2,101 matches
-
-mă, în dimineața aceasta nu o să-ți mai reproșez nimic. Am înțeles, un om orb nu poate privi în ochi un Dumnezeu orb, precum o pasăre și un înger nu-și intersectează aripile în același zbor. Of... cum m-am amăgit, Stăpâne, crezând că sunt singurul daltonist din univers, pe când Tu, Tu, pipăiai culorile cu bastonul prin Eden! Cât de naiv am putut fi! În fond, după propria asemănare m-ai modelat. În dimineața aceasta, Doamne, vei face ascultare desăvârșită, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nu s-a schimbat esențial, Machiavelli actualizează (ca și în Discorsi) încă unul dintre procedeele romane de stăpînire. Principele ,,cu forțele de care dispune și cu ajutorul lor, să-i înjosească pe cei puternici" și să-i ridice pe cei mici "amăgindu-i cu vorba", fără să le dea "mai multă putere". Ușor poți uita că citești un text scris cu aproape cinci sute de ani în urmă. Sentimentul că e gîndit aici și acum incită și melancolizează în același timp. Structura
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ceea ce a cucerit, iar atîta cît va fi stăpîn în acea provincie va întîmpina nenumărate greutăți și supărări. Romanii au ținut bine seama de aceste lucruri în provinciile pe care le-au cucerit; ei au întemeiat acolo colonii, i-au amăgit cu vorba pe cei mai mici și nu le-au dat mai multă putere, i-au asuprit pe cei mari și nu au îngăduit ca vreun străin cu multă putere să cîștige autoritate, îmi este suficient în cazul acesta exemplul
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mai mici și nu le-au dat mai multă putere, i-au asuprit pe cei mari și nu au îngăduit ca vreun străin cu multă putere să cîștige autoritate, îmi este suficient în cazul acesta exemplul Greciei. Romanii i-au amăgit pe ahei și pe etolieni; tot ei au micșorat puterea statului macedonean; l-au alungat pe Antioh și oricare au fost meritele aheilor sau ale etolienilor, nu le-a fost niciodată îngăduit să-și întindă stăpînirea; nici încercările lui Filip
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Și să nu-mi răspundă nimeni invocînd, împotriva părerii mele, proverbul mult prea cunoscut care spune că cine pune temei pe popor construiește pe noroi; proverbul este adevărat doar atunci cînd un cetățean particular are încredere în popor și se amăgește cu gîndul că acesta i-ar lua apărarea, dacă el ar fi urmărit de dușmani sau de magistrați. În cazul acesta, el poate să se înșele de multe ori, așa cum li s-a întîmplat fraților Gracchi la Roma și domnului
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
principii se feresc cu greu atunci cînd nu sînt foarte înțelepți sau nu știu să-și aleagă bine oamenii. Este vorba aici despre lingușitori, de care curțile sînt pline, deoarece oamenilor le plac atît de mult lucrurile lor și se amăgesc atît de mult încît se feresc cu greutate de pacostea acesta; iar dacă vor să se ferească, riscă primejdia de a fi disprețuiți. Căci nu există un alt mod de a te apăra de lingușiri decît acela de a-i
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fiindcă tot ce atingea El se făcea sănătos, frumos și bun... Așa spunea bătrânul... Într-una din seri, când furtuna bântuise câteva zile la rând și nu ieșise cu barca în larg, întorseserăm barca, ne adăpostiserăm sub ea și ne amăgeam și noi foamea cu o turtă de făină adusă pe ascuns de una din femeile pescarilor. Știți ce mi-a povestit atunci ? Că tot așa, pe înserat, când o mulțime de oameni Îl ascultase o zi întreagă și n-aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Culae se oprea din loc în loc și își trăgea sufletul, așezându-se pe câte-un bolovan ori rezemându-și ghebul din spate de câte-un copac răzleț, singuratic. Sfârșise bucata de mămăligă luată în traistă de-acasă și, ca să-și amăgească foamea, apuca găidulca și îngâna din ea crâmpeie de cântece. Cânta așa o vreme, apoi își băga găidulca înapoi în traistă și-o pornea mai departe, spre Argeș și spre casa bunicului său, de la care îi mai rămăseseră încă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
în acel loc. Dar profesorul Barbilian nu arătă prea satisfăcut de acest răspuns și i-o reteză scurt și sec: Tinere, ia aminte bine la ce am să-ți spun: orice o să mai auzi, matematica este regina!... Nu te lăsa amăgit de cântecele de sirenă, că o să ajungi să-ți plângi de milă. Ți-o spune un om care s-a fript cu poezia, așa cum s-a fript Pygmalion cu Galateea!... Nu-ți irosi tinerețea, tinere domn! Nu da regina din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Vasile! Că străinătatea-i boală grea!.. Așteaptă-mă cu încredere, Mariuță! Eu voi reveni numaidecât, nevastă! Voi reveni la tine, adică voi reveni la noi pe când vor înflori cireșii. Că eu nu pot să beau apă sălcie și să mă amăgesc cu gândul că-i licoare de sub Dealul Căușului! * * * În zadar au protestat oamenii din șapte sate că suedezul cel spălăcit, cu fabrică de mobilă pe tot șesul dintre Dornești și Satu Mare, tot a ras pădurea de cireși de pe întreaga vale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
să-l condamn la cazne pentru că n-a anticipat norocul care mă va lovi ca un taifun prieten aici, în Little Cayman, ultimul loc din lume în care aș fi crezut că mă mai poate călca pe bătături cineva, chiar amăgindu-mă și cu o lesă bătută cu briliante. Majed, om normal la cap, nu vezi că am riduri? Ahmad, nu vezi că am făcut bătături în palme culegând, cu mare plăcere, nuci de cocos? Nu vezi că fumez ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Spre zile de viață, spre zile de dor./ Simțirea tânjește, simțirea tânjește-n apus Razele roșii, raze de somn, dulce somn. Ochii tresar, ochii tresar de durere, Spre nopți de tăcere, nopți tăcute, tăcere plăcută, tăcere cerută Durerea apasă, durerea amăgește frumos Clipirea vieții, clipire de aur, clipire leneșă, aurul leneș al clipirii simțite. Lumina adie, lumina, privirea de foc, ochii, pielea fierbinte, Fierbinte de somn, de amor, fierbinte și-arzând, fierbinte pe mine, fierbinte plăcut, contopirea fierbințelii pe mine. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
deloc așa. Chiar și un singur ac, dacă știi exact locul unde să l înfigi, acel om imediat va cădea la pământ ca secerat, mort într-o clipă. Acesta este omul, de fapt! Lumea n-ar mai trebui să se amăgească atât cu iluzia puterii lui! Așa stând lucrurile, iată și motivul pentru care îmi doresc să mă Istorisiri nesănătoase fericirii 51 separ de tot de el, să ne scindăm și, pe urmă, să las să-mi aparțină numai sufletul, în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Gheorghe Dinică) și preluate din filmul de comedie neagră din anul 2002, Filantropica. Istorisiri nesănătoase fericirii 93 trebui să încerci să fii mai optimistă!, îi răspunse tânărul cu o voce calmă, liniștitoare și care îmbărbăta. - Te rog, Victor, nu mă amăgi, nu trebuie. Chiar dacă vrei să mă alini, asta este o născocire mult prea stângace, pentru a putea privi cu încredere la ea. Să nu uiți vreodată că, în ochii mei, praful nu intră niciodată ușor! Cu toate că el era sănătos, atât
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
vin niciodată, căci a spera înseamnă întotdeauna a sta, nu a acționa! Ei bine, vreau să vedem dacă vei mai îndrăzni să faci prostia de a spera, atunci când îți voi spune că nimeni dintre cei care s-au lăsat cumplit amăgiți de aceste fleacuri dulci, dar goale pe dinăuntru, n-a scăpat de stigmatul sângeros și mult-temut al deziluziei amare. Uită-te la mine, privește-mă în ochi! Eu însumi sunt cea mai puternică dovadă a spuselor mele! A fi ținut
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
vina pe soția sa Eva: "Femeia pe care mi-ai dat-o să fie lângă mine, ea mi-a dat din pom și am mâncat" (Fac. III 12-13). Biata Eva, la rândul ei, aruncă vina pe șarpe: "Șarpele m-a amăgit și am mâncat din pom" (Fac. III 13-14). Atunci Dumnezeu rostește acest blestem îngrozitor: Șarpelui " Fiindcă ai făcut lucrul acesta, blestemat ești între toate vitele și între toate fiarele de pe câmp; în toate zilele vieții tale să te târăști pe
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
urma ta și aruncă-te spre țintă, pentru premiul chemării cerești a lui Dumnezeu, în Christos Iisus (Filipeni III 13.14); crede-n Dumnezeu, dar ferește-te de lupii îmbrăcați în piei de oaie, care vin în numele Lui, să te amăgească; adapă-te numai de la izvorul viu al Luminei lui Christos, ca să învieze și în tine și pe pământul acestei țări, o lume nouă de simțire și idei; și numai atunci vei putea înțelege adâncul rost al glasului din noaptea sfântă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
curent, englezul se putea considera la fel de bine adăpostit ca În blestematul lui de Turn al Angliei. Una era să-l duci cu vorba (Olivares și regele erau dispuși să continue a-l ține pe jeratic, copleșindu-l cu atenții și amăgindu-l cu promisiuni până ce omul se va sătura și se va căra Învârtindu-se), și alta să nu-i asiguri securitatea personală. — În plus, continuă contele, Olivares e un mare pișicher și se pricepe să improvizeze. Poate chiar să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
sili să păstreze o mină surâzătoare și aprobă din cap cu bunăvoință: Da, se poate spune că ai fost cu adevărat o soție fericită, nu-i așa? conchise el cu glasul lui plăcut, frumos timbrat Dar ea nu se lasă amăgită de politețea lui: Vezi, Bart, sunt atâtea lucruri pe care eu nu le înțeleg... Nu pot, în acest moment, vorbi cu tine despre căsnicia mea și să mă declar fericită: sunt într-o mare derivă, știi bine asta... Știu, Arm
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
a trei decenii a fost un simplu episod dintr-o luptă politică disimulată în una literară." Între altele, rețin dezamăgirea exprimată, după marea amăgire a sonetelor "shakespeare-iene" ale lui V. Voiculescu. L. Blaga a fost pus pe linie moartă, apoi amăgit și el cu promisiunea de a publica din nou cărți. Nu critică, citim aici în mai multe rânduri, dar politică literară am avut. Însă câți o (re)cunosc? "Istoricii noștri literari și interpreții fenomenului artistic românesc au dat rareori perdeaua
Lanțul slăbiciunilor literare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7846_a_9171]
-
e sărbătorit ca pentru o ispravă eroică." Vremile ce s-au scurs de atunci încoace i-au primenit mult pe colindătorii Bărăganului, învățîndu-i totodată pe ,mitropoliți" să-și identifice altfel dușmanii, iar pe vînători să afle noi mijloace de a amăgi prada. ,Pe timpul lui Odobescu, cînd dropiile erau cu mult mai numeroase, apropierea lor se făcea, pare-se, destul de ușor - așa cum se istorisește în Pseudokynegheticos - cu ajutorul faimoaselor căruțe cu coviltir. Chiar dacă ele ar mai exista și astăzi, forma lor ciudată ar
Epistolă către Odobescu (IX) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7874_a_9199]
-
mele îngrețoșate). Am înțeles de mult că Dumnezeu nu mi-e de nici un ajutor. Totul se petrece, în cel mai bun caz, în blocurile albe de morfină și transfuzii sangvine, care pot oferi ușurare trupurilor ce suferă, dar nu-mi amăgesc certitudinea că jocul e pierdut. La căpătâiul acestul mod de a muri încremenesc, poate, într-o tristețe zâmbitoare și stânjenită, așteptând (pentru cel care moare și pentru mine) ora de a coborî pleoapele. Ceea ce n-am făcut, până astăzi, nici
Moartea actorilor by Dinis Machado () [Corola-journal/Journalistic/6854_a_8179]
-
exemplari, Pușkin, Gogol, Moličre, pare a crede că ar fi cu putință o relație a sa privilegiată cu sîngerosul despot. Să fie o magică transpoziție în alte timpuri, o disperată identificare cu marile modele? Ori numai o tentativă de-a amăgi prezentul, fără a se amăgi, în instanța interioară, pe sine? Mai curînd decît o autoînșelare, un joc pe muchie de cuțit cu fatalitatea! Deși, îndată după sinuciderea (?) lui Maiakovski, Stalin îi făgăduiește, la telefon (într-o scurtă convorbire, aidoma celei
O victimă a stalinismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7428_a_8753]
-
a crede că ar fi cu putință o relație a sa privilegiată cu sîngerosul despot. Să fie o magică transpoziție în alte timpuri, o disperată identificare cu marile modele? Ori numai o tentativă de-a amăgi prezentul, fără a se amăgi, în instanța interioară, pe sine? Mai curînd decît o autoînșelare, un joc pe muchie de cuțit cu fatalitatea! Deși, îndată după sinuciderea (?) lui Maiakovski, Stalin îi făgăduiește, la telefon (într-o scurtă convorbire, aidoma celei ce a avut-o cu
O victimă a stalinismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7428_a_8753]
-
descriere a ravagiilor făcute de boală în propriul trup. Prefer să păstrez intact mitul și să mă bucur naiv de farmecul paradoxurilor și teribilismelor lui E. M. Cioran. Chiar dacă, după lectura cărții Martei Petreu, știu că, într-o oarecare măsură, mă amăgesc singur.
Revelațiile durerii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7430_a_8755]