722 matches
-
mama își revenea încet-încet la starea de normalitate și de repaus, de echilibru. Mulțumesc, Sabina, pentru cuvintele de încurajare pe care mi le-ai spus. Îți mulțumesc din toată inima. Nu spune, nu, nu trebuie să spui așa ceva, că mă amărăști, Rozinka. Știu cât de mult te chinui, cât de mult suferi, cât de mult te străduiești să-ți crești cei șase pui ai tăi. Uite, sunt aproape trei ani de când soțul tău, domnul Vasile, a fost arestat și nu știi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cu aprecierea multora și are o doctrină suficientă; iar Sf. Congregație să ne facă cinstea ca doctoratul său să treacă prin mâinile noastre, pentru ca acest popor să vadă ceremonia și această demnitate. Sărmanul Arhiepiscop, îmbolnăvit și mai mult decât atât, amărât de comportamentul cooperatorului său de încredere, a trecut la cele veșnice în reședința sa din Bacău pe 14 februarie 1650. II Informații istorice despre conventul franciscan din Târgoviște, Valahia (cca. 1580-1655) În istoria misionarilor Franciscani Conventuali din Valahia o importanță
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
sondând, încă de la începutul anului 1809, Austria asupra atitudinii sale în cazul unei extensii a granițelor sale până la Dunăre, Monarhia Habsburgică, care se pregătea tocmai atunci de război împotriva lui Napoleon, răspunse că n-are nici o obiecție de făcut. Poarta, amărâtă de purtarea vicleană a Franței față de ea, reîncepuse ostilitățile în aprilie 1809. Napoleon dădu însuși pe față consimțământul lui la anexarea Moldovei și a Țării Românești de către Rusia, cu prilejul deschiderii corpului legiuitor, la 3 decembrie 1809: „...Amicul și aliatul
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
surprinde și ușurința cu care bătrânii satelor, incapabili să-și muncească singuri pământul sau să suporte uriașele cheltuieli ale lucrărilor pentru cultivarea lui, se dscotorosesc de el vânzându-l pe te miri ce urmând ca ei să-și trăiască bătrânețile amărâte cu o pensie simbolică de ceapiști sau cu un ajutor bănesc din partea Statului. Eh, dacă România ar fi avut după 1989 conducători înțelepți și patrioți, lucrurile în agricultură și în întreaga economie ar fi fost orânduite altfel, în folosul poporului
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
urmărirea nocturnă a celor doi de către „un roi de dansatori cuprinși de furie“, Înscrierea lor Într-un corp al pompierilor chilieni, Încîntătoarea escapadă a pepenilor și urma lăsată pe apă de cojile lor sau enigma fotografiei imposibile dintr-o colibă amărîtă de pe-un deal din apropierea Caracasului. Una dintre ultimele ieșiri În scenă ale motocicletei La Poderosa este relatată cu efecte cinematografice, iar noi părem s-o urmărim Într-o liniște precum aceea din sala de cinema: „...am aruncat frîna de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
În aur. Faptele lui Valdivia simbolizează setea neostoită a omului de a deveni stăpîn al unui loc unde să-și poată exercita autoritatea totală. Cunoscuta expresie, atribuită lui Cezar, care declara că preferă să fie primul conducător al vreunui sat amărît din Alpi decît adjunctul la conducere În Roma, se repetă mai puțin pompos, dar nu mai puțin adevărat, În campania de dimensiuni epopeice care este cucerirea teritoriului chilian. Dacă, În momentul În care conchistadorul Își vedea moartea cu ochii, În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Sicuani, cu același camion, și am ajuns acolo la mijlocul după-amiezii, copleșiți de frig, ploaie și foame. Ca de obicei, am petrecut noaptea la oficiul Gărzii Civile și, ca de obicei, am fost primiți foarte bine. Prin Sicuani trece un firicel amărît de apă, numit Vilcanota, pe cursul căruia am mers, Înnămoliți, o bună bucată de vreme. În piața din Sicuani ne-a uimit varietatea de culori care se revărsa de pe tarabe, amestecîndu-se cu strigătele monotone ale vînzătorilor ambulanți și cu zumzăitul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
-su se ocupă de treaba asta, Îmi aminti pentru a nu știu câta oară. — Și mă piș pe văr-su și pă tot neamu’ lor! Să-ți intre bine-n cap! Știu, Relule, se Înmuie Andrei. Da’ mai tare ne amărâm și ne facem sânge rău dacă ne gândim numa’ și numa’ la nenorociri. Treaba-i ca și aranjată. Bine c-am făcut rost de bani, ce naiba, suntem ca și scăpați. Între timp se ocupaseră și celelalte trei mese din localul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de TIR cu lăzi de struguri și le-am cântărit și până la nouă am stat numai În picioare la vânzare, oh, Relule. - Turcu’ ăla nu te fute? - E bătrân, dă-l dracului. Abia Își târâie bășinile. Mai rău m-aș amărî cu el. Mai bine lipsă. - Și io sunt bătrân. Aș fi putut să-ți fiu tată dacă te-aș fi făcut la optișpe ani. Neli se smiorcăie În stilul lui Laur și-și pițigăiază glasul: - Oh, tăticuțule, tăticuțu’ meu scump
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu câinii și pisicile. Șaizeci de pahare Îmi erau de ajuns. Treizeci de mii de unul singur, era o sumă nu chiar de colea. Încă puteam să mi-o scot, deși de la o zi la alta mă zbuciumam și mă amăram tot mai tare de-a lungul și de-a latul a zece kilometri de plajă. Sud-nord-sud, iar după prânz tot așa. Mă prindea și ora șase după-masa cu câte opt-zece pahare nevândute, dar În ruptul capului nu m-aș fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
apuce! Urâtul din ce se face? Din omul care nu-ți place. Urâtul din ce-i făcut? Din omul care-i tăcut. Cine a scornit urâtul Să nu-l înghită pământul, Că mie de mult urât Sufletu-mi s-a amărât!. Prețioase pentru săteni erau sfaturile care li se dădeau: privind îngrijirea trupului și a locuinței, alegerea semințelor, combaterea căpușelor găinilor și a cailor, despre proba de înmulțire a semințelor, pregătirea gunoiului pentru îngrășământ, curățirea broderiilor și a cusăturilor în general
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mai semnat: Const. Zappa, Gh. Brăileanu (Feminizare și efeminizare) Ion Țurcan (Problema Arcășiilor), George Macrin, Teodor Fecioru. * Însemnări sociologice, august 1936. Ca întotdeauna, interesantul articol al dlui prof. univ. dr. T. Brăileanu. În zilele noastre când atâția semidocți pretențioși ne amărăsc cu incursiunile lor „filosofico-sociologice”, confuze și ridicole, bătând câmpii pe coli întregi, fără să atingă esențialul unei probleme, articolele și studiile domnului prof. Brăileanu sunt adevărate revelații de logică, concizie și claritate, cu toată bogata lor informație întrebuințată doar să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
îi va arde casa. Casă nouă visînd e groapă de îngropare. Castravete Castraveții să nu-i pui în pămînt miercuri ori vineri, că ies amari. Vinerea și miercurea să nu rupi castraveți din acei care au ieșit întîi, că se amărăsc. Cînd tai castravetele, ia-i vîrful de unde-i floarea și pune-l în fruntea unui copil, că nu-l va durea niciodată capul. Cînd castraveții au floare multă și nu rodesc, strînge floarea dumineca dimineață, cînd e popa în biserică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
capul. Cînd castraveții au floare multă și nu rodesc, strînge floarea dumineca dimineață, cînd e popa în biserică, și bate-o cu un băț în răscrucile drumului - și atunci vor rodi. Să nu mănînci castraveți în locul unde cresc, că se amărăsc. Ca să se facă castraveții, leagă la vrejurile lor coinăcelele-cotoiului* și va fi belșug de ei. Să nu bei apă după ce ai mîncat castraveți ori lapte, că ți se apleacă. Caș Să nu te scalzi pînă nu-i mînca o bucățică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
În vedere aceeași idee, atunci când compara Transilvania cu Elveția. În anul 1847, el scria următoarele: Soarta aruncă de atâtea veacuri În această patrie frumoasă - și nouă tuturor scumpă - atâtea nații și confesii una lângă alta. Pentru ce să ne mai amărâm zilele unii la alții? Pentru ce să nu viețuim cu toții ca fii ai aceleiași mame? Pe cine să Învinuim pentru că maghiarul, secuiul, sasul, românul, armeanul ș.a. se nasc sub aceeași climă, pe aceeași vale, În același munte, lângă același râu
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Lemeni" , la mijlocul lunii septembrie, vicarul năsăudean dezvăluie cu o limpezime desăvârșită cauzele care au condus la Înstrăinarea grănicerilor de revoluția maghiară: Auzind militarii cum că ei nu mai stau sub sfatul oștesc de curte șHofkriegsratț, ci sub ministeriu, s-au amărât, necăjit și Întristat. Au Început a clama În gura mare cum că episcopii și popii i-au vândut ungurilor, și clamă neîncetat; la care i-au adus, pe lângă sumuțarea făcută din partea unora, și scenele Întâmplate În vecinătate, cum sunt: execuția
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
anunțată printr-o telegramă, sau poate mi-ați scris și n-am primit. Dar nu aceasta îmi dă de gândit, ci mă interesează cum vă aflați în ceea ce privește sănătatea, amintindu-mi că în ultima Dv. scrisoare mi-ați spus că sunteți amărât în această privință. 443 Doi fii ai artistului, Dumitru (aviator) și Traian (tanchist), au murit pe front, în 1944. Primul s-a prăbușit cu avionul deasupra Iașului. 347 Îl regret f. mult pe Vasilică Popa, cu care am legat prietenie
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
pe săptămînă. Că își bătea consoarta, treacă-meargă, dar să fi bătut cu simț. El însă lovea cît putea și nu alegea o parte mai moale a muierii. Uneori Marița nu se putea scula din pat cîte trei zile și era amărîtă pentru că avea multă treabă. După ploaie, Dumitru a căzut la pat. Lat. Te-a bătut Dumnezeu, anticristule, bombănea Marița, nu fără satisfacție. Dumitru slăbea văzînd cu ochii și abia dacă făcea cîțiva pași pînă la closet. O tuse seacă îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nu-ți mai dau, tot una. Dar eu zic să-ți mai dau. Soacra cade la bolit. Fata, Natașa, plînge încet. Cu glas abia auzit, vorbește fetei: Să știi că ești fata lui. Chestia cu Prutul, am vrut să-l amărăsc pe-al tău... De ce, mamă? Ești prea frumoasă. Ar fi păcat să nu-ți trăiești viața. Eu am fost o proastă și uite ce mulțumire am. Eu n-am să fiu ca tine, mamă. Cele două femei, mamă și fiică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de pescar. Lupta este care pe care, firul se rupe și peștele ăla mare rînjește spre noi cu niște dinți de rechin. Scoate capul din apă și glăsuiește: Hai veniți la tata, aici, să vedem care pe care... Eram tare amărît și ciudos pe familia Covalciuc. Am pierdut peștele vieții mele din cauza... Telefonul mă trezește, sar ca fript și aud: Sîntem la poartă. Ciudos încă, trezit pe jumătate, răspund în răspăr: Nu mă mai duc... ăăăă... adică vin imediat. Mi s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a moa’, a zis, doar dacă-i așa acceptă o bere și invitația noastră de a lua loc de masă. Sau un vin, că nu-i berea cum e vinul, nici mâna ca vaginul. N-are bani deloc, un salariu amărât de lector universitar în dactilografie. Deși pe vremuri a fost mare, a fost stenograful lui Ceaușescu. La fiecare examen e o tradiție să strângem ceva bani, să punem mână de la mână și să-i luăm ceva. Are o singură pereche
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
el, cu Groșan, Radu Călin Cristea, Gusti Frățilă la lumina unor ferestre! Sau la Casa Pogor, plîngînd de emoție în timp ce asculta " Să mori în limba ta" a lui Grigore Vieru! Și hoinărelile pe străzi! Și, mereu, poezia lui! Sînt tare amărît din acest motiv. Eram în P. Neamț, la o ședință și Radu (Florescu n. red.) m-a așteptat afară să-mi comunice nenorocirea. N-am putut să mai fac nimic o vreme, contrariat și silnicit! Nu știu cum voi putea să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Seara eram acasă (după o scurtă escală la Raveca mi-a dat cărți de vreo 400 de lei! era și Radu Florescu, n. red. acolo!), savurînd cu prietenul medic, Radu, Liviu și John victoria contra Italiei. Ieri nu m-am amărît din cauza craiovenilor. Se-ntîmplă și înfrîngeri! Domnul Rusu și doamna dumisale (Olga Rusu, profesor, cercetător literar n. red.) au fost tare buni și le sînt foarte îndatorat. M-am simțit rău că nu am știut pînă la urmă ce dar să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
țin. În plus, pe moment nu mai am post unde aveam, motiv pentru care trebuie să mă întorc mai repede la P. Neamț ca să nu mă pot mîndri, sper, cu condiția-mi (potențială) de șomer. Poate rezolv problema aceasta. Sînt amărît în ultimul timp, o prăpastie bleagă: mă împăcasem cu T., dar acum nu mai sîntem ensemble. Nu știu de ce am putut să mă atașez în halul acesta de fata asta, mi-e tare greu fără ea. Am iubit-o ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
dorința mea și a ta de a veni și-n această toamnă în munți. Vei vedea tu dacă poți. La rîndu-mi, voi veni la Iași spre sfîrșitul lunii, bine nu știu nici eu cînd! Divorțul de T. (asta-i!) mă amărăște rău de tot, dar se pare că nu există nici o speranță întru conciliere. Nu știu de ce mereu triumfă prostia?! Să învăț alte zeițe? Să mă "reorientez", cum ziceai tu?! Mi-e greu, dragule! Niciodată n-am ținut la un om-femeie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]