1,083 matches
-
doctorului. Acesta a făcut o față mirată către Padilla, iar eu i-am spus: Pentru numele Domnului, domnule doctor, nu vă bateți joc de mine, scrieți-mi permisul. Ce vă pasă dacă vin înapoi? O să vă povestesc toată istoria mea amărâtă, doar că n-am timp acum. Haideți, că doar nu vă doare mâna, i-a spus Padilla. Nu o să-ți folosească un permis semnat de mine la ușa de la intrare. Sunt de serviciu până dimineață, așa că vino și întreabă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
mi-a apărut în minte imaginea lui Oliver într-un bordei din Mongolia, unde soldați în haine din petice îl priveau cum zace în propria-i borală, mort de beat. Lui Moulton îi plăcea să arate că lucrurile bolnave și amărâte și gunoiul erau cele care construiau de fapt unitatea lumii. Presupun că doar amuzamentul făcea această atitudine suportabilă, așa că devenise expert în amuzament. Toți oamenii ăștia, întreaga colonie, procedau așa. Ei bine, m-au vizitat la vilă. Apoi, după vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
simplă umanitate. Dar atunci, dacă cu toții umblăm în lume atât de capabili și cu un scop așa de precis, cu o ținută așa de mândră și puternică, îți poți oare permite să șchiopătezi sub forma unei creaturi stupide, fragile și amărâte, care râde și e inofensivă? Nu, trebuie să uneltești în adâncul inimii tale să pari diferit. Fiind viața exterioară atât de puternică, iar instrumentele ei atât de uriașe și teribile, iar spectacolele atât de grozave, iar gândurile atât de mărețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
polul fericirii, trebuia să fie ceva de o greutate egală. Bucurie fără păcat, dragoste fără de întuneric, prosperitate plină de veselie. Nu ceva care să strice mereu lucrurile. O, epocă minunată a dragostei altruiste și timp al omului nou! Nu creatura amărâtă, întunecată, desfigurată, îngrădită de falsitatea sa, mincinoasă din născare, biciuită de sărăcie, mirosind urât de la atâta lașitate, un hău de gelozie mai adânc decât o latrină, mort în fața trăirilor asemeni unei verze veștede, un vierme în inima frumosului, o moluscă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
mare de câțiva metri. Am zărit niște piese de naufragiu, dar nici o barcă. Marea era pustie. Eram complet năucit de moartea acelor oameni și de dispariția supraviețuitorilor, măturați de ape. Jos în camera motoarelor nici nu avuseseră vreo șansă, probabil. Amărât și întristat m-am apucat să trec în revistă situația. Aveam semnalizatoare, iar pentru moment nu era nici o problemă cu apa și mâncarea, căci nu eram decât doi oameni. Dar ce nenorocit îmi dăduse soarta drept tovarăș? Tipul ăsta ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
cu mine în a doua călătorie pe mare. Dar știam deja ce crede ea despre școala mea, despre cum trebuia ea să fie: o casă dărăpănată construită de niște antreprenori șarlatani și beți morți, sub umbra unor copăcei piperniciți și amărâți, cu rufele fierbând într-un cazan în curte, orătănii rebegite de atâta sărăcie, copii chirăitori, cu mama oarbă purtându-mi încălțările mele vechi și George cârpăcind pantofi, iar eu cu un stup de albine prin pădure. La început, Stella spusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
o frumoasă piele de căprioară, ce îi cădea până la glezne; un trup îndesat. Îi plăcea să urmărească și să se dea la fete în metrou. Îți spunea cu gura lui cum le agăța, și le descria de parcă erau niște păsărele amărâte care erau puse în fața unui zeu de foc etcetera. Eram în holul Cinematografului Paramount și o așteptam pe Stella când mi l-a pomenit pe Cumberland prima dată. A fost menționat și numele lui Oliver și du Niveau a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
acum, s-ar putea să ne certăm. Așa cum ți-am spus ieri, nu sunt cu adevărat supărat pentru povestea cu Alexander. Am trecut deja peste lucrul ăsta și chiar te cred când spui că mă iubești. Dar acum sunt prea amărât și derutat, cred că n-aș putea să te revăd fără să încep să mă frământ în legătură cu unele hotărâri pe care acum nu mă simt în stare să le iau. Tu înțelegi. Poate părea lipsit de sens să-ți cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
și de data asta erau la curent cu situația mea înainte de a le informa eu, îmbinaseră cu mult tact felicitările discrete cu atenția respectuoasă. Acceptau convențiile fără a se preface, însă, că nu observă în ce hal de dărâmat și amărât sunt. Erau pline de atenție față de mine și, în general, mă tratau ca pe un om bolnav, totodată arătându-și bucuria de a mă vedea din nou la lucru într-o manieră care, venind din partea unor persoane mai puțin inteligente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
de urma ei. Am sunat și la Rosemary acasă, dar nu mi-a răspuns nimeni. Am stat treaz cu sticla de whisky alături așteptând să apară și am adormit pe canapea. M-am trezit de dimineață, foarte devreme, înțepenit și amărât. La ora șapte am sunat-o din nou pe Rosemary, apoi la Rembers, fără mari speranțe, și tot n-am dat de nimeni. La ora nouă am sunat la coafor și mi s-a spus că doamna Lynch-Gibbon n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Jeff se crede feminist, i-am atras eu atenția. Mai degrabă o să ne spună el ce părere are despre noile reclame TV la tampoane și de ce sunt Înjositoare pentru femei. Așa Își Închipuie el că face conversație. — E un ticălos amărât. Rachel sorbi lung din pahar. — Ia zi, continuă ea pe un ton mai serios, ce părere ai despre oră? N-ai prea venit În ultima vreme, nu? — A fost foarte bine, am spus cu toată sinceritatea. Ne-am simțit excelent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
pronunța numele „Di-an“ și nu Dai-an“. Diane fusese frumoasă în tinerețe și avusese pretențiile pe care le are de la viață orice femeie frumoasă, mai ales când e săracă. Acum se apropia de patruzeci de ani. Se născuse într-o casă amărâtă, din cartierul Burkestown. Taică-su o părăsise pe maică-sa, care plecase apoi cu un alt bărbat. Diane dusese o existență nefericită alături de niște vagi „mătuși“, a căror rudenie cu ea sau între ele avea un caracter circumstanțial. După ce a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
-se asasini din rândurile protestanților, la fel de barbari ca și inamicii lor. A încercat un sentiment de vinovăție, de durere, de furie. Orășelul de lângă reședința de familie a mamei lui a fost făcut praf de o bombă plasată în mica și amărâta Stradă Mare, cu căsuțele ei albe și cele șase cârciumi. Au murit laolaltă protestanți și catolici. A vizitat Belfastul și a văzut frumosul oraș în ruină, edificiile publice distruse, străzile abandonate, prefăcute în morminte de zidărie. Și, după cum îi făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Zero aruncă o privire tristă spre paznicul tatălui său. Un bărbat negricios, cu țeasta rasă, cu o mustață triunghiulară, cu nasul proeminent și privirea Înfierbântată. În ciuda durerii care-i paraliza spatele, nu reușea să-l urască. Era doar o slugă amărâtă - devotat stăpânului, nu din dragoste sau din gratitudine, ci numai din datorie. Pentru un salariu și o uniformă. Câți ani avea? Purta verighetă. Era căsătorit, cu siguranță că avea și copii. Muncitorul acesta, tată de familie, ar fi Încasat fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ceea ce făcea. — N-ai vrea să-mi faci bucuria de a lua masa cu mine În această primitoare sală de dans? Întrebă Elio, așezându-și ochelarii pe nas. Nu, tată, răspunse Zero ridicându-se. Am o Întâlnire. — Înțeleg, comentă Elio amărât. Oricine e mai important decât tatăl tău. Zero clătină din cap, luă cecul și-l făcu să dispară În buzunarul hanoracului. a treisprezecea oră — Nu, nu, nu, nu vreau nimic! protestă Kevin, privind cu disperare ușa de la Paradisul Copiilor - unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pisici: Ursulina Păpușescu, Griguță, Pisulina. » Trei locuri: casa noastră cu grădină de la Sibiu, popasul Pustnicul, Blutgasse (o străduță din Viena). » Trei lucruri pe care trebuie să le faci cel puțin o dată în viață: să te pui în pielea unuia mai amărât decât tine, să faci un copil, să te îndrăgostești. Ce-a avut și ce-a pierdut A avut Florina Ilis și au pierdut Oscarurile » Romanul Cruciada copiilor de Florina Ilis va fi tradus în curând în franceză și spaniolă, după ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
cel pe care-l primise În ziua aceea la Brighton și mai apoi când erau la el acasă. Când primea unul din telefoanele alea, mereu se scuza și se retrăgea Într-un colț pentru a vorbi În particular. Apoi părea amărât și absent. —Vești proaste de la spital? obișnuia ea să spună. El se uita lung În gol și murmura ceva de Încuviințare vagă. Și nu părea că vrea să discute despre asta. Câteodată Îi lua ore Întregi să-și revină. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
ar fi capabil de așa ceva. Fi nu spunea nimic. Deci, ce poate să Însemne chestia asta? continuă Ruby. Că Sam are o altă femeie acasă În America? Numele de Kimberley Îi răsări În minte aproape instant. Era o prietenă destul de amărâtă a lui Sam cu care se Întâlniseră din Întâmplare la Kew Gardens. Oare Sam avea o aventură cu ea? O fi luat-o pe sus s-o ducă la vreun cuibușor de nebunii la New York? Nu prea părea credibil, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
nicicum de pescuit și parcă uitaseră cu totul de ce veniseră acolo. Plasa atârna, obosită și murdară, Între aracii Înfipți În pământ. Blondul Își zise chiar că, așa cum stătea ea acolo părăsită de toți și nebăgată În seamă de nimeni, era amărâtă și supărată. Îi fu milă de ea și o mai Îndreptă nițel, Îndepărtând unul de altul aracii. Încet-Încet, pentru că era singurul care se pricepea la gătit, Lică Îi luă locul Scurtului și Începu să dea ordine. Îi trimise pe cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pomezi, sufeream puțin În timpul primelor mișcări, apoi durerea Începea să devină plăcută și se topea, În cele din urmă, cu totul În acel amestec, singur pe lume, de duioșie și deznădejde. Timpul, care păruse că se scurgea undeva, În afara garsonierei amărâte, nu avea de gând, totuși, să ne ocolească la nesfârșit. Bătăile În ușă nu mai vesteau faptul că urma să primim provizii: vorbele camarazilor mă aduceau cu picioarele pe pământ („Monstrulică, gata cu huzureala! Te cheamă patria la datorie! Locotenentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
o întrevedere ce s-ar fi părut că nu-l privește. Repede însă, N. Iorga redevenea nemulțumit. Pacientul era disprețuit, mustrat. Împuns cu degetul în direcția coastelor și, printr-un proces clamoros, condamnat vindictei publice. În cele din urmă, conferențiarul, amărât, dădea semnele unei decepțiuni universale. În sentințe biblice se ridica asupra patimilor mărunte, se închidea în negura de fum a unei înălțimi inaccesibile și întocmai ca Moise, spărgând tablele legii aduse unui popor netrebnic, tunând asupra sălii profeții grozave, fugea
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
din această categorie, schițele dramatice Primăvara și Un interviu. Foiletoanele satirice din a doua carte a lui I. sunt bine scrise și tind să fixeze, prin câteva tipuri ce se repetă, mica birocrație provincială. Mircea Dicu, Diaconescu și Neagu, funcționari amărâți, se cinstesc cu țuică în timpul serviciului, apoi se toarnă, rând pe rând, la cadre. Comedia denunțului continuă (Dansul clapelor). Gigi Burlacu este un mic șef despotic însărcinat să laicizeze sărbătorile creștine. El are un plan și cere subalternilor înfăptuirea, neabătut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
bolnavul să nu să simtă singur, izolat. Dacă a suferi e geu, a suferi singur e incomparabil mai greu. Poartă-te astfel ca bolnavul să fie sigur că are în tine un sprijin. Dă-i curaj când îl vezi trist, amărât, disperat. 9. Nu ajunge numai bunăvoința, ci se cere și stiință în îngrijirea bolnavilor. Zilnic se descoperă noi mijloace pentru alinarea suferințelor. Nu te mulțumi și nu te mărgini numai la științele și cunoștințele ce le-ai dobândit în școală
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
pentru a doua seară de program. Am cântat noi vreo două-trei piese, cele mai tari din repertoriu și...nimic. Vânătorii erau plictisiți, obosiți și ne-au privit ca pe niște mistreți împușcați. A fost cel mai scurt și cel mai amărât spectacol din viața mea. 9. De la cine ați moștenit dragostea pentru cântecul de fanfară? Tatăl meu cânta la clarinet, de asemeni unchiul, moș Ion Bradu. La noi în casă se făceau repetițiile înainte de Crăciun iar ferestrele bubuiau de tobe și
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
și răul. Fiecare crede că este pedepsit pentru faptele sale sau ale neamului său și că ajutorul nu poate veni decât de la Dumnezeu. Apelul la moașe, doftorițe sau alți șarlatani itineranți apare ca o rază de speranță în viața lor amărâtă. Din acest motiv, Mița doftoreasa se bucură de succes în rândul norodului. Ea se laudă tuturor că are darul vindecării și, printr-o singură atingere, poate pe „orbi să-i facă cu ochi, <pe> șchiopi cu picioare“, sau să vindece
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]