844 matches
-
cu părerea.Veni și directorul instituției. Alarmat de vociferări a-ncercat să aplaneze conflictul: --Fă, dragă, o excepție și articulează-i omului amarul! --Nu încalc dispozițiile, domnule director! s-a încăpățânat și blondina. Să completeze dosarul așa, altfel... --Acceptă, domnule, amarul nearticulat! săriră nervoși cei de la rând. Cât să mai așteptăm? Mărășteanu se dădu bătut și spuse moale: apăi, așa să fie, s.r.l.”Amaru”.Victorioasă, blondina îi spuse cu un ton sec: --Veniți după trei săptămâni să vă dau
S.R.L.AMARU-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352096_a_353425]
-
neașteptate. Ar fi vrut să‑i vorbească acum, dar nu a putut. Ar fi vrut să‑l roage ceva, să țipe că nu este vinovat, dar nu a reușit să‑și deschidă gura uscată în care parcă se adunase tot amarul vieții lui. Referință Bibliografică: CHEMAREA DESTINULUI (8) / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 285, Anul I, 12 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CHEMAREA DESTINULUI (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356241_a_357570]
-
de mai mulți ani serialul de benzi desenate "Hominid"(un personaj evoluționist, cam nedezvoltat și cam ciudat, inventat de el, care se dezvoltă și devine om). Se consideră un artist neînțeles de oameni și de familie. Își "înecă în bautura"amarul pe tema "geniului neînțeles", uneori singur, alteori cu prietenii prin cârciumi, unde "puneau țară la cale". Era un fumător înrăit, a obținut legitimație de fumător de la o companie de țigări datorită numărului mare de pachete fumate într-un interval scurt
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356495_a_357824]
-
zâmbet, în vorbe ce licori Mă-mbată zi și noapte și tot îmi dau fiori Prin anii ce s-au scurs prea iute înspre vale. Norocu-ți iese-n cale și se duce, Ne-au despărțit cărările iubirii - Eu am trăit amarul fericirii Cu dragoste-am purtat această cruce. E clipa care aprinde-n suflet jarul, Și arde-o viata-ntreagă fără încetare, Când crezi că poți să-l stingi se-aprinde și mai tare Și bucuria-n car se urcă cu-
FLOAREA UNEI IUBIRI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355856_a_357185]
-
fericirii Cu dragoste-am purtat această cruce. E clipa care aprinde-n suflet jarul, Și arde-o viata-ntreagă fără încetare, Când crezi că poți să-l stingi se-aprinde și mai tare Și bucuria-n car se urcă cu-amarul. Eu te-am purtat în suflet floare castă Prin anii care-i simt încet cum zboară, Am învățat cum poate fericirea să te doară Și cum durerea poate să te fericească. Referință Bibliografică: Floarea unei iubiri / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe
FLOAREA UNEI IUBIRI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355856_a_357185]
-
aparține, prin naștere, și le cântă. Mai mult, sentimentul național se transformă la acesta într-o adevărată ars poetica, în care elementele de bază, puse într-o permanentă antiteză, sunt devastatoare prin adevărurile pe care le transmit: „De jarul și amarul tuturor/ Inima-i o vistierie plină/ Să curgă mierea și veninul ei/ Prin pana mea de umbră și lumină.” („Ars poetica”) Dacă în „Ars poetica” latura dominantă a stihurilor este hotărârea, imposibilitatea de a renunța, mistuirea interioară care cere ca
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
cine? Pentru ce? Lumina va fi tot opaiț, drumul tot cărare, casă tot bordeiu. Pentru că cu banii câștigați la noi, finanța internațională clădește oile la Amsterdam sau Stockholm, iar noi rămânem tot cum am fost, săraci și ursuzi, narcotizându-ne amarul unei vieți naționale intrate în fundac cu doine melancolice și chiolhanuri abrutizante. Aici e sursa adevărată a indolenței romanești: în exploatare. Să nu ne înșele palatele bucureștene: sunt contuarele străinilor. Să nu ne înșele vilele din noile cartiere ale capitalei
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]
-
că sunt leoaică înrăită. GHEORGHE: (merge în zigzagul străzii, se mai oprește, mai ia un gât de vin din sticlă și continuă să cânte schimbând ritmul, ca pe la cinci dimineața) De-aia îmi e plin paharul, ihu!... Ca să-mi înec amarul; Doar așa omul petrece Cu-un vin bun, nu apă rece. (cu duioșie în glas) Of, iar la ultima fântână Mă clătesc puțin în gură: Beau cu sticla, nu paharul Și-l pomenesc pe primarul... FLOAREA: (foarte revoltată) Ia uite
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354783_a_356112]
-
că sunt leoaică înrăită. GHEORGHE: (merge în zigzagul străzii, se mai oprește, mai ia un gât de vin din sticlă și continuă să cânte schimbând ritmul, ca pe la cinci dimineața) De-aia îmi e plin paharul, ihu!... Ca să-mi înec amarul; Doar așa omul petrece Cu-un vin bun, nu apă rece. (cu duioșie în glas) Of, iar la ultima fântână Mă clătesc puțin în gură: Beau cu sticla, nu paharul Și-l pomenesc pe primarul... FLOAREA: (foarte revoltată) Ia uite
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
sinucidere. Te poate târî în cele mai abisale adâncuri. Fără scăpare. Deși e cea mai înaltă virtute creștină din cele trei, vreau să mă feresc de dragoste ca de diavol. Pentru că aduce un strop de bucurie într-un ocean de amaruri. E bine că autoarea nu a identificat și nominalizat personajul, deși el se întrezărește sub vălul mătăsos al iubirii. Chiar și dacă nu vrei, îți dai seama de identitatea personajului. După detalii. Iubitul este EL. Așa a fost din toate
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
mai mult decât atât. Printre haine, am strecurat în acel colet și o scrisoare, în care îi explicam acesteia de ce nu aveam să mai revin la școala unde ea învăța, încercând, atât cât îmi stătea în putință, să îi îndulcesc amarul, să o fac să privească spre viitor, să îi pun în suflet o fărâmă de speranță. Am încurajat-o pe Daniela, în epistola mea, să învețe bine în continuare, să ia note mari, să se poarte frumos, ba i-am
DANIELA (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355041_a_356370]
-
ea! Cum naiba o fi reușit omul ei să-i elimine curiozitatea? Presupun că ea a încercat vreodată să discute cu el... Ori, poate cu teama că-și dă de gol tatăl, s-a abținut și strânge în ea tot amarul. Mi-e milă de ea, dar trebuie s-o îndemn să discute cu imbecilul...”. Capitala-i mare, a continuat Gabi cu voce tare, mașini multe și aproape toate mai ca lumea decât au fost... Totuși, tu trebuie să discuți cu
ISPITA (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355324_a_356653]
-
prietenia lor învinge toate piedicile ridicate în calea ei de greutățile vremii sau de cei aproape 37 de ani în care cei doi nu se văd. În anul 1948, Eugen pornește pe drumul pribegiei, părăsind România, pe când prietenul său gustă amarul detenției în temnițele comuniste. Genu devine student al Facultății de Silvicultură în anul 1944, iar George urmează cursurile Facultății de Filosofie, ambele aparținând Universității bucureștene. Îndată ce Cușa este arestat de către comuniști, el însuși membru activ al Partidului Național Țărănesc condus
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
De din vale de Rovine, treci în mă-ta-n cur bovine, că le-am tras-o și la ruși, din Vidin pînă la Huși ... Nea Ilie Busuioc se întorcea cam machit de la crîșma unde își mai înecase și el amarul sărăciei, așa că nu prea înțelegea el ce se întîmplă și se întreba ce-or anunța oamenii ăia, vreun răzbel, vreo răzmeriță, a căzut guvernul, aș! nu la noi, că nu e în tradiție, da' parcă nea chiorete, cum îi zicea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
GÂND, CU TINE ... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 282 din 09 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Și-o să mor, în gând, cu tine... Azi, vreau să-mi golesc paharul! Mii de lacrimi și suspine Îmi vor stinge tot amarul! L-aș sorbi ca însetatul Ce visează cupe pline, Dar deșert îmi este hatul Și-o să mor, în gând, cu tine... Amintiri mă împresoară; Cade, peste mine, harul Și, în zâmbet de fecioară, Azi, vreau să-mi golesc paharul! Las
ŞI-O SĂ MOR, ÎN GÂND, CU TINE ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356906_a_358235]
-
-mi golesc paharul! Las în urmă doar nisipuri; Nica-n viață nu mă ține. Voi lăsa, în câte chipuri? Mii de lacrimi și suspine! Moartea vine ca o noapte; Nu mai luminează farul. Mângâieri și multe șoapte Îmi vor stinge tot amarul. Îmi vor stinge tot amarul Mii de lacrimi și suspine. Azi, vreau să-mi golesc paharul Și-o să mor, în gând, cu tine... Referință Bibliografică: Și-o să mor, în gând, cu tine ... / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ŞI-O SĂ MOR, ÎN GÂND, CU TINE ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356906_a_358235]
-
urmă doar nisipuri; Nica-n viață nu mă ține. Voi lăsa, în câte chipuri? Mii de lacrimi și suspine! Moartea vine ca o noapte; Nu mai luminează farul. Mângâieri și multe șoapte Îmi vor stinge tot amarul. Îmi vor stinge tot amarul Mii de lacrimi și suspine. Azi, vreau să-mi golesc paharul Și-o să mor, în gând, cu tine... Referință Bibliografică: Și-o să mor, în gând, cu tine ... / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 282, Anul I, 09 octombrie
ŞI-O SĂ MOR, ÎN GÂND, CU TINE ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356906_a_358235]
-
plan, că-n zare, bătrânețea apare cu regrete, și e ireversibil acest drum înapoi! Nu mă numesc Neagoe, nici Basarab, copile, și nici tu, Teodosie, dar în aceste zile, trăind lumi paralele în era Cyber-Punk, e-mpărtășim ideea, necazul și amarul, durerea, sentimentul, lăuntrice simțiri, și-al bucuriei mugur, umane moșteniri. Copil rămâi oricum, și-n viitor vei duce, de-ți place, de nu-ți place, această stigmă dulce, chiar și atunci când pași-ți vor bate rele căi ... copil în veșnicie
POEME PENTRU ADOLESCENŢI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355109_a_356438]
-
creioanele mutilate cresc înțelepciune în zidurile loteriei de vise traficul cuvintelor în limba de lemn dor de lume răspuns orb o altă eva a uitat să moară a crescut un arbore din delir mâinile învăța disprețul evei leagăn cuvântul în amarul din miere ramură franța dor ascuns în pântec de apă anotimpul pașilor înflorește glas culorilor sufletul poetului numărătorul din zi și celălalt glas vocea liniștii tale am fluturi sub cearcăne eu cel dintâi ciobul ultimei șoapte gângurind la marginea lumii
POEMUL VASTITĂŢII-I de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355667_a_356996]
-
Acasa > Impact > Istorisire > TE VOI SORBI... Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 264 din 21 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Te voi sorbi încet să-ți simt amarul din suflet și dulceața ascunsă în miezul crud necunoscut de nimeni... Te voi sorbi cu mici înghițituri să-ți simt parfumul ce-l răspândești ispititor pe căi ce vântul le deschide... Te voi sorbi în timp să meditez adânc cu
TE VOI SORBI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355744_a_357073]
-
la rând. TE POT IUBI Te pot iubi cu viața ce mi se zbate-n vene Te pot iubi nebună, prin munții de poeme Te pot iubi cu gândul ce fură că tâlharul Te pot iubi haotic, îți pot iubi amarul Te pot iubi că sfanțul, precum o rugăciune Te pot iubi năvalnic să-mi fii capăt de lume Te pot iubi vulcanic, ca cerul în furtună Ca fulgerul ce-n mine dorințe vii adună Te pot iubi cu trupul, din
VERSURI DE DRAGOSTE de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346097_a_347426]
-
De Tine nu mai ascultă! În Ierusalim mulțimea Cu finic și ram sfințit Te așteaptă și îți cântă Osana, bine-ai venit! Ochiul Tău e trist și singur Vede -n ei crucea, calvarul, Lumea plină de păcate, Cuiele și tot amarul... Azi mulțimea te aclamă Și te vrea chiar Împărat Mâine uită și-n pretoriu La moarte te-a condamnat! foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: În Ierusalim / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2292, Anul VII, 10
ÎN IERUSALIM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368816_a_370145]
-
persoana din răsputeri, pentru a nu te abate de la drumul spre acel ceva, păstrându-l mereu cel corect. Iar lupta devine cu atât mai grea, cu cât dreptatea e departe de ființa ta, iar dezamagirea de a simți asta, pe lângă amarul acestui lucru, e enorm de mare și dureroasă, fiecare pas de la început însemnând adesea resemnare și acceptare forțată a propriei neputințe, cu seninătate. Apoi urmează lupta cu proprii demoni, care te îndeamnă malefic de iscusit și atât de subtil, aproape
DESPRE BINE, CONŞTIINŢÃ ŞI DREPTATE... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368807_a_370136]
-
mână l-am luat, Cu ochii-nchiși, buzele tale am văzut. Și l-am umplut cu apa rece de izvor, De unde buzele-ți au sărutat paharul, Cu tine-n gând, eu am sorbit încetișor Și-așa, am încercat să uit amarul. Și-ncet, încet paharul din nou s-a golit, Cu vinul rubiniu eu iarăși l-am umplut, Setea de tine însă, nu mi-am potolit, Ca să te uit, dintr-o sorbire l-am băut. Și-apoi, eu nu mai știu
PAHARUL de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368817_a_370146]
-
amintirile și privirile). A fost violată a ta țară, România, a fost posedată, a fost terfelită, aruncată la marginea "Comunității Europene", împroșcată cu noroi, cu vorbe grele, cu mizerii, cu închisori, cu pumni în gură. Le-a suportat înghițindu-și amarul, biata țară! Știa că suferința este un dat nu o virtute. Ea nu a fost virtuoasă, a fost doar trăitoare. A rezistat. De fiecare dată când credea că poate visa (atâta drept îi mai rămăsese) veneau vremuri tulburi și măturau
SĂ ÎȚI IUBEŞTI ȚARA, SĂ OFERI FĂRĂ SĂ CERI NIMIC ÎN SCHIMB. de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368826_a_370155]