672 matches
-
din părinți, la fiecare. Zadarnic, el cunoaște că-n zgomote deșarte Cu agerimea minții, nu te desparți de moarte Norocul mântuirii nu-l găsești în mreaja lumii Ce se lăfăie sătulă în hamacurile minciunii. Soarta deșartă, roata vieții ca luna amăgitoare Crește, descrește cu sărmane viețile trecătoare Virtutea-n cămașă de forță, ticăloșia cu neîndurare Pe căi oculte, săvîrșește crima fără asemănare. Mărturia cutremurătoare - ca o sentință amânată Din scrieri :” Nu credeam să-nvăț a muri vreodată” E din dureri adânci
GÂNDIND LA EMINESCU (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379695_a_381024]
-
din părinți, la fiecare. Zadarnic, el cunoaște că-n zgomote deșarte Cu agerimea minții, nu te desparți de moarte Norocul mântuirii nu-l găsești în mreaja lumii Ce se lăfăie sătulă în hamacurile minciunii. Soarta deșartă, roata vieții ca luna amăgitoare Crește, descrește cu sărmane viețile trecătoare Virtutea-n cămașă de forță, ticăloșia cu neîndurare Pe căi oculte, săvîrșește crima fără asemănare. Mărturia cutremurătoare - ca o sentință amânată Din scrieri :” Nu credeam să-nvăț a muri vreodată” E din dureri adânci
GÂNDIND LA EMINESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379712_a_381041]
-
că mă usuc de doru-ți, c-aș vrea o-mbrățișare, să mă-nfior sub valuri, să zbor cu pescărușii, amanții tăi de veacuri, să-mi lepăd necredința, o scoică, jos, pe maluri? Ori ți-am cântat vreodată un cântec de sirenă, amăgitoare nadă, ascunsă sub corăbii, să mă-ndrăgești când pașii pe țărmul tău vibrează ori când rechinii saltă și-ascut macabre săbii? M-am aruncat în unda-ți, mai caldă ori mai rece, să mă-ntâlnesc cu Zeul care îți este
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
că mă usuc de doru-ți,c-aș vrea o-mbrățișare, să mă-nfior sub valuri,să zbor cu pescărușii, amanții tăi de veacuri,să-mi lepăd necredința, o scoică, jos, pe maluri? Ori ți-am cântat vreodată un cântec de sirenă,amăgitoare nadă, ascunsă sub corăbii,să mă-ndrăgești când pașii pe țărmul tău vibreazăori când rechinii saltă și-ascut macabre săbii? M-am aruncat în unda-ți, mai caldă ori mai rece,să mă-ntâlnesc cu Zeul care îți este tată
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
că mă usuc de doru-ți, c-aș vrea o-mbrățișare, să mă-nfior sub valuri, să zbor cu pescărușii, amanții tăi de veacuri, să-mi lepăd necredința, o scoică, jos, pe maluri? Ori ți-am cântat vreodată un cântec de sirenă, amăgitoare nadă, ascunsă sub corăbii, să mă-ndrăgești când pașii pe țărmul tău vibrează ori când rechinii saltă și-ascut macabre săbii? M-am aruncat în unda-ți, mai caldă ori mai rece, să mă-ntâlnesc cu Zeul care îți este
FRUMOASA MEA STĂPÂNĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362249_a_363578]
-
presupune o întîrziere, implică denigrarea valorilor țărănești și o culturalizare forțată. Geniul românesc, urmărit de Rădulescu-Motru în 1934, constă în bunul simț, în creația anonimă... Burghezia minte, își ascunde veritabila identitate plutocratică. Adaptîndu-și modelul democratic, ea pretinde o modernizare industrială amăgitoare. Într-un text din 1935, Vocația, factor determinant în cultura popoarelor, Rădulescu-Motru avansează ideea că pașoptiștii s-au înșelat: "împrumuturile făcute în Vest sub diferite forme împrumuturi de idei și de bani au fost folosite pentru ca beneficiile personale să fie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în afara granițelor pînă în primăvara lui 1945 mai mult de 200.000 de oameni. Este extraordinar că, în aceste condiții, comuniștii au putut acapara toate pîrghiile puterii. Această cucerire se explică prin prezența sovietică, printr-o metodă care combină convingerea amăgitoare cu represiunea teroare, printr-o derută a spiritelor față de o înfrîngere într-un război care pentru mulți n-a fost popular și a unei victorii într-o ultimă fază a războiului încă o dată forțat. Destinul cîtorva ofițeri superiori clarifică aceste
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ce e între țară și tron devine o ficțiune, o iluzie ministerială. Acea parte de voință din fiece individ destinată pentru controlul afacerilor statului și a interesului general e apucată de mâna funcționarului administrativ, de decretele de numire, de făgăduinți amăgitoare, de distincții nemeritate, de tot ce dispune puterea statului și e stoarsă și restoarsă până primește forma ce-o voiește ministrul. Un sistem întreg de viciare a espresiei acestei voințe s-au inventat și se aplică cu o rară virtuozitate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
subscrie oricine fără să-i pese de cutare ori cutare partid, ea nu poate tăgădui că acest program cuprinde numai dorințe legitime și justificate, împărtășite de nația întreagă, care este și trebuie să fie sătulă de făgăduințele de-a dreptul amăgitoare pe care adversarii noștri le făceau la rândul lor alegătorilor pentru a nu le ținea. Asemenea toate deducerile și insinuările, subțiri ale organului marelui om de stat sânt căutare de nod în papură. {EminescuOpXI 39} 2. ["N-AR FI GREU
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
miniștrilor, atunci ea constată, și cu ea împreună constatăm și noi, o nepăsare de-a dreptul crudă, un indiferentism neiertat. Credem că d-nii miniștri ar fi făcut cu mult mai bine ca, în loc de-a pune în gura Domnitorului fraze amăgitoare, ce nu mai amăgesc pe nimenea, despre echilibrarea bugetului, i-ar fi descoperit icoana adevărată a mizeriei și actuale și în perspectivă, icoană care să-i fi smuls mărturisirea, mângâitoare pentru omul mic, că-l dor suferințele prin cari poporul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și fiindcă această atitudine tot era mai asigurătoare decât o politică de aventuri, care se presupunea că s-ar fi preconizând din afară, conservatorii au lăsat să le scape, cu oarecare încredere, frânele guvernului din mână. Țara a crezut pe amăgitori. Politica guvernului conservator fiind descrisă ca o politică aventuroasă, îndreptată contra Porții, țara a crezut că așa este. Ei bine, în acel moment de abdicare, care-a fost atitudinea consevatorilor? Au încurajat, prin "Timpul" chiar, candidaturile roșii contra altor candidaturi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mîngîieri vor coborî din cer în norii tăi întunecoși.] 30 Lasă tot viitoru-n seama lui. Primește-ți iar ale Luminii cîmpuri. De ce ai ascultat de glasul lui Luváh în dimineața-aceea groaznică Și ai luminii aprigi căi nemuritori i-ai dat amăgitoarelor lui mîini? Acum nu mai asculta de voință ta, și ești silit Să făurești frîiele de fier și de arama, să clădești ieslele de fier, 35 Să îi îmbeți 111 cu vin din teascurile lui Luváh Pîn' ce Divină Viziune
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ne-mplinitei vreri. 25 Atotputernicul blestem al unui om cinstit să fie-asupra lui Luváh și Urizen. Tu însă, Fiul Meu, Slăvit în strălucire, mîngîietor al lui Tharmas, Mergi, Reclădește Universu-acesta sub revoltata mea putere, Un Univers al Morții și al Decăderii. Amăgitoare gíngașe chipuri de Om Să țeasă mîinile lui Enitharmon peste lumea mea de ape; 30 Reînnoiește-aceste ruinate suflete de Oameni prin Pămînt, Mare, Văzduh și Vîlvătaie 121, Spre a se risipi în nesfîrșit dezmăț, reînnoiește pe cei ce îi voi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Spirit Să-l slăbești. Precum un vierme mă înalt în pace, desferecat Din furie. Acuma, cînd mă minii, si mai mult fiarele mă strîng. O, durere! O, durere! Vierme silit! Sînt vierme? 140 Au omul e născut în mare amăgire? Amăgitor foarte Pui stavila furiei mele pentru că viermele să-ncolăcească arborele. Piei, Rece fățarnic! Sînt înlănțuit, altminteri n-ai putea că astfel să mă folosești. Se mînia-va Omul, încătușat cu acest lanț, si viermele tăcut se va tîrî. Mînia-ți nu va
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și Macduff se confruntă față în față. Macduff îi spune lui Macbeth că a fost extras prematur din pântecul mamei lui astfel că nu este născut din femeie. Acum Macbeth înțelege că cea de a doua profeție vrăjitoarelor este la fel de amăgitoare că și prima. Rănit grav în lupta Macbeth, în aria finală Mal per me che m'affidai va declara că încrederea în profețiile vrăjitoarelor i-au adus înfrângerea. El va muri pe scenă în timp ce oamenii lui Mcduff îl vor proclama
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
însă prea puțină muzică venită din inimă cu care Verdi își înzestrează personajul pentru că Lină să merite simpatia noastră. Uciderea lui Raffaele este prea puțin pusă la punct. Cand Lină ” mărturisește” lui Stffelio că a fost trădata de oaspetele lor amăgitor, Stiffelio, spre surprinderea noastră, isi reclamă dreptul de a dispune pe loc de el pentru a afla imediat că el fusese ucis de Stankar (o tipică “dublă întorsătură”, similară cu cea din ultimul act al operei I due Foscari când
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ținut al stocării memoriei culturale, un spațiu de gesticulații rememorative și comemorative. Materialitatea Însăși a școlii Încearcă să dea seama de acest raport față de temporalitate: edificii mărețe, ziduri durabile din piatră, frontoane cu devize grave, atmosferă severă de Închisoare. Concluzie amăgitoare: cu cât o școală este mai veche, cu atât este mai valoroasă! Instrumentele culturale Încorporate la un moment dat trebuie să fie trainice. Asumpția de bază În momentul predării este aceasta: cunoștințele trebuie să dăinuie, să fie Însușite o dată pentru
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
activități, care contribuie la prosperitate, rămân în afara pieței și nu se reflectă în conturile naționale. Valoarea muncilor casnice și a muncii voluntare, de exemplu, nu este inclusă în PNB. În al patrulea rând, măsurile agregate ale venitului pot oferi indicații amăgitoare asupra prosperității, dacă avuția nu este echitabil distribuită în cadrul populației. O distribuire inegală a veniturilor tinde să ducă la disensiuni sociale, amenințând securitatea personală și mai mult reducând decât stimulând prosperitatea colectivă. Concluzia rezultată din rațiunile de mai sus este
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
contează, părere, ordine, poveste, s-a trecut la cel de istorisire, mit, fabulă” (P. Chantraîne, 1974, vol. III, p. 719; vezi și M. Untersteiner, 1972, p. 2). La Herodot și apoi la Pindar, mitul ajunge să se refere la „vorbe amăgitoare, povestiri ale seducției” (M. Detienne, 1997a, p. 101). Prin această alunecare, mitul cedează În favoarea termenului logos domeniul cuvântării veridice și ajunge să se refere, În chip predilect, la narațiunile purtătoare ale unor conținuturi care fascinează, dar care nu pot fi
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
-n treacăt din arcul cel cu gene Te-nvață crud durerea vieții pământene. Zadarnic dulce-i gura, zadarnic ochi-s tineri, Venin e-n sărutarea păgânei zâne Vineri. 5 2262 Ce vrei, să-mi rup din frunte izvorul de lumine? Amăgitori sânt ochii - furi de-ndulciri străine... În porțile acestea a ochilor aibi strajă: Privire femeiască privire nu-i, ci vrajă. A sufletului pusnic cetate întărită Ea cade înainte-i de vânturi răscolită. 6 2262 Căci ochii sânt fecioare închise în cămări
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-n treacăt din arcul cel cu gene Te-nvață crud durerea vieții pământene. Zadarnic dulce-i gura, zadarnic ochi-s tineri, Venin e-n sărutarea păgânei zâne Vineri. 5 2262 Ce vrei, să-mi rup din frunte izvorul de lumine? Amăgitori sânt ochii - furi de-ndulciri străine... În porțile acestea a ochilor aibi strajă: Privire femeiască privire nu-i, ci vrajă. A sufletului pusnic cetate întărită Ea cade înainte-i de vânturi răscolită. 6 2262 Căci ochii sânt fecioare închise în cămări
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
minuni multe, mai cu seamă la Moldova, căci la Moldova și la Dumnezeu toate sânt cu putință. Jurgea, // ieși și vezi cine-i și de unde-i. Pune-l la răcoare și vor înceta minunile ca din senin. Vrun pierde-vară, vun amăgitor care, auzind că azi urnim Domnia pe umerii fiului nostru Ilie Vodă, vrea să aducă bănuieli asupra creștetului Nostru. Vezi, Jurgea, cine-i, că-i vom face noi județ pe urmă. Direptatea e adunată numai de-a binele, ca să mustre
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
piarză o iotă din ele. În momentul acesta animalul minunat ridică o strigare de-ți rupea urechile și însoți strigătul cu o sumă de necuviințe, încît toți stătură încremeniți privind unul la altul: - Priviți, priviți, oameni buni și cuminți, zise amăgitorul viclean, priviți și ridicați-vă în vârful picioarelor! Iată ce va să zică a vorbi. Există un al doilea Apollon ca acesta? Cum vi se pare gingășia cugetărilor lui, elocuența limbei lui? Cine în lume e mai cu minte decât el? Cei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Aibi răbdare pîn-ce se va rosti timpul; el va descoperi adevărul ca totdauna. Așteaptă numai ca dihania să ne-ntoarcă spatele și-atunci vei vedea că cei ce-l admiră [î]l vor da dracului. Tocmai așa se și-ntîmplă. Abia amăgitorul își retrase vita din scenă și, numaidecât, când unul când altul începu a scoate vorba: - Zău n-a fost geniu, a fost curat vită ca toate vitele, măgar a fost. - Ce nebuni am mai fost, zise altul, și astfel își
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se pretindeau demoniaci și cari fuseseră câștigați pe sub mână pentru planul național. Cu gene pline de sânge și dîndu-și ochii peste cap, cu pletele încîlcite fâlfâind sălbatec, acești oameni știură cu scop să facă așa de bine ș-așa de amăgitor turbarea religioasă și spumegândă că în stadiile intermediare a accesului, adică în așa-numitele momente lucide, vorbele lor, rostite cu strigăt, înfierbîntau repede mulțimea lesne-crezătoare. Ei strigau că Dumnezeu hotărâse libertatea poporului bulgăresc ș-a celui românesc și că aprobă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]