea lor a continuat și în sec. XVI - XVII. Prin similitudine - zona face
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
scrofa"), lupul ("Canis lupus"), vulpea ("Canis vulpis"), căprioara ("Capreolus capreolus"), bursucul ("Mustela putorius"), dihorul ("Putorius putorius"), ursul ("Ursus arctos"), ciuful de pădure ("Asio otus"), uliul găinilor ("Accipiter gentilis"), cucveaua ("Athene noctua")etc.; reptile: șarpele de casă ("Natrix natrix"), șarpele de aluniș ("Coronella austriaca"), șopârla cenușie ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis") etc.. Prima biserică a fost din lemn, fiind menționată în anii 1840 și 1860. Aceata a fost dezafectată, pe locul mesei altarului fiind actual o mică construcție de piatră. Biserica de
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
de la Mediolanum din 313 care a confirmat libertatea de cult, în onoarea lui Constantin cel Mare, primul împărat roman creștin și fondatorul primei capitale creștine a lumii, Constantinopol. Conform opiniilor unor istorici, o parte din așezările rupestre din zona Buzăului ( Aluniș și Nucu) pot fi datate, după analiza inscripțiilor, în secolele III - IV d. H., reprezentând o afirmare a creștinismului în stânga Dunării Începând cu anul 814 slavii sudici au dezlănțuit persecutarea creștinilor, afectând probabil și spațiul creștin românesc Persecuția va înceta
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
se spune că în ea locuia un călugăr neunit, cu numele Luca Mereuț. Mănăstirea dispunea de un arător de 60 găleți și de un fânaț de 18 care de fân. Câteva cartiere centrale: Zencani, Cerbului, Sportivilor, Gării, Mihail Kogălniceanu, Cornișa, Aluniș, Vale, Călimănel, Măgheruș, Luncani, Secu.
Toplița () [Corola-website/Science/297025_a_298354]
-
Sovata, printr-o tranzacție în valoare de 6,9 milioane dolari. În anul 2007, grupul hotelier Danubius Hotels a devenit proprietarul unic al Salina Invest Târgu-Mureș. În anul 2003, Balneoclimaterica Sovata a devenit proprietarul hotelului Brădet, și a vândut hotelul Aluniș. Număr de angajați în 2006: 240 Cifra de afaceri:
Balneoclimaterica () [Corola-website/Science/323223_a_324552]
-
Corneni (până în 1925 "Șintereag" sau "Șintereguț"; ) este un sat în comuna Aluniș din județul Cluj, Transilvania, România. Satul a aparținut în Evul Mediu domeniului latifundiar al familiei nobiliare maghiare Kendi. După 1600 au fost colonizate aici numeroase familii de români. Comunitatea reformată-calvină s-a dizolvat în secolul al XIX-lea, din lipsă
Corneni, Cluj () [Corola-website/Science/300324_a_301653]
-
credincioși. Localitatea Corneni este situată în partea centrală a județului Cluj, la aprox. 50 km. față de municipiul Cluj-Napoca. Pentru a ajunge la Corneni parcurgem șoseaua Cluj-Dej până la Iclod și imediat ce trecem podul de peste Valea Mărului virăm la stânga și trecând prin Aluniș ajungem la Corneni. Distanța de la Iclod la Corneni este de 14 km. Satul Corneni este situat într-o mică depresiune, înconjurată din trei părți de dealuri, în forma unei potcoave cu deschidere spre vest, pe unde intră în sat și
Corneni, Cluj () [Corola-website/Science/300324_a_301653]
-
în forma unei potcoave cu deschidere spre vest, pe unde intră în sat și singurul drum accesibil pentru mașini. Corneniul se invecinează cu: -la est: Fânațe și Pintic, -la nord: Jichișul de Sus, -la vest: Șigău și Vale, -la sud: Aluniș. La 12 km spre vest se poate vedea dealul Bobâlna. Cele mai apropiate orașe, la care locuitorii din Corneni mergeau pe jos peste dealuri până prin 1970, sunt Gherla și Dej. Localitatea Corneni este cea mai veche din comuna Aluniș și
Corneni, Cluj () [Corola-website/Science/300324_a_301653]
-
sud: Aluniș. La 12 km spre vest se poate vedea dealul Bobâlna. Cele mai apropiate orașe, la care locuitorii din Corneni mergeau pe jos peste dealuri până prin 1970, sunt Gherla și Dej. Localitatea Corneni este cea mai veche din comuna Aluniș și este atestată documentar sub diferite denumiri: vila (satul) Scil -1219, Szukerek-1273, Zilkerek -1440, Șintereag -1854, Corneni -1925. Aceste denumiri le-am găsit în diferite lucrări: Coriolan Suciu „Dicționar istoric al localităților din Transilvania”, „Documente privind Istoria României”, V.Drăganu
Corneni, Cluj () [Corola-website/Science/300324_a_301653]
-
Căpreni este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Aluniș, Brătești, Bulbuceni, Căpreni (reședința), Cetatea, Cornetu, Dealu Spirei și Satu Nou. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Căpreni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Căpreni, Gorj () [Corola-website/Science/310499_a_311828]
-
sigură a locuirii acestor zone apare în Hrisovul din 27 iunie 1529 prin care Moise, voievodul Țării Românești întărește niște ocine Mănăstirii Govora iar printre boierii trimiși să cerceteze actele și să depună mărturie apar și Radul și Stoian din Aluniș. Ori dacă erau stăpânii, desigur că existau și supușii. La începutul secolului al XVII-lea pământurile megieșilor încep să fie cumpărate de diverși nobili, pentru ca, până la sfârșitul secolului, practic întreaga suprafață să devină, fie boierească, fie mănăstirească. Printre cei care
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]