383 matches
-
află deja în afara oricărui pericol. Bogdan Chirieac: Domnule Blănculescu, există în lume o altă tehnologie de exploatare a aurului decât cea cu cianură? Ionel Blănculescu: Există 3 sisteme de exploatare a aurului: aurul aluvionar, aurul filonar și aurul din minereu. Aluvionar este cel pe care îl vedeam în filmele western, în care îl luai și căutai prin apă, deci nu e cazul nostru. Aurul filonar îl mai găsim prin Africa de Sud, dar nici pe acolo nu este prea mult. Aurul de care
Este mineritul modern posibil în România, la Roșia Montană? - Citește aici transcriptul dezbaterii DeCe News () [Corola-journal/Journalistic/25045_a_26370]
-
nedeconspirați de CNSAS majoritatea provin tot din breasla scriitorilor. Documentele CNSAS, confirmă, în pofida smiorcăielilor ultragiate ale juniorului Theodor, aptitudinile de delator ale lui Alexandru Paleologu. Român verde, mândru și după ’89 că a servit regimul comunist, Dan Zamfirescu scrie rapoarte aluvionare în care, de obicei, Securitatea e pusă în gardă că Dorin Tudoran croiește conspirații împotriva cârmuirii. În urma unei discuții cu Paul Anghel, Zamfirescu îl detectează pe Tudoran în „unele cercuri (care) vor să folosească grupul de scriitori manevrat de GEORGE
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
Ionuț Chiva, ar fi putut fi evitată. La fel și insistența grosolană pe seducătoarea, nevinovata și delicata muie (cu gândul la Alessandro Baricco, firește!) ajunsă perversiune și ocară absolută în orice ceartă. În câteva cuvinte, proza lui Petre Barbu e aluvionară la modul "noroios" și "frumusețile" se amână precum unui alchimist frenetic dar pripit. Blazare este o încercare cam haotică de parabolă în care se amestecă toate ingredientele posibile dar care, în lipsa rețetei, își neutralizează efectele. Umorul, care să fi scos
Un roman cu loseri ratat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11853_a_13178]
-
dar nu lipsită de anumite infiltrații teoretice, cum e substanțiala bucată Jurnalul unei călugărițe căreia nu i s-a întâmplat nimic. De la atelierul robust de concepere a unui amalgam la codul de citire corectă a unui text în egală măsură aluvionar și - prin forța contextului - rudimentar. Cam așa se prezintă substanța: "Polata poate fi interpretată ca un spațiu de trecere. Nimic nu se aruncă pur și simplu la gunoi. Sunt niște etape intermediare prin care trebuie să treacă obiectele până când pot
Același Sorin Stoica by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9073_a_10398]
-
este un histrion, o fire hîtră și cîrcotașă, un primitiv de circumstanță și un contemporan eficient și lucid al timpului său. Ceea ce, însă, îl apropie fundamental de Caragiale, este antiretorismul său. Față de imensa retorică eminesciană, de viziunile lui eruptive și aluvionare, Brâncuși, asemenea lui Caragiale, este eliptic și nonfigurativ. La fel cum cele mai imprevizibile proze caragialești sunt absolut nondiscursive, viziuni în epură, semne ale unei lumi desubstanțializate și salvate in extremis, lume care trăiește la rîndu-i, într-un mod surprinzător
Caragiale și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6723_a_8048]
-
Lucian Boia, trebuiesc reexaminate, toate, cu acuitate, pentru a le dezvălui înțelesul și ceea ce aburul romantic le-a conferit drept adevăruri sacrosancte. Prin această operație de reeexaminare, brusc, în locul adevărului sacrosanct apare ceea ce s-ar putea numi operația de mistificare aluvionara, adică tot adstratul de exagerație pînă la mitizare intangibilă. De altfel, în 1941, Călinescu (firește în Istoria literaturii...) observa, referindu-se la Miorița, ca "proporțiile mîțului au crescut în vremea din urmă pînă într-atîta, încît s-au făcut comparații cu
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
curînd de ideea fixă a damnațiunii (să nu uităm că Infernul discutabil se încheie în chip destul de explicit cu poemul Iov). Spun "idee fixă" pentru că ea nu izvorăște dintr-o reală trăire poetică, ci este rezultatul unui expozeu exterior, prolix, aluvionar, cu inserții naturaliste uneori. Programul, îndeajuns de vizibil și de schematic, sărăcește puterea emoțională a unor versuri luate separat". Despre Marin Sorescu ni se arată: "Demitizarea de care s-a vorbit atîta sau, mai nou, deconstructivismul poetului din Bulzești trebuie
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
chagallian... Găsim aici aceeași exuberanță lexicală și îmbinarea perfectă între inteligență și fantezia debordantă, puțin mai strunită datorită formei fixe restrictive a genului, deși, tehnic vorbind, sonetele nu sunt deloc ortodoxe. Retorica este, cum o știm, sincopată, dar muzicală; cumulativă, aluvionară și, în egală măsură, cursiv-prozaică. Frapează încă instrumentarul eterogen, simultaneitatea registrelor și tentativa de a turna în forma sonetului poemele unui lexic eteroclit plin de elementele civilizației tehniciste, industriale, de consum, precum și tonul ironico-parodic, sarcastic uneori. Semn că rezistența noastră
Oldies but goldies! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13232_a_14557]
-
trece dincolo de postmodernism, nu rămîne dincoace de el. La o privire atentă, fiecare imn component își dezvăluie o „temă” și o „figură” care-l orientează pe dedesubt: așa sînt, de pildă, „iadeșul”, „menghina”, „fărîmițarea” timpului, „povestea fără sfîrșit” ș.a. Fluxul aluvionar al conștiinței din poemele ample alternează cu esențializarea elaborată a altora, aproape gnomice. Sintaxa e întortocheată, manieristă, dar fluidă, subtil incantatorie, decupajele biografiste, concrete, fiind prinse și înfășurate strîns în pînza reflecțiilor abstracte. S-ar putea specula, aici, pe marginea
Poezia ca bio-Biblio-grafie by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3508_a_4833]
-
mort, dar pentru că nu te poate ucide, se mulțumește să te spurce anonim pe internet. În ciuda schimbărilor politice, numărul turnătorilor pare să fi rămas constant. Dacă nu cumva a crescut în ritmul dezvoltării tehnologice. Iar ceea ce am văzut că vine, aluvionar, pe diverse "portaluri", "site"-uri, "chat"-uri mă îngrozește. Parcurgerea unui dosar de "urmărire informativă" e un bun tratat despre nemernicia ființei umane. Chiar dacă n-ai suprinze colosale, îți reamintești din ce fel de lume ne-am smuls. În ce
Ați turnat la Securitate? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8370_a_9695]
-
lovinescian, avangardismul și gândirismul sunt percepute și prezentate ca odioase diversiuni burgheze împotriva clasei muncitoare. Salvarea vine de la eliberarea de sub jugul fascist. Istoria și literatura se instalează pe un făgaș de "transformare revoluționară", tendință exprimată din nou printr-o frază aluvionară, gerunzială, triumfalistă, capabilă să adune și să depoziteze toate clișeele: "Participând cu însuflețire la măreața revoluție culturală inaugurată și condusă de partidul clasei muncitoare, care se manifestă mai ales prin lupta de lichidare a analfabetismului și prin răspândirea culturii în
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
C. Tucker vede în ea „lucrarea definitivă asupra comunismului românesc”) provine din perspectiva abordării. Pe cât de simplu, pe atât de spectaculos, punctul de vedere al autorului are ceva din tehnica unui autor de romane-fluviu: el știe să aleagă din informația aluvionară elementul revelator, acordând fiecărui personaj șansa de-a fi, simultan, solist și acompaniator. Din acest punct de vedere, Stalinism for All Seasons e un desăvârșit roman politic și un discurs psihologic asupra nașterii și pervertirii unui mit. Spre deosebire de majoritatea copleșitoare
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
apoetice, Ion Zubașcu e și un făcător rafinat de forme estetice propriu-zise. Ele impun prin bogăția lor avîntat tortuoasă, prin luxurianța lor esențial imaginativă. O violență sensibilă se întrupează în echivocul lor contemplativ-malițios. Imaginea muzicii, de pildă, se compune uluitor aluvionar din factori disparați, ce, înainte de-a urca spre finala "cupolă galactică" fac un ocol prin sugestiile unui concret abordat structural și istoric, anatomic și spectacular, care echivalează înălțările și căderile conținute în melos, înlănțuite precum în însăși fatalitatea biosului
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
Angelei Marinescu a câștigat în directețe (la început poemele sunt, prin comparație, mult mai reținute). Poetica voluptății maladive � câtă boală, atâta poezie! � a Angelei Marinescu a reușit la noi, cu un plus de tensiune thanatică, vizionarism sumbru și virulență lexicală aluvionară față de Bacovia, să contureze mecanismul perfect al bolii ca resort al versului. Sensibilitatea maladivă, cultivată pe fondul unui eros alterat, căci nesatisfăcător și nostalgic după celălalt gen, dar nu mai puțin viril în tensiunea lui subversiv-dominatoare, a împins cu furie
Poeme retrospective în două variante by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12869_a_14194]
-
mai ales, pe spații diferite) ultima jumătate de secol: Paul Klee și Ion }uculescu. Energia frustă a culorii, o latență magico-simbolică abia protejată în spatele țesăturilor de linii și de tonuri și o lumină consubstanțială materiei îl apropie de modelul expresiei aluvionare a lui Ion }uculescu, după cum o naivitate infantilă, o joacă mereu proaspătă și năzuința către o anumită ordine îl amintesc pe Paul Klee. Insă aceste asocieri sînt mai degrabă imponderabile, trimiteri psihologice, decît epică directă a imaginii sau similitudini factologice
Sabin Opreanu, un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12412_a_13737]
-
rame uriașe, pe care le împarte apoi în sectoare de istorie și umanitate, colorate păstos, până la strident și senzațional. Parcă ar picta episoade din viața socială și politică din secolele XIX și XX după modelul Columnei lui Traian. Mult prea aluvionar, cumulativ de dragul monumentalului, Petru Dumitriu e un prozator de modă veche, nu cu mult peste mentalitatea lui Nicolae Filimon. Ce rămâne indubitabil din înzestrarea lui sunt virtuțile portretisticii. Panoramările, substituirile otrăvite de istorie caricaturizată a boierimii sau a aristocrației, ținta
Sindromul de captivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9494_a_10819]
-
a vremii noastre e deceptiv-contraceptivă. Receptivii mizează pe cumul de povești despre lume. Ei alcătuiesc liste, serii, dicționare de întâmplări și personaje. Inventariază diversitatea lumii din/în cuvinte. Sunt trezorieri de povești și formule epic-existențiale. Gurmanzi și gurmeți ai „spumoasei, aluvionarei ficțiuni”, precum, de pildă, Ruxandra Cesereanu. Receptive originare: 1001 de nopți, Decameronul, Hanul Ancuței. Negustorul de povești al lui Tudor Dumitru Savu oscilează între exceptiv și receptiv. Un fel special de receptivi sunt cei ai locuirii. Micul palat baroc al
Forme „ceptive“ ale prozei contemporane by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5780_a_7105]
-
serie largă de abordări hermeneutice, dintre care cea psihanalitică și cea despre corporalitatea feminină sunt cele mai la îndemână. Agata murind este un roman psy generos, lizibil până la capăt și deloc tehnic, scris cu eleganță și inteligență, profund în sensul aluvionar, un pariu îndrăzneț, dat fiind amestecul de poetic și sordid, cu frumusețile și chiar seninătatea lui în ciuda morbideții subiectului, un roman peste medie al unei scriitoare discrete, reprofilate pe proză, care pare să aibă multe de spus. Premiul USR (care
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
A. Cara este unul dintre scriitorii despre care îți dai seama cu ușurință că scrie cu multă plăcere. Textul se desfășoară bine, nu e fracturat stilistic, în ciuda structurii compozite, și nici la nivelul coerenței, cu tot caracterul de monolog, adesea aluvionar. Petrecere cu mama este o carte curajoasă, cum spuneam, cu o miză peste medie, o narațiune densă, cu multe momente de grație și cu fragmente memorabile, lungită pe ici pe colo, dar cu siguranță una dintre cele mai interesante apariții
Cu mama pe canapea by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12151_a_13476]
-
a precizat că reportajul de călătorie al lui Filimon are ca model pe unul francez, datorat unui Viardot. Așa, probabil, este. Dar, după aprecierea d-lui Paul Cornea, reportajul lui Filimon se dilată și se ramifică prin dezvoltări și paranteze aluvionare, comentariul auctorial detasîndu-se de faptul relatat. Recitit azi, după aproape un secol și jumătate de la elaborare și publicare, memorialul lui Filimon din 1858, cu toate deficiențele sale (unele amintite), prezintă o cîtime de interes incontestabil. Cum spuneam, ceea ce autorul precizase
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
cauză a expansiunii mithraismului a fost prevalența statistică pe care credința persană a avut-o în provinciile îndepăratate ale imperiului roman, adică în acele zone ce erau cu mult mai vulnerabile la importul de erezii decît era Roma - reședința sincretică, aluvionară și înmărmuritor de diversă a celor mai exotice ritualuri din lume. Și astfel, Dacia, Panonia, Franța, Italia și Germania au adăpostit puternice comunități mitraice, cu o pondere numerică ce întrecea vizibil firavele adunări creștine. A treia cauză a fost legată
Revanșa lui Mithra by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9047_a_10372]
-
histrion, o fire hîtră și cîrcotașă, un primitiv de circumstanță și un contemporan eficient și lucid al timpului său. Ce a ce, însă, îl apropie fundamental de Caragiale, este antiretorismul său. Față de imensa retorică eminesciană, de viziunile lui eruptive și aluvionare, Brâncuși, asemenea lui Caragiale, este eliptic și nonfigurativ. La fel cum cele mai imprevizibile proze caragialești sunt absolut nondiscursive, viziuni în epură, semne ale unei lumi desubstanțializate și salvate in extremis, lume care trăiește la rîndu-i, într-un mod surprinzător
Caragiale și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10208_a_11533]
-
pot spune altfel) al inducerii tensiunii. Prima parte a romanului e asemeni unui pârâu leneș, parcă lipsit de energie, care-și croiește drum printr-un ținut neprietenos, deșertic, pentru ca în partea a doua evenimentele să explodeze imprevizibil, luând cu sine, aluvionar, tot ceea ce ține de vis, speranță, viață și destin. Ilustrare superlativă a unei epoci (the Jazz Age) și a unei dureroase iluzii (the American Dream), The Great Gatsby rămâne și un mare roman al psihologiilor abisale. Uluitoarea capacitate de autoiluzionare
Așteptându-l pe Gatsby by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3621_a_4946]
-
singură pavăză: caracterul. Dar în momentul în care noi putem acționa asupra nouă înșine, caracterul e deja format. Atunci, "straturile de ceapă" din care e alcătuită firea mea, învelișurile ființei mele sînt deja la locul lor. E o depunere succesivă aluvionară, de ereditate, de familie, de școală, de mediu. Sigur că în a face răul sau a împiedica răul sau a suporta răul, un foarte mare rol îl are informația. Cînd știi, cînd alegi în cunoștință de cauză, alegi mai bine
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
chestiune reacționează la o treaptă primară, fiziologică. Subiectul scriiturii e tratat, în sensul lui Lacan, prin consemnarea relațiilor sale cu realul dezbărat de orice preconcepție, cu realul ,pur". Ne găsim la antipodul frenetic al poeziei ,pure", nu doar prin ostentativa aluvionare a textului cu o eterogenitate a referințelor brute, ci și prin preferința obsesivă a ,animalului" textualizat, a făpturii de carne care înțelege a ocupa locul central, dacă nu chiar a-și reclama exclusivitatea. E un refugiu reflex în biologie, precum
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]