9,603 matches
-
și vară, căci se tot apleacă peste ei câte-o ramură de spini. Dacă-mi lipesc urechea de cimentul celulei,/ ascult, ascult/ cum sângele temniței, ca un mare tumult,/ ca un geamăt abrupt,/ curge pe dedesupt,/ curge torent de veninuri amare,/ ținut în pământ sub zăvoare./ Sângele temniței, prizonier,/ gâlgâie`n cruntă durere/ pe sub piatră și pe sub fier,/ pe sub osândă, pe sub zăcere,/ prin subterane artere./ Lipesc urechea jos și-l aud:/ uneori fierbe cu muget fierbinte,/ plânge, plânge în fund de
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
și-l aud:/ uneori fierbe cu muget fierbinte,/ plânge, plânge în fund de morminte.../ Alteori țipă, sălbatec și crud./ ca o aprigă poftă de viață,/ sau șuieră-a ispită răzleață./ cu brânciul ei ațâțător/ la jaf, la omor.../ Sub marii amari bolovani,/ cineva urlă de o mie de ani,/ cineva cantă de-un veac,/ cineva n-are geamăt, nici leac,/ altul cheamă și cheamă,/ altul blesteamă,/ altul cu`ntreg cuțitul/ ucide granitul.../ Sub marii, amari bolovani,/ sângele temniței fierbe de-o
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
la jaf, la omor.../ Sub marii amari bolovani,/ cineva urlă de o mie de ani,/ cineva cantă de-un veac,/ cineva n-are geamăt, nici leac,/ altul cheamă și cheamă,/ altul blesteamă,/ altul cu`ntreg cuțitul/ ucide granitul.../ Sub marii, amari bolovani,/ sângele temniței fierbe de-o mie de ani./ Aud, aud,/ cu urechea pe piatră plecată,/ gârla lui răsculată./ Îi simt, îi simt/ smoala aprinsă, fonta lichidă,/ otrava toridă./ Și carnea mea trosnește deodată,/ din zăvoare drăcești,/ prin mădulare să
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
nici murmur, nici lacrimi nu vrem./ Ale noastre sunt potecile fără întoarceri, uitările,/ și calea lactee și crucea Golgotei și tot ce-navem./ Ale noastre au fost văpăile mocnite-n elanuri gemene,/ ale noastre iubiri pentru țară s-au cimentat în amar;/ de-am sărutat obrajii Neamului cu buzele de cremene/ ale noastre au fost sângerările și geamătul nostrum plenar./ Atunci, o țara mea-osândă! Ți-am făcut din inimi drapele /în mii de falduri, cu sânge, cu lanuri bogate și cer înstelat
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
tot acest mers în cerc circumscris, având ca martor, Anotimpul renașterii... » Coordonator Alex Enache SEGMENT DE AUTOR-Maria Filipoiu IUBIREA RENĂSCUTĂ Din ochii mei ai adunat seninul Și l-ai sorbit în roua dimineții. Dar stropi risipiți au udat pelinul, De amar să-mi umple paharul vieții. L-am golit de amarul amintirii În ochii mei, să-mi umple pocal de dor, Ca să-mi poți stropi mugurii iubirii, Când sufletu-mi lăcrimează dintr-un nor. Eu n-am să plâng, că n-
ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNEASCĂ-„RENAȘTERE , COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1460152063.html [Corola-blog/BlogPost/384856_a_386185]
-
să ne sfâșie. Strigă Tisa, strigă Nistrul, strigă Țara-n agonie, Inclusă în Uniune, România-i o stafie! Câmpurile dezgolite de păduri și de fânețe Și-au pierdut din măreția vremurilor cu sânețe. Sună goarna, bate toba, se-aud strigăte amare Căci cohortele străine ne-au furat din țărm și mare. Strigă codrul, strigă ramul, strigă Dunărea albastră Căci scârnava Uniune vrea ca sclavă țara noastră. Când religii globaliste insistent vor să ne sfarme Frați români, a sosit vremea să ne
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1391691697.html [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
Și neguri apoi risipește, Gonindu-le-n zare umile: - V-ajunge ! Pe-a cerului față, O iarnă ați stat, însă azi E vreme de nouă viață ! Și năruie neaua din brazi. Zăpada căzută-l înclină Și-l face să geamă amar, Dar vânturi îl fac să-și revină Plăpândul lăstar de stejar. Cu-a soarelui daruri pe față, Desface o pată de verde, Văzând prin lumini ca prin ceață, Omătu-n pământ cum se pierde. Înalță omagiu spre astru Frunziș împletind înmiit
TIMID SE ÎNALŢĂ LĂSTARUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1487572803.html [Corola-blog/BlogPost/375465_a_376794]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SĂRĂCIA PE BUTUCI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 524 din 07 iunie 2012 Toate Articolele Autorului târgșorene, vino nene traiul nostru de amar să-l vărsăm într-un pahar să dăm noroc, să-l dăm pe gât că nu ne-a mai rămas decât atât! o fi dulce sau pelin, să-l purtăm așa în noi jugul tras cu umeri goi și butoiul
SĂRĂCIA PE BUTUCI de ION UNTARU în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Saracia_pe_butuci_ion_untaru_1339125331.html [Corola-blog/BlogPost/358277_a_359606]
-
STAT CEASUL Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 600 din 22 august 2012 Toate Articolele Autorului A stat ceasul în perete Cu limba scăpată-n gol, Clipele îmi dau ocol, Păsări nevăzute, bete. Sunt și dulci, dar și amare, Este noapte, e târziu, Am uitat ca să mai scriu, Încurcat în minutare. Dorm vocalele călare, Pe o pernă fără fulgi, Somnule, de ce-mi alungi Amintirile bizare? Trec ca paseri fără pene Gândurile spre liman, A trecut încă un an
A STAT CEASUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/A_stat_ceasul_ion_ionescu_bucovu_1345656252.html [Corola-blog/BlogPost/365839_a_367168]
-
de tandrețe, la care întodeauna puteai găsi o vorbă bună, o alinare, se manifesta acum cu brutalitate în relațiile cu fetele și nu numai. Se amăgea crezându-se mai înțelept dar nu îi era îndeajuns, avea pornirea de a împărtăși amara sa experiență devenind când insipid, când impertinent față de persoane care nu meritau nici pe departe acest lucru. Mitel, unul dintre colegii care îl sprijiniseră necondiționat în Roman în strădania de a învăța matematica, a avut de suferit de pe urma deviației de
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1473849178.html [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
comportament al lui Albert acesta reproșându-i că este exagerat de cuviincios cu Svetlana, o fată care îi trezise interesul: „ Ascultă la mine tinere, nu așa se abordează o domnișoară în ziua de azi ’’. Nu a fost luat în seamă. Amara lui experiență s-a dovedit a fi inutilă. Nu a putut să accepte aceasta; ceva animalic s-a dezlănțuit în el. Ori de câte ori avea ocazia o lua pe Svetlana pe sus purtând-o în colțuri luminate obscur, cu vădita intenție de
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1473849178.html [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
blestem ’’ Ar fi sărit la bătaie; el unul nu va blestema nicicând pe nimeni orice s-ar întâmpla, orice rău i s-ar fi făcut. A perceput faptul că Mitel nu îl viza câtuși de puțin. Își avea amarul lui, amar la care își dăduse concursul Albert. * - Hei, față palidă! Astăzi trebuie să fii fericit ca noi toți ceilalți! Nu a realizat dintr-un început că el era cel interpelat. A apucat doar să zâmbească încercând să-l descopere pe caraghiosul
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1473849178.html [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
mugur, Când buzele-ți vor aromi a strugur Din via-n care-ai ațipit pe vise. Îmbată-te c-un strop de primăvară, Purtând printre miresme prinse în păr Dulcea povară a florilor de măr Și-nchide-n fluturi lacrima amară. UMBRE Iar sângerează-amurgul... Pe boltă trec cohorte Calești de nouri stranii ce vânturile-nfruntă Și roibii albi, bezmetici, se-nfruptă din retorte - Din jarul care-ncinge, azi, tâmpla mea căruntă. Doar umbrele valsează pe grinzi de floare castă De crini
POEMELE AMURGULUI (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1407908721.html [Corola-blog/BlogPost/368363_a_369692]
-
descifreze calea aceea parte în care mă absorb să renasc în cuvinte o goana nebună mă sfâșie din urmă să-mi adulmec pașii. doar tu sălbatică înflorire sprijini tăcerea elegiatic între teluric și candela în golul rămas crește adâncul dulcele amar din cupă cu vin negru prins între iluzii și corbii iubite veghează flămânzi căderile Hic et ubique setea turbata ce-mi macină drumul secera lumină și nu mă opresc închise sunt porțile de nu mă găsesc Referință Bibliografica: Hic et
HIC ET UBIQUE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/agafia_dragan_1457172062.html [Corola-blog/BlogPost/384214_a_385543]
-
om. Pentru mine a fost drept și îmi e de-ajuns indiferent de subtilitățile religioase conforme cultului iudaic. Și încă ceva. Am căzut în plasa voastră arhiereule, spuse zâmbind larg și bine dispus Pilat! Caiafa simți în gură un gust amar. -Precum un luptător în arenă care-și aruncă plasa sa m-ați prins arhiereule, iar eliberându-l pe Baraba am mai fost păcălit încă o dată. Acum însă tridentul își arată dinții îndreptați către Sanhedrin și către capii săi, mai marii
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 6) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_6_.html [Corola-blog/BlogPost/357378_a_358707]
-
bagaj, să plec încotro văd cu ochii, precum acele personaje din basmele copilăriei. Și am pornit. Dar, înainte chiar de a ajunge la ulicioară, am zărit un bătrân trecând spre casă, cu șase miorițe și un berbecuț în urmă. Plângea amar. Auzisem seara trecută, la magazin, că moșul își va vinde oile. De ce plângea? Era ceva mirific dincolo de lacrimi, de poveștile ciobanilor, dincolo de puterea de înțelegere a oricărui profan? Un fior mi-a străbătut pielea și mi-a înfierbântat obrajii. Foto
Povestea ca viață. Confesiunile omului-bufniță by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-confesiunile-omului-bufnic-a [Corola-blog/BlogPost/337879_a_339208]
-
colțurile cetății din mine; te caut prin coridoarele minții și sper... Speranță, neobosită și plină de încredere, te iubesc și te admir! Cum de nu te pierzi cu firea atunci când nu găsești rezultatul dorit? Tu încă mai exiști după atât amar de ani! Doar tu îmi dai puterea să scotocesc prin cotloanele sorții și numai tu, îmi șoptești, să-mi străbat cărările sufletului, pline de dor! Atunci... ne hrăneam zi și noapte din fagurii iubirii noastre nevinovate. Mă întreb, deseori, de ce
DA! DE MÂINE... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/doina_theiss_1434625313.html [Corola-blog/BlogPost/352914_a_354243]
-
-n viață Am drumul iubirii fără înfrângeri. Cluj Napoca 12 august 2015 Urme milenare Cutreier poteci milenare Prin istoria neamului meu cel viteaz Și-n urmele pașilor lui mi se pare C-aud al eroilor glas. Împletit-au sânge și lacrimi amare Luptând să avem libertate Într-o țară frumoasă și înfloritoare Urmașii să trăiască cu demnitate. Întrebat-am codrul cel intinerit De doinele de jale dacă au auzit Și câmpiile cu iarba de mătase De știu cum cântă pasărea măiastră. Întrebat
URMELE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1440067565.html [Corola-blog/BlogPost/373495_a_374824]
-
care le trăise aici ,în casă,chiar în această odaie, lângă Bunelu ei drag...Cum de nu văzuse,cum de nu auzise, cum de nu simțise nimic din zbaterea, amarul și mai ales dorurile lui?... Unde Dumnezeu am fost atâta amar de ani! Acum am aproape 14 ani- se gândea Olia- asa ca ași fi avut atâta timp să vorbeasc cu Bunelu, nu să mă duc mereu pe ulițele Tohatinului,la joaca !...Sau cu gândul la Orașul Mare cum numea ea
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1476506410.html [Corola-blog/BlogPost/377025_a_378354]
-
lor . Iar mai la deal, pe coasta aia bătută în raza de soare ne tăvăleam noi băieții prin iarbă grasă. De ce m-o fi prins pe mine istoria dincolo de Prut? Amarnica și blestemata fu ziua de vară în 940! Și amare ne fură toate zilele și zilișoarele vieții. Vai de suflet de român necăjit și înstrăinat! Ca niște puiuți pribegiți am ramas ... Ne mai îndulceam amaru cu graiul și cu cantul nost.... Da 'îi mulțămesc lui Dumnezeu și acucă n-
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1476506410.html [Corola-blog/BlogPost/377025_a_378354]
-
sarcastic/ Și Poe, și Baudelaire, și Rollinat"("Finis"). Implicațiile estetice ale râsului sarcastic amintesc de Baudelaire, el fiind expresia unui sentiment contradictoriu inspirând un hedonism ce aduce în prim-plan cinismul și dureroasa luciditate. În acest context, volens nolens, râsul amar al eroului bacovian provine din starea de lucidă dedublare psihologică, pe de o parte plăcerea care pasează, pe de altă parte simptomul unei slăbiciuni în fața neantului. Subiectivitatea pură a fericirii ce-i exprimă hedonismul nu-l împiedică pe poet să
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
coșmarul cardinalului îl reprezintă persoana lui Iisus Hristos. În imaginea sublimă cu referiri apocaliptice întâlnim deznodământul destinelor pământești ale omului. Unul din exegeții operei dostoievskiene, Rozanov, trimite la un final apoteotic al Legendei - în ea „ este plânsul lui (al omului) amar, când, pierzându-și inocența și fiind părăsit de Dumnezeu, omul a înțeles deodată că de acum este singur cu slăbiciunea sa, cu păcatul său, cu lupta luminii și întunericului în sufletul său.”( 15) 2. Despre sensurile libertății dostoievskiene Dostoievski este
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
se întâlnește cu nume de seamă ale diasporei aromâne, cu care, 30 de ani mai târziu, va pune bazele primului Congres Internațional de Limbă și Cultură Aromână. Dar în această perioadă are loc un incident care-i lasă un gust amar: „Ora 25”, romanul de succes al scriitorului român Virgil Gheorghiu a fost lansat și la Nancy. Cei patru studenți „forestieri” români - pentru că la câteva săptămâni după ce Tiberiu Cunia, Eugen Ștefănescu și Tiberiu Ionescu ajunseseră la Paris, a apărut și fostul
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
al ei nu mai apare, parcă-i pierdut în depărtare. . . Iată de patru sau cinci ori, trecut-au sfinte sărbători Și ea mai speră-n primăvară, când păsări călătoare vin, Ionel să se întoarcă-n țară, s-o scape de amar și chin! Primit-am vești din Țara mea, prin telefon și o scrisoare, Din cel mai minunat meleag, meleag ce-i fără-asemănare! Măicuța când m-așteaptă-n prag, am bucuria cea mai mare!. . . Primit-am vești din Țara mea. Cu glas duios
MĂICUŢA CÂND MĂ-AŞTEAPTĂ-N PRAG de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_davidiuc_1485539790.html [Corola-blog/BlogPost/377312_a_378641]
-
Toate Articolele Autorului Să știi Alina, că, la noi, trandafirii sunt stinși Dar, ziua se arată cu ochii tăi aprinși... Mângâie cireșul cu sufletul bolnav, de-aseară, De-o singurătate muiată-n tristețe din vară. Îi șterge ciorchinii de lacrimi amare Rămași din zori pe mlădițele goale, Iar vântul călător, dinspre nord, de departe Venit din preajma ta îl leagănă pe-o parte! I-alină dorul tăinuit în sevele lui gri Sunându-i, lung, din fluier: venirea ta-ntr-o zi... Referință
AI SĂ VII? de LIA RUSE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/lia_ruse_1464773006.html [Corola-blog/BlogPost/385301_a_386630]